Сборщик RSS-лент

Liberty Global, grupul american de telecomunicaţii şi infrastructură digitală, a revenit pe piaţa românească cu un proiect care se va extinde la nivel european: o reţea de centre de date mici, modulare, poziţionate cât mai aproape de client, sub brandul CloudXEdge. Primul pas a fost făcut prin dezvoltarea a două centre de date în Ploieşti şi Braşov, iar obiectivul este extinderea pe continent, a declarat Mihnea Rădulescu, CEO-ul CloudXEdge, în cadrul conferinţei ZF Cybersecurity Trends 2026, organizată pe 7 mai la Bucureşti.

Accesul la capital, partene­riatele locale, alegerea sta­tului potrivit pentru inves­tiţii şi adaptarea pro­duselor la cerinţele pieţei ame­ricane au fost printre principalele teme discutate de antreprenorii români prezenţi la Washing­ton în cadrul SelectUSA Invest­ment Summit 2025, cel mai important eveniment dedicat investiţiilor străine în SUA.

„Deşi există dis­poni­bilitate în furni­zarea da­telor şi a si­tu­a­­ţiilor, acura­teţea acestora nu este întotdeauna completă. Comparând aceleaşi variabile provenite din surse diferite, am constatat existenţa unor discrepanţe. Lipsa de unifor­mitate în înregistrarea aceloraşi informaţii în diferite baze de date instituţionale reprezintă o problemă reală“, recunoaşte chiar raportul.

Anul în care IULIUS, dezvoltatorul fondat de Iulian Dascălu, inau­gura Palas Iaşi – primul ansamblu mixt de retail, birouri, locuinţe, hotel şi spaţii publice integrat în jurul unui monument istoric din România – a fost şi anul în care salariul mediu net pe economie depăşea cu greu 1.500 de lei, iar Iaşiul nu apărea pe radarul in­ves­titorilor străini decât ca destinaţie de outsourcing pentru talentul cu sa­la­riu mic furnizat de universităţile locale.

Lidas, companie care a făcut o investiţie greenfield de peste 100 de milioane de euro într-una din cele mai mari fabrici de pâine şi produse de patiserie congelate la Cataloi, judeţul Tulcea, încearcă pentru a doua oară să intre în concordat preventiv şi aşteaptă decizia instanţei după ce primul plan a eşuat.

An de an, peste 1.000 de medici cer de la colegiile de care aparţin certificate profesionale care să le ateste competenţele pentru a profesa medicina în străinătate. Astfel, în perioada 2021-2025 s-au adunat aproape 6.000 de astfel de cereri, potrivit datelor de la Colegiul Medicilor din România.

În mai puţin de doi ani, JP Morgan – cea mai mare bancă americană după active, cu circa 4.000 de miliarde de dolari, adică de 80 de ori peste Banca Transilvania – a semnat în România tranzacţii directe de aproape 4 miliarde de euro

În economia României urmează să intre în perioada 2026-2028 investiţii de peste 550 mil. euro din partea fondurilor de private equity şi venture capital care au luat bani din PNRR. Sumele vor merge către companii autohtone cu potenţial.

Capetele de periere pentru periuţele electrice sunt cele mai vândute produse pe piaţa românească din portofoliul de îngrijire orală al americanilor de la Philips, cu peste 100.000 de pachete vândute în 2025.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, o companie care lucrează la marje de vis în baza unui set de active deja amortizate, a intrat săptămâna trecută în atenţia lui Ilie Bolojan, pe atunci premier.

Pâine din făină albă cu maia, pâine din secară, pâine din grâu spelta sau pâinea fără gluten – sunt doar câteva variante ale obişnuitului produs care nu lipseşte din casele românilor, cei mai mari consumatori de pâine de la nivel european.

Dacă economia României este în recesiune, sistemul bancar continuă să afişeze rezultate bune per ansamblu, fără nicio deteriorare a indicatorilor bancari legaţi de prudenţialitate, solvabilitate, lichiditate şi profitabilitate.

Industria românească de apărare iese din nişa istorică şi atrage tot mai multe companii din sectoare adia­cen­te – auto, IT, transport, energie –, pe fondul bugetelor militare în creştere la nivel european, al programelor de fi­nanţare precum SAFE şi DIANA şi al contractelor majore semnate re­cent de Armata României.

Invitată la ediţia din 8 mai a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi, investitoarea Carmen Bobu a discutat despre evoluţia portofoliului său, marcat de o scădere cu 70% a investiţiei în Grup Şerban Holding din cauza insolvenţei Interagroaliment, interesul pentru internaţionalizarea emitenţilor cu mici capitalizări, precum Norofert, atenţia sporită acordată companiei Nuclearelectrica, cât şi riscurile generate de inflaţie şi cursul valutar.

Nevoia de a găsi un ulei de măsline bun, pe placul lor, a fost cea de la care au pornit, în urmă cu circa opt ani, soţii Dobre. Au luat la pas Italia, s-au îndrăgostit de uleiul de măsline produs acolo şi au vrut să îl aducă mai aproape de români prin proiectul Măslinescu, o „cramă“ de ulei de măsline pe care au deschis-o în Mogoşoaia, în 2023.

În anul 2020, autorităţile din Iran inaugurau o linie de producţie pentru acetaminofen, adică banalul parace­tamol. Era prima astfel de instalaţie din ţară, iar punerea ei în funcţiune se făcea în plină pandemie de COVID-19.

Cea mai mare despăgubire plătită anul trecut în baza unei asigurări de viaţă a depăşit 1,3 mil. lei, iar suma a fost acordată în urma unei îmbolnăviri fgrave şi a reprezentat un sprijin financiară esenţial într-un moment dificil pentru un pacient oncologic, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii UNSAR.

Compania bucureşteană SoftServe Romania, subsidiara locală a grupului SoftServe - fondat în Ucraina şi cu activitate globală în servicii IT -, a închis anul 2025 cu o cifră de afaceri de 43,6 milioane de lei (8,6 mil. euro), în creştere cu aproximativ 8,5% faţă de anul precedent, când raporta afaceri de 40,2 mil. lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, faptul că a purtat discuții cu reprezentanții Agenției de rating S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, întâlnire care a urmat dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating.

„În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade. Ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Exact acest lucru este urmărit astăzi de agențiile de rating: voința și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE”, a scris Nazare pe Facebook.

Ministrul interimar a arătat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la „finanțare mult mai ieftină — granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri semnificativ mai reduse decât cele din piețele financiare”.

Menținerea ritmului de ajustare fiscală, un aspect important

Nazare a mai precizat că pentru S&P și celelalte agenții este „foarte importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală”, susținând că rezultatele actuale confirmă corectitudinea direcției economice asumate de Guvern.

„Măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și colectarea mai bună a veniturilor, într-un context macroeconomic dificil, au contribuit la o execuție bugetară foarte bună în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea ne așteptăm la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și în ceea ce privește investițiile naționale, ceea ce se va reflecta și în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în acest moment, iar acest lucru contează foarte mult pentru finanțatori”, a explicat Nazare.

Obiectivul autorităților: revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând”

Acesta a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional și a reamintit calendarul următoarelor evaluări ale agențiilor internaționale: Fitch în iulie, Moody’s în august și S&P în octombrie.

„Nu trebuie însă să ignorăm faptul că România rămâne vulnerabilă prin perspectiva negativă asociată gradului investițional. La finalul lunii iulie, România va avea evaluarea periodică a agenției Fitch, în august pe cea a Moody’s, iar în octombrie pe cea a S&P. În condițiile unei înrăutățiri vizibile a situației, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu consecințe extrem de grave pentru România”, a mai spus Nazare.

Potrivit acestuia, obiectivul autorităților este revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând”, acest lucru depinzând de „menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor”.

„Este important să păstrăm această direcție și să continuăm politicile care au început să redea încrederea partenerilor externi și a piețelor financiare. România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate. Acestea sunt condițiile pentru a continua dezvoltarea și pentru a proteja costurile de finanțare ale țării în anii următori”, a conchis Nazare.

Sondajul Ipsos-BVA realizat pentru La Tribune Dimanche arată îngrijorări tot mai mari în rândul publicului francez cu privire la puterea de cumpărare, creșterea prețurilor la combustibili și datoria publică, pe fondul încetinirii economice.

Marea majoritate a publicului francez este pesimistă în ceea ce privește perspectivele economice ale țării, pe măsură ce inflația accelerează și creșterea economică stagnează. 91% dintre respondenți s-au declarat pesimiști în ceea ce privește situația economică a Franței, în timp ce 88% și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul economiei globale.

Conform sondajului, puterea de cumpărare a rămas principala preocupare a respondenților, cu 49%, urmată de viitorul sistemului de asistență socială al țării, cu 41%. Aproximativ 30% au menționat datoria tot mai mare a Franței și deficitele publice printre principalele lor îngrijorări.

De asemenea, sondajul a evidențiat îngrijorarea crescândă cu privire la inflație. Prețurile la energie au fost un factor cheie în ceea ce privește inflația.

Concluziile vin cu mai puțin de un an înainte de alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Totodată, rezultatul sondajului pune o presiune uriașă pe Guvern.