Cel puțin 140 de persoane, inclusiv femei și copii, au fost ucise luna trecută de rebelii M23 în estul Republicii Democrate Congo, potrivit unui raport Human Rights Watch, care documentează una dintre cele mai grave atrocități comise de grupul armat de la reapariția sa în 2021.
Rebelii M23, susținuți de Rwanda, au ucis cel puțin 140 de civili în estul Republicii Democrate Congo (RD Congo) în perioada 10- 30 iulie, arată un raport publicat miercuri de Human Rights Watch (HRW).
Conform BBC, organizația pentru drepturile omului afirmă că atacurile au avut loc în cel puțin 14 sate din zona Rutshuru, lângă Parcul Național Virunga, și că numărul real al victimelor ar putea depăși 300, conform unor estimări similare prezentate de ONU la începutul lunii.
Martori intervievați de HRW au relatat că rebelii au folosit arme de foc și macete, au împiedicat locuitorii să fugă și au aruncat cadavrele în râul Rutshuru.
Printre victime se află numeroși membri ai etniei hutu, țintiți în contextul ofensivei M23 împotriva grupării armate FDLR, formată din foști responsabili ai genocidului din Rwanda din 1994.
Rwanda, acuzată de sprijin direct pentru M23, a respins vehement acuzațiile ONU și HRW, calificându-le drept „nefondate și senzaționaliste”.
Gruparea rebelă a negat la rândul său implicarea, susținând că acuzațiile reprezintă „o falsificare flagrantă a faptelor”.
Atrocitățile vin în contextul blocajului procesului de pace mediat de SUA și Qatar. Deși M23 și guvernul congolez au semnat recent un acord de încetare a focului la Doha, negocierile au fost suspendate după ce rebelii au acuzat Kinshasa că nu și-a respectat angajamentele.
Articolul HRW: Rebeli M23 au ucis cel puțin 140 de civili în estul RD Congo, în pofida procesului de pace apare prima dată în Mediafax.
Mai multe state europene îi solicită președintelui Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a angajamentelor de securitate promise de Statele Unite pentru oprirea conflictului din Ucraina, scrie publicația The Times.
Comandanți militari europeni discută despre posibilitatea amplasării unor avioane F-35 în România, unde NATO ridică cea mai mare bază aeriană din Europa.
Obiectivul acestei mișcări este descurajarea Rusiei de la o nouă ofensivă asupra Ucrainei.
Donald Trump a spus luni că nu vrea să trimită de avioane americane direct în Ucraina, dar a precizat că este dispus să ofere sprijin „aerian” în cadrul garanțiilor de securitate promise de Washington.
După întâlnirea de luni de la Casa Albă, la care au participat Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, comandanții militari s-au reunit la Washington pentru stabilirea detaliilor legate de implicarea Statelor Unite.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, i-a primit pe omologii săi din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta aceste planuri, relatează The Times.
În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza Mihail Kogălniceanu din România.
Pe lângă prezența avioanelor de luptă americane pe teritoriul României, țările europene cer asigurări privind accesul la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina.
De asemenea, ei vor angajamente pentru furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS, care ar fi capabile să intercepteze atacurile rusești.
Țările europene mai cer, de asemenea, permisiunea de a folosi avioane de spionaj deasupra Mării Negre.
Articolul Europa cere lui Trump să trimită avioane de luptă în România pentru sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
La 500 de metri, Chirilă, campion mondial în 2023 la Duisburg, a terminat pe locul al doilea în a patra serie, cu timpul de 1:56.27 minute, fiind devansat de rusul Zahar Petrov (1:55.58). Românul va concura în a doua semifinală, joi, de la ora 14:36, ora României.
La 1.000 de metri, unde a fost campion mondial în 2022 la Dartmouth, Chirilă a ocupat locul al treilea în seria a treia, cu timpul de 3:56.58 minute. Seria a fost câștigată de germanul David Bauschke (3:52.31), care s-a calificat direct în finală, urmat de polonezul Wiktor Glazunow (3:53.56). Chirilă va evolua în prima semifinală, programată vineri, de la ora 10:56.
Tot miercuri, la kaiac simplu feminin 1.000 de metri, Bianca Istrătescu s-a clasat pe locul 8 (penultima) în prima serie, cu timpul de 4:18.98 minute.
România participă la Mondialele de la Milano cu opt sportivi: la canoe simplu masculin 500 și 1.000 m (Cătălin Chirilă), canoe dublu masculin 500 m (Ilie Sprîncean, Oleg Nuță), canoe 4 masculin 500 m (Georgel Bărăgău, Ioan Mihai Rotundu, Andrei Roşioru, Braulio Flores-Mateescu) și kaiac simplu feminin 1.000 m (Bianca Istrătescu).
Articolul Cătălin Chirilă, calificat în semifinalele probelor de canoe simplu 500 m și 1.000 m de la Mondiale apare prima dată în Mediafax.
La aproape o lună după ce Israelul a anunțat că va permite intrarea materialelor pentru adăposturi în Gaza, organizațiile umanitare spun că nu au reușit încă să le livreze, din cauza blocajelor birocratice, în timp ce peste 1,3 milioane de palestinieni rămân fără un acoperiș.
Conform Reuters, organizațiile internaționale de ajutor afirmă că nu au putut introduce materiale pentru adăposturi în Gaza, în ciuda promisiunii Israelului că va ridica restricțiile impuse de aproape șase luni.
Printre obiectele blocate s-au aflat chiar și bețele de cort, considerate de autoritățile israeliene ca având și posibile utilizări militare.
„Națiunile Unite și partenerii noștri nu au reușit să aducă materiale pentru adăposturi după anunțul Israelului”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), care a precizat că procesul de vămuire rămâne un obstacol major.
Organizații precum CARE International, ShelterBox și Consiliul Norvegian pentru Refugiați au confirmat că nu au primit încă autorizarea necesară.
ONU estimează că peste 1,3 milioane de persoane din Gaza nu au corturi, iar un nou val de strămutări este așteptat în urma ofensivei israeliene asupra orașului Gaza.
După aproape doi ani de război, mulți palestinieni trăiesc printre ruine sau în adăposturi improvizate.
„Viața într-un cort nu este viață… nu există baie, nici măcar un loc decent unde să stai. Ajungem să stăm în stradă, sufocându-ne de căldură”, a spus Ibrahim Tabassi, un locuitor din Khan Younis, care împarte un cort improvizat cu alți nouă membri ai familiei.
O altă rezidentă din Gaza, Sanaa Abu Jamous, a povestit că își folosește același cort uzat de la începutul războiului. „Cortul meu este extrem de deteriorat”, a spus ea.
Articolul Ajutor blocat pentru Gaza: Peste 1,3 milioane de palestinieni așteaptă materiale pentru adăposturi apare prima dată în Mediafax.
Wall Street a deschis miercuri într-o notă moderată, în contextul în care piața caută indicii despre starea consumului și posibilele direcții ale politicii monetare a Rezervei Federale.
La deschidere, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,4 puncte, rămânând practic neschimbat, la 44.922,7 puncte.
S& P 500 a pierdut 4,7 puncte, respectiv 0,07%, până la 6.406,62 puncte, iar Nasdaq Composite a coborât cu 45,3 puncte, adică 0,21%, la 21.269,66 puncte.
Articolul Wall Street deschide în scădere ușoară, pe fondul rezultatelor mixte din retail apare prima dată în Mediafax.
Sony va majora cu aproximativ 50 de dolari prețul consolelor PlayStation 5 în Statele Unite, decizia fiind influențată de posibilele efecte ale tarifelor impuse de administrația Trump și de costurile mai ridicate de producție.
Sony a anunțat miercuri că toate versiunile consolei PlayStation 5 vor fi mai scumpe în SUA, începând de joi, cu o creștere de circa 50 de dolari.
Astfel, modelul de top PS5 Pro va ajunge la 749,99 dolari.
Compania japoneză a explicat că măsura vine în contextul încetinirii redresării pieței de jocuri video și al incertitudinilor legate de tarifele aplicate importurilor din China și Japonia.
Conform Reuters, decizia urmează unor măsuri similare aplicate în aprilie pe piețele europene, în timp ce rivalii de la Xbox au scumpit, la rândul lor, consolele și accesoriile în SUA, Europa, Australia și Marea Britanie.
Industria jocurilor video miza pe o creștere accelerată în 2025, datorită lansărilor unor titluri majore precum Grand Theft Auto VI și Nintendo Switch 2.
Însă amânarea lansării GTA VI pentru anul viitor, combinată cu scumpirile consolelor, ridică semne de întrebare privind ritmul de creștere al pieței.
Articolul Sony scumpește PlayStation 5 în SUA pe fondul incertitudinilor legate de tarife apare prima dată în Mediafax.
Liam Óg Ó hAnnaidh, cunoscut pe scenă ca Mo Chara, a apărut miercuri în fața unei instanțe din Londra, fiind acuzat că ar fi afișat un steag Hezbollah la un concert în 2024, potrivit Reuters.
Sute de fani s-au adunat miercuri la Westminster Magistrates’ Court din Londra pentru a-l susține pe Liam Óg Ó hAnnaidh, membru al trupei irlandeze de rap Kneecap, care se confruntă cu o acuzație de terorism.
Procurorii susțin că artistul, cunoscut sub numele de scenă Mo Chara, ar fi fluturat steagul galben al grupării Hezbollah la un concert desfășurat în capitala britanică, pe 21 noiembrie 2024.
Avocații lui Ó hAnnaidh au cerut respingerea acuzațiilor, pe care muzicianul le-a calificat drept „o diversiune”.
Judecătorul urmează să decidă pe 26 septembrie dacă procesul va continua.
Articolul Membru al trupei irlandeze Kneecap, judecat la Londra pentru acuzații de terorism apare prima dată în Mediafax.
Peste 15.000 de cărți au ars luni, 18 august, după ce corpul de clădire în care se afla biblioteca Universității de Stat din orașul Sumî a fost complet distrus, în urma unui atac lansat de Rusia.
Un alt eveniment asemnănător s-a întâmplat în luna aprilie, când un alt atac al Rusiei a lovit Centrul de Congrese al Universității de Stat din Sumî, iar atunci, peste 45.000 de de cărți au ars. Astfel, în total, 60.000 de cărți au fost distruse în urma celor două atacuri, potrivit directorului bibliotecii, relatează publicația ucraineană Suspline, citată de Ukrainska Pravda.
Potrivit directorului bibliotecii universitare, cărțile distruse au fost cele mai recente volume, cumpărate de universitate în urmă cu cinci sau șase ani.
În noaptea de duminică spre luni, armata Rusă a lansat un atac cu drone și rachete asupra Universității din Sumî. Astfel, clădirea principală a universității a fost avariată, iar noua aripă de clădire în care se afla biblioteca universitară a ars complet.
„Clădirea (n.r. – noua clădire N) a fost abandonată mult timp, iar acum aproximativ șapte ani am restaurat sălile de clasă, amfiteatrele și am creat un centru pentru echipamente comune. Acum va trebui să le mutăm în altă parte”, a precizat inginerul-șef Olena Tkachenko în cadrul interviului pentru Suspline.
Inginerul a precizat, de asemenea, că echipamentele tehnologice constisitoare ale universității au fost distruse.
Articolul Zeci de mii de cărți ale unei universități din Ucraina, distruse în urma atacurilor Rusiei apare prima dată în Mediafax.
