Politicianul a făcut această predicție deși consideră că problema principală cu care se confruntă Europa în prezent „nu este extrema dreaptă”, ci că ascensiunea acestei ideologii este doar o „consecință” a conflictului real cu care se confruntă Uniunea Europeană, notează EFE.
„Problema pe care o avem este blocajul visului european… al unei Europe ca loc al păcii, al prosperității, un loc în care războaiele au fost eradicate”, a spus Renzi în timpul unei intervenții la forumul internațional World in Progress, organizat la Barcelona.
Renzi, care a împărțit panelul cu Josep Borrell, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a afirmat că în prezent „Europa s-a blocat singură, iar birocrația a înlocuit politica”, ceea ce a dus la o problemă majoră de „suprareglementare”.
„În acest context, extrema dreaptă are posibilitatea de a crește într-un mod incredibil datorită greșelilor noastre”, a adăugat fostul premier italian (2014–2016).
Franța, „adevăratul bolnav al Europei”Renzi a descris situația politică din Franța drept cea a „adevăratului bolnav al Europei”, având în vedere instabilitatea sa politică — trei prim-miniștri într-un singur an — și dificultățile în aprobarea bugetului pentru 2026.
„Dacă (la prezidențialele din 2027) vor câștiga Jordan Bardella sau Marine Le Pen, va fi sfârșitul Uniunii Europene așa cum o știm”, a avertizat el.
Pentru a evita un astfel de scenariu, Renzi consideră că „stânga radicală nu este răspunsul”, iar „singura cale” este „crearea unei noi opțiuni de centru-stânga” care să poată „câștiga în turul al doilea împotriva lui Bardella sau Le Pen”.
Fostul premier a recurs la o metaforă referitoare la furtul de duminică de la muzeul Luvru din Paris: „Avem cel mai bun lucru (muzeu) din lume, dar nu ne pasă, și în șapte minute, sau poate patru, un hoț a reușit să intre și să comită furtul. Este foarte trist, dar exact asta s-a întâmplat cu marile valori europene în ultimii 20 de ani, în opinia mea.”
În cadrul aceluiași panel, Josep Borrell a fost de acord cu Renzi, afirmând că, dacă ar câștiga o extremă dreaptă precum cea a lui Le Pen, „proiectul european ar fi serios afectat”.
„Care este soluția? Trebuie depus un efort pedagogic uriaș pentru ca cetățenii să înțeleagă ce face Europa și să îi ceară să o facă; dar și să înțeleagă ceea ce Europa nu poate face, pentru că nimeni nu i-a cerut asta — nici statele, nici cetățenii”, a adăugat fostul șef al diplomației europene.
Compania braziliană Petrobras a primit permisiunea de a fora în căutare de petrol în apropierea gurii de vărsare a fluviului Amazon, ceea ce pune în umbră ambițiile ecologice ale țării, care se pregătește să găzduiască discuțiile ONU privind clima, potrivit The Guardian.
Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a fost criticat de ecologiști, care susțin că planurile sale de extindere a zăcămintelor petroliere contravin imaginii sale de lider global în domeniul schimbărilor climatice.
Brazilia va găzdui luna viitoare discuțiile privind clima Cop30 în orașul amazonian Belem.
Compania Petrobras a declarat că forajele în regiunea Foz de Amazonas vor începe imediat și vor dura cinci luni, după lupta de cinci ani pentru obținerea permisiunii de explorare a zonei.
„Petrobras a îndeplinit toate cerințele stabilite de Ibama (organismul de supraveghere a mediului), respectând pe deplin procesul de acordare a licențelor de mediu”, a declarat gigantul petrolier într-un comunicat transmis AFP.
„Sperăm să obținem rezultate excelente în urma acestei cercetări și să dovedim existența petrolului în porțiunea braziliană a acestei noi frontiere energetice globale”, a declarat Magda Chambriard, președinta Petrobras.
Compania va fora o sondă de explorare la un sit offshore situat la 500 km de gura de vărsare a fluviului Amazon, la o adâncime de peste 2.800 de metri.
Forajul Blocului 59 – care se află la 160 km de coastă – a fost un proiect pasionat de Lula, care insistă că veniturile din petrol vor ajuta la finanțarea tranziției climatice a Braziliei.
Ecologiștii au tras semnale de alarmă cu privire la forajul petrolier în largul coastei celei mai mari păduri tropicale din lume, o zonă cu biodiversitate care găzduiește mai multe comunități indigene.
ONG-ul Observatorul Climei din Brazilia a declarat că organizațiile societății civile vor merge în instanță pentru a contesta decizia, pe baza „ilegalităților și deficiențelor tehnice” din procesul de acordare a licențelor.
„Aprobarea sabotează Cop și contravine rolului de lider climatic revendicat de președintele Luiz Inácio Lula da Silva pe scena internațională”, a declarat Observatorul Climei.
„Decizia este dezastruoasă din perspectiva mediului, climei și sociobiodiversității.”
Ibama a refuzat companiei Petrobras o licență de explorare în 2023, invocând planuri inadecvate de protejare a faunei sălbatice în caz de deversare de petrol.
Funicularul care s-a prăbușit la Lisabona la începutul lunii septembrie, iar 16 persoane au murit, avea un cablu defect, au anunțat luni oficialii care au desfășurat ancheta oficială, recomandând ca vehiculele orașului să rămână scoase din funcțiune până când siguranța lor va fi confirmată, potrivit France 24.
Accidentul, în care funicularul Gloria, construit în secolul al XIX-lea, s-a izbit brusc de o clădire după ce a deraiat de pe șine, a șocat capitala portugheză și a scos la iveală temerile legate de siguranța atracției turistice populare, dar învechite.
Biroul de investigații ale accidentelor aeriene și feroviare (GPIAAF) din Portugalia a scris într-o notă publicată la trei zile după tragedie că un cablu care lega două cabine s-a deconectat cu puțin timp înainte de incidentul din 3 septembrie.
Raportul preliminar al GPIAAF, publicat luni, a precizat că respectivul cablu nu corespundea standardelor stabilite de operatorul de transport al orașului, CCFL.
„Cablul nu respecta specificațiile în vigoare la CCFL pentru a fi utilizat pentru tramvaiul Gloria”, se preciza în raportul de 35 de pagini.
Celelalte funiculare ale orașului au fost scoase din funcțiune de la accident, iar GPIAAF a declarat că acestea ar trebui să rămână la sol până când inspectorii confirmă că au sisteme de frânare „capabile să imobilizeze cabinele în cazul ruperii unui cablu”.
Cablul fusese folosit mai puțin de un an.
Ancheta a identificat cinci cazuri în care programul de întreținere a făcut referire la „standarde inexistente, inaplicabile sau învechite”, se arată în raport.
După ruperea cablului, sistemele de siguranță au întrerupt alimentarea tramvaiului, ceea ce înseamnă că frâna pneumatică nu a mai funcționat, iar frâna manuală nu a mai fost suficient de puternică pentru a opri vehiculul să coboare în viteză dealul. Ancheta analizează, de asemenea, dacă este nevoie să fie îmbunătățite frânele tramvaiului.
Raportul preliminar nu are scopul de a stabili răspunderea sau vina, a declarat organismul de anchetă.
Un raport final mai complet și mai detaliat, rezultat al unei analize mai amănunțite a accidentului, este așteptat anul viitor.
Unsprezece dintre cele 16 victime erau cetățeni străini, printre morți fiind identificați trei cetățeni britanici , doi sud-coreeni, doi canadieni, o franțuzoaică, o elvețiană, un american și un ucrainean.
Accidentul a rănit, de asemenea, aproximativ 20 de persoane, inclusiv cel puțin 11 străini.
Președintele guvernului, Pedro Sánchez, a subliniat necesitatea eliminării schimbării orei în UE, fără a preciza dacă Spania ar opta pentru ora de vară sau cea de iarnă. Într-o conferință de presă după summitul euromediteranean de la Portorož, Slovenia, Sánchez a amintit că propunerea Spaniei în cadrul Consiliului de Mediu și Energie al UE vizează eliminarea schimbării sezoniere a orei și că „84% dintre cetățenii europeni” susțin această măsură, notează EFE.
Pentru Sánchez, schimbarea orei nu mai are sens, cetățenii cer în majoritate să nu mai fie aplicată, iar știința arată că nu mai presupune economii de energie și afectează ritmurile biologice de două ori pe an. Întrebat care este ora preferată pentru Spania, Sánchez a evitat să se pronunțe, subliniind că „important este să se pună capăt definitiv” schimbării sezoniere.
Cererea, discutată luniPropunerea de eliminare a schimbării orei ar fi fost discutată formal luni în cadrul reuniunii Consiliului de Transport, Telecomunicații și Energie, la care participă miniștrii responsabili din cele 27 de state membre.
Surse guvernamentale au reiterat argumentele lui Sánchez și au precizat că 66% dintre spanioli susțin măsura. Planificarea actuală a UE privind schimbarea orei se încheie în 2026, iar guvernul consideră că acesta este momentul oportun pentru a relua discuția.
Teresa Ribera: „Acum este momentul potrivit” pentru a propune sfârșitul schimbării orei în UEVicepreședinta executivă pentru Tranziție Curată, Justă și Competitivă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, a afirmat luni că acesta este „momentul potrivit” pentru a propune sfârșitul schimbării orei în Uniunea Europeană (UE).
Anul viitor va fi ultimul din calendarul comunitar care stabilește zilele schimbării orei pentru statele membre, astfel că „dacă dorim să adoptăm o abordare diferită, în care orele să nu mai fie schimbate”, deciziile trebuie luate acum, a explicat Ribera, după participarea la forumul World in Progress de la Barcelona.
Vicepreședinta europeană a subliniat că propunerea președintelui guvernului spaniol, Pedro Sánchez, de a pune capăt definitiv schimbării orei în Europa, „are sens”. Ribera a amintit că în 2018 a avut loc o consultare neobligatorie, în care 84% dintre europeni și 93% dintre spanioli s-au pronunțat pentru eliminarea acestei practici.
„Premisele privind consumul de energie și parametrii orari din criza energetică a anilor ’70, pe baza cărora s-au conceput soluțiile energetice atunci, nu mai sunt aceleași astăzi”, a adăugat Ribera.
Consultare publică în 2019Pe lângă Parlamentul European, care a votat pentru eliminarea schimbării orei în 2019, Comisia Europeană propusese aceeași măsură după o consultare publică în 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane, 84% fiind favorabile.
În acel moment, decizia a rămas blocată din lipsă de consens între statele membre, fiind necesară o majoritate calificată în Consiliu.
Ce spun experții în somnSocietatea Spaniolă pentru Somn (SES) a salutat propunerea prim-ministrului Pedro Sánchez de a elimina ora de vară în UE și pledează pentru menținerea orei de vară de iarnă, deoarece este mai benefică pentru sănătate și pentru că ora de vară face ca oamenii să doarmă mai puțin.
SES a profitat de ocazie pentru a-și reitera poziția pe această temă după ce prim-ministrul a anunțat luni că va propune eliminarea schimbării orei sezoniere în 2026 în întreaga Uniune Europeană, din cauza impactului acesteia asupra sănătății și a lipsei de dovezi științifice privind economisirea energiei.
Ei speră că este ultimaÎn acest sens, ei speră că ajustarea de sâmbăta viitoare va fi ultima și că de acum încolo ora de iarnă (GT+1) se va menține permanent, deoarece promovează un ritm biologic mai stabil decât ora de vară, ceea ce contribuie la îmbunătățirea performanței intelectuale și la reducerea apariției unor boli precum bolile cardiovasculare, obezitatea, insomnia și depresia.
Acest lucru ar fi cel mai benefic pentru populație, în special pentru grupurile cele mai sensibile la schimbările de oră și cele mai sensibile la tulburările de somn și de sănătate: copiii și vârstnicii.
Cum afectează schimbarea orei sănătateaControlul somnului, explică societatea științifică, este responsabilitatea unui ceas intern situat în creier, care depinde de factori externi precum temperatura și lumina.
Chiar dacă este vorba doar de o oră, această schimbare poate modifica cantitatea de expunere la soare în timpul zilei și poate dezechilibra acel ceas intern, care necesită câteva zile pentru a se readapta. Acest lucru poate duce la apariția unor simptome de iritabilitate, lipsă de concentrare, performanță slabă la locul de muncă și insomnie în primele zile ulterioare.
Ar putea merge chiar mai departe, deoarece studii recente au asociat-o (n.r. schimbarea orei) cu o incidență crescută a obezității și a accidentului vascular cerebral.
Creierele femeilor îmbătrânesc mai lent, dar acest lucru nu pare să le protejeze de o formă comună de demență. Pe măsură ce îmbătrânesc, bărbații experimentează o reducere mai mare a volumului în mai multe regiuni ale creierului decât femeile, potrivit unui studiu longitudinal publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, notează Nature.com. Autorii sugerează că modificările cerebrale legate de vârstă nu explică de ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent cu boala Alzheimer decât bărbații.
„Este foarte important să înțelegem ce se întâmplă în creierul sănătos, pentru a putea înțelege mai bine ce se întâmplă atunci când apar aceste afecțiuni neurodegenerative,” spune Fiona Kumfor, neuropsiholog clinic la Universitatea din Sydney, Australia. Studiul contribuie la înțelegerea procesului normal de îmbătrânire a creierului, adaugă ea.
Femeile sunt aproape de două ori mai frecvent diagnosticate cu Alzheimer decât bărbații, iar îmbătrânirea reprezintă cel mai mare factor de risc pentru această boală. Acest lucru a stimulat cercetări asupra diferențelor cerebrale legate de sex în procesul de îmbătrânire. „Dacă creierele femeilor s-ar fi deteriorat mai mult, asta ar fi putut explica prevalența mai mare a Alzheimerului la femei,” explică co-autoarea Anne Ravndal, doctorandă la Universitatea din Oslo.
Cercetările anterioare privind diferențele de sex în îmbătrânirea creierului au oferit rezultate mixte. Unele studii au arătat că bărbații pierd mai mult materie cenușie și dimensiunea hipocampului comparativ cu femeile, în timp ce alte studii au raportat o scădere mai accentuată a materiei cenușii la femei.
Scanări cerebraleCel mai recent studiu a inclus peste 12.500 de scanări RMN ale creierului, realizate la 4.726 de persoane — cel puțin două scanări per persoană, la o medie de trei ani distanță — care nu prezentau Alzheimer sau tulburări cognitive și care au făcut parte din 14 seturi de date mai mari. Cercetătorii au comparat cum se schimbă structurile cerebrale în timp, analizând grosimea materiei cenușii și dimensiunea regiunilor asociate Alzheimerului, cum ar fi hipocampul, esențial pentru memorie.
Per ansamblu, bărbații au experimentat o reducere mai mare a volumului în mai multe regiuni ale creierului decât femeile. De exemplu, cortexul postcentral, responsabil pentru procesarea senzațiilor de atingere, durere și temperatură, precum și a poziției și mișcărilor corpului, a scăzut cu 2,0% pe an la bărbați și cu 1,2% anual la femei.
Kumfor afirmă că rezultatele sugerează că bărbații îmbătrânesc mai rapid decât femeile. De asemenea, speranța de viață a bărbaților este mai scurtă.
Dacă aceste modificări ar fi avut un rol în dezvoltarea Alzheimerului, studiul ar fi arătat că femeile experimentează un declin mai mare în zonele asociate bolii, cum ar fi hipocampul și precuneusul, implicate în memorie, spune Amy Brodtmann, cercetător clinic în sănătate cognitivă la Universitatea Monash din Melbourne, Australia.
Ravndal sugerează că rezultatele indică alte posibile explicații pentru diferențele de sex în prevalența Alzheimerului, cum ar fi diferențele în supraviețuire sau susceptibilitatea la boală.
Faptul că diferențele de volum cerebral între sexe nu par să joace un rol în această afecțiune nu este în întregime surprinzător, spune Kumfor, deoarece afecțiunile neurodegenerative sunt complexe. Înțelegerea tulburărilor va necesita studii longitudinale care să implice persoane cu boala Alzheimer, pentru a compara modul în care se schimbă creierul lor în timp. „Doar analizarea modificărilor legate de vârstă în atrofia cerebrală este puțin probabil să explice complexitățile din spatele acesteia”, adaugă ea.
Președintele Donald Trump a declarat că americanii ar putea cumpăra carne de vită argentiniană în încercarea de a reduce prețurile pentru consumatorii din SUA, potrivit AP.
„Am cumpăra niște carne de vită din Argentina. Dacă facem asta, prețurile cărnii de vită vor scădea”, le-a declarat președintele, reporterilor, la bordul Air Force One.
Anterior, Donald Trump a promis că va aborda problema ca parte a strategiei sale de a ține inflația sub control.
Prețurile cărnii de vită din SUA sunt ridicate din cauza secetei și a importurilor reduse din Mexic.
Totodată, Trump încearcă să ajute Argentina care trebuie să-și consolideze moneda în colaps. În plus, administrația SUA a anunțat măsuri fiscale care vor viza Argentina condusă de președintele Javier Milei, aliatul lui Trump.
