Accesul nelimitat pe care îl oferă inteligența artificială îi atrage pe toți mai mulți oameni să își găsească îndrumarea spirituală prin discuțiile cu chatboți.
Ușurința prin care pot accesa aceste modele IA poate fi greu de găsit în rândul ghizilor spirituali umani, notează AP.
Chatboții generează răspunsuri folosind statistici avansate, inclusiv texte sacre precum Bhagavad Gita din hinduism.
Spiritualitatea e acum la îndemâna oricuiUtilizatorii pot explora răspunsuri spirituale la probleme personale și întrebări existențiale oricând, fără a fi nevoiți să caute un guru și să plătească pentru serviciile sale.
În India, Jaggi Vasudev, cunoscut și sub numele de Sadhguru, și-a lansat propria aplicație, cu o funcție interactivă de inteligență artificială. Aceasta răspunde la întrebări folosind o bază de date cu învățăturile sale.
Deepak Chopra, guru al dezvoltării personale din California, are o platformă de inteligență artificială, unde chatbotul său răspunde la întrebări inspirate din deceniile sale de discursuri și scrieri.
Inteligența artificială nu poate înlocui experiența trăităDeși acest trend este în ascensiune, criticii susțin că IA nu poate înlocui cu adevărat experiența trăită, înțelepciunea și responsabilitatea etică a unui guru uman.
Cercetătorii observă, de asemenea, că IA este de acord cu utilizatorul. Chatboții nu pun acele întrebări provocatoare necesare pentru o creștere spirituală și personală reală, potrivit sursei.
Vikas Sahu, fondatorul unui astfel de chatbot, spune că nu ar descuraja pe nimeni să găsească un guru uman. Însă, spune că chatbot-ul său pune ghidarea spirituală la îndemâna celor care ar putea avea nevoie disperată de ea.
Oamenii vorbesc mai deschis cu un chatbot„Mulți oameni nu au cu cine să vorbească atunci când sunt în dificultate”, a spus el. „Această aplicație le oferă încurajarea pe care le-ar putea-o oferi un guru. Dar mulți guru îți vor banii și nu poți vorbi cu ei deschis așa cum poți vorbi cu un chatbot”, a adăugat acesta.
Liz Bucar, profesoară de religie la Universitatea Northeastern din Boston, este sceptică față de chatboții bazați pe texte religioase.
„Un text sacru are nevoie de o comunitate și de un context care să îl interpreteze”, a spus ea. „Fără învățătura despre cum să interpretezi textul, este vorba doar de cuvinte pe o pagină. Cineva ar putea introduce textul, dar ce răspunsuri va oferi botul?” continuă aceasta.
Administrația președintelui Donald Trump poartă discuții cu guvernul interimar al Venezuelei pentru ca Statele Unite să obțină o participație în mai multe câmpuri petroliere ale țării sud-americane, au declarat, sub anonimat, oficiali americani pentru Axios.
„Să numim acest acord uriaș ar fi puțin spus. Este masiv”, a menționat unul dintre aceștia.
Negocierile au căpătat o importanță suplimentară pentru Washington din cauza războaielor din Iran și Ucraina, care au perturbat aprovizionarea mondială cu petrol și au determinat creșterea prețurilor. Potrivit datelor Departamentului american al Energiei, rezerva strategică de petrol a SUA a coborât sub 300 de milioane de barili, cel mai redus nivel din ultimii peste 40 de ani.
Câmpuri cu rezerve de 90 de miliarde de bariliDetaliile acordului sunt încă negociate, însă discuțiile au în vedere peste 12 câmpuri petroliere productive. Acestea reprezintă doar o parte din rezervele dovedite ale Venezuelei, estimate la aproximativ 300 de miliarde de barili, cele mai mari din lume.
Câmpurile vizate de americani au rezerve dovedite de aproximativ 90 de miliarde de barili. Acestea au fost controlate în trecut de persoane din cercurile de putere din Venezuela, dar și de entități aflate sub control chinez, potrivit oficialilor intervievați.
În schimbul acordării unei participații Statelor Unite, guvernul venezuelean ar trebui să beneficieze de investițiile companiilor private, inclusiv americane, pentru dezvoltarea câmpurilor.
Un acord important pentru strategia energetică a lui TrumpÎncheierea acordului ar putea deveni o componentă importantă a strategiei energetice promovate de Donald Trump. Aceasta se înscrie în așa-numita „Doctrină Donroe”, denumire inspirată de Doctrina Monroe din 1823, prin care SUA avertizau puterile europene să nu intervină în emisfera vestică. Varianta asociată lui Trump pune accent pe consolidarea influenței americane în regiune.
„Președintele Trump este aproape de a asigura viitorul energetic al Americii pentru generațiile următoare, nu doar în SUA, ci în întreaga emisferă”, au declarat oficialii.
Potrivit sursei citate, Trump a început să discute în privat posibilitatea obținerii unei participații în câmpurile petroliere venezuelene înainte de a autoriza capturarea, la 3 ianuarie, a lui Nicolás Maduro, care este acuzat de narcoterorism la New York.
Industria petrolieră a Venezuelei a suferit un declin puternic în ultimele decenii, provocat de administrarea defectuoasă, investițiile insuficiente, criza economică și sancțiunile internaționale, potrivit agenției americane pentru informații energetice (EIA).
Rubio și președinta interimară a Venezuelei conduc negocierileDiscuțiile sunt conduse de Marco Rubio, unul dintre principalii oameni ai administrației Trump în politica externă, și de președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez.
În luna iulie, oficiali de rang înalt ai departamentelor de Stat și Apărării s-au întâlnit la Caracas cu reprezentanți ai Venezuelei pentru a discuta detaliile acordului. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, are, de asemenea, un rol important în negocieri.
Pentru a evita percepția că Venezuela își cedează resursele naturale Statelor Unite, Washingtonul încearcă să demonstreze că înțelegerea va aduce beneficii și populației venezuelene.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, ar putea merge în Venezuela săptămâna viitoare, în timp ce departamentul său analizează modalități prin care companiile americane ar putea crește producția de petrol. Data finalizării acordului nu a fost încă stabilită.
Guvernele din UE au cheltuit împreună 806 miliarde de euro pentru educație în 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului comunitar. Cheltuielile publice pentru educație ca pondere în PIB au scăzut ușor în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat.
Procentul a ajuns temporar la 5,02% în 2020, în principal pentru că economia s-a contractat în timpul pandemiei, nu pentru că bugetele pentru educație ar fi crescut într-o măsură comparabilă, arată Euronews.
Dintre țările europene analizate de Eurostat, Suedia a alocat cea mai mare pondere din PIB pentru educație, 6,8%. Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au cheltuit, de asemenea, peste 6%. România și Grecia s-au aflat aproape de coada clasamentului, cu 2,97%, respectiv 3,33%.
Unde sunt cele mai mari cheltuieli pentru fiecare elev?Compararea cheltuielilor pentru educație ca pondere din PIB nu ține cont de diferențele privind nivelul de bogăție al unei țări sau numărul de elevi și studenți.
Indicatorul bazat pe PIB arată efortul financiar total al unei țări, în timp ce cheltuielile per elev indică puterea de cumpărare alocată fiecărei persoane din sistemul de educație.
Dimensiunea economiei, numărul de elevi și studenți, precum și modul în care sunt împărțite fondurile între diferitele niveluri de educație pot influența clasamentele.
Valorile sunt exprimate în standarde ale puterii de cumpărare, sau PPS – o unitate comună care ajustează diferențele dintre nivelurile prețurilor din fiecare țară și permite compararea cheltuielilor. Euronews Business a folosit date din 2022, cel mai recent an pentru care există informații disponibile pentru toate marile economii ale UE.
Comparația arată diferențe semnificative între ponderea din venitul național alocată educației și resursele disponibile pentru fiecare elev.
Procentul din PIB cheltuit de țările europeneLuxemburg a cheltuit doar 3,74% din PIB pentru educație în 2022, sub media UE de 4,66%. Cu toate acestea, țara a înregistrat cele mai mari cheltuieli per elev din blocul comunitar, de 18.422 PPS – de peste două ori media UE, de 8.246 PPS.
Bulgaria a avut situația opusă. Cheltuielile pentru educație au fost apropiate de media UE ca pondere din PIB, 4,5%, însă țara a avut cele mai mici cheltuieli per elev din bloc, de 3.097 PPS.
Dintre marile economii, Franța a cheltuit 5,33% din PIB pentru educație în 2022, a cincea cea mai mare pondere dintre țările UE pentru care există date. Totuși, cheltuielile per elev au fost de 8.151 PPS, ușor sub media UE.
Italia a alocat o pondere considerabil mai mică din PIB, 4,07%. Cheltuielile sale de 7.945 PPS per elev au plasat-o imediat după Franța, dar și ușor sub media UE.
Germania a alocat educației 4,79% din PIB, aproape de media UE, dar a cheltuit 10.363 PPS per elev – cu aproximativ 26% mai mult decât media europeană.
Și alte diferențe sunt evidente. Malta a cheltuit o pondere sub medie, de 4,12% din PIB, dar a înregistrat cheltuieli per elev peste media UE. Slovacia a alocat aceeași pondere din PIB ca media europeană, dar a cheltuit cu 22% mai puțin per elev.
Rezultate versus cheltuieliCheltuielile mai mari nu produc automat rezultate mai bune. Cele mai mari cheltuitoare europene pentru educație nu sunt în mod constant țările cu cele mai bune competențe de bază.
În 2022, 26,2% dintre elevii din UE au avut rezultate slabe la citire, iar 29,5% la matematică. Ambele procente au crescut față de 2012, când se situau la 18%, respectiv 22,1%.
Țările care cheltuiesc mai mult pentru fiecare elev tind să obțină rezultate mai bune la matematică, însă legătura este departe de a fi automată.
Europa este încă departe de obiectivul privind competențele pentru 2030Cu aproape trei din zece elevi din UE care nu ating nivelul de bază la matematică, Europa este încă departe de obiectivul de a reduce ponderea elevilor cu competențe insuficiente la materiile de bază sub 15% până în 2030.
Rezultatele evidențiază și o diferență socio-economică semnificativă. În PISA 2022, 48% dintre elevii din UE din cel mai dezavantajat sfert al populației au avut rezultate insuficiente la matematică, față de 11% dintre cei din cel mai avantajat sfert.
Schimbările demografice ar putea modifica modul în care este finanțată educația. Raportul Comisiei Europene „Investing in Education 2025” estimează că UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai puțini copii și adolescenți cu vârste între 3 și 18 ani în 2030 decât în 2022.
Populația de vârstă școlară este estimată să scadă cu 3,5% în ansamblu. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Italia, 13%, Grecia, 12%, și Spania, 11%. Germania, în schimb, este estimată să înregistreze o creștere de 9%.
Cum se pot crea posibilități de investițiiReducerea populației de vârstă școlară din Europa ar putea crea posibilitatea unor investiții mai mari pentru fiecare elev. Potrivit Comisiei Europene, dacă bugetele totale pentru școli ar ține pasul doar cu inflația anuală de 2%, cheltuielile per elev ar crește în medie cu 19% până în 2030.
Raportul Comisiei susține că îmbunătățirea competențelor de bază ar sprijini productivitatea, inovarea și creșterea economică. Potrivit unor estimări citate în document, PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8%-10% mai mare decât nivelul estimat în prezent pentru 2030 dacă mai multe persoane ar atinge un nivel suficient al competențelor de bază.
Incidentul a fost relatat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pe Facebook, care a prezentat și povestea patrupedului, un exemplar din rasa Dogue de Bordeaux pe nume Choco.
A încercat să coboare de pe terasă și a ajuns pe acoperișÎn momentul în care furtuna a început, Choco se afla singur acasă, proprietarul său, Avraham, fiind plecat la o nuntă.
Zgomotul puternic produs de tunete și fulgere l-ar fi speriat pe câine, care a încercat să coboare de pe terasa aflată la mezanin. În loc să ajungă într-un loc sigur, animalul s-a trezit pe un acoperiș metalic, de unde nu a mai putut coborî.
Situația a fost observată de vecini, iar cazul a fost semnalat la numărul de urgență 112. Proprietarul câinelui a fost, de asemenea, alertat și a revenit rapid acasă. La adresă au intervenit pompierii Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.
Pompierii au folosit autoscaraDimensiunile lui Choco au transformat salvarea într-o misiune aparte. Dogue de Bordeaux este o rasă de talie mare, iar patrupedul implicat în incident cântărește aproximativ 65 de kilograme.
Pentru a-l recupera în siguranță de pe acoperiș, pompierii au fost nevoiți să utilizeze o autoscară.
Intervenția s-a încheiat cu succes, iar câinele a fost coborât și redat familiei sale.
DSU a relatat ulterior episodul într-o notă amuzantă, descriind intervenția drept o misiune specială pentru un „cățeluș” de 65 de kilograme și comparând coborârea cu autoscara cu o „plimbare VIP”.
Familia le-a mulțumit salvatorilorDupă incident, familia lui Choco a transmis un mesaj de mulțumire echipei care a participat la operațiunea de salvare.
„Choco vă mulțumește pentru salvarea lui în timpul furtunii”, se arată în mesajul transmis pompierilor, potrivit DSU.
Starul lui San Antonio Spurs din NBA a condus Franța spre o victorie categorică împotriva Sloveniei, scor 92-67, în preliminariile europene pentru Cupa Mondială din 2027. În vârstă de 22 de ani, Wembanyama a încheiat partida cu 22 de puncte, 9 recuperări și un capac, reușind 6 din 10 aruncări și un indice de eficiență de 24.
Franța nu a câștigat niciodată Cupa Mondială de baschet, iar Wembanyama a menționat trofeul care îi lipsește naționalei drept una dintre principalele sale ținte.
„Toată lumea caută titluri. Am văzut în ultimii ani că baschetul francez poate continua să crească și avem mult potențial, în special prin echipele noastre de juniori și dezvoltarea jucătorilor. Acestea sunt proiecte pe termen lung asupra cărora intenționez să am un impact”, a explicat căpitanul Franței, potrivit FIBA.
Noua responsabilitate nu pare să-l intimideze pe pivotul francez, care spune că își asumă un proiect pe termen lung în fruntea naționalei.
„Pentru un proiect care, în mintea mea, se măsoară în ani, chiar în decenii, este ceva care se va dezvolta în timp. Este important să nu sărim peste etape. Obiectivul este să ne apropiem puțin câte puțin, în fiecare zi”, a mai spus Wembanyama.
Niciodată mai sus de locul 3Obiectivul este cu atât mai important cu cât Franța nu a terminat niciodată mai sus de locul al treilea la Cupa Mondială. Francezii au cucerit medaliile de bronz în 2014 și 2019, în timp ce la ediția din 2023 au încheiat competiția abia pe locul 18.
„Cupa Mondială este importantă pentru că este un titlu pe care nu l-am câștigat niciodată. Și chiar dacă l-am fi câștigat înainte, tot aș vrea să-l câștig”, a spus Wembanyama.
Victoria împotriva Sloveniei îi apropie pe francezi de obiectivul calificării la turneul final din 2027, care va fi găzduit de Qatar. Franța are acum un bilanț de 6 victorii și o înfrângere în Grupa L și poate ajunge la șapte victorii în meciul cu Suedia, programat duminică.
Primele trei echipe din grupă se califică mai departe.
Wembanyama vine după un sezon în care a jucat prima sa finală din carieră în NBA. Starul francez a condus echipa San Antonio Spurs spre finala NBA, unde a pierdut, însă, cu New York Knicks, în cinci meciuri.
Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews.
Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I.
Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă.
Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în LituaniaGermania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane.
Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic.
Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor.
Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă.
Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize.
O premieră în istoria BundeswehruluiPlanurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete.
Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO.
Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus.
Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militariUna dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania.
Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari.
În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%.
Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica.
Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr.
Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc esticImportanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului.
Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.
Președintele american Donald Trump a declarat joi că nu vede un risc ca Rusia să atace teritoriul NATO și s-a arătat deloc îngrijorat de un asemenea scenariu.
„Nu sunt deloc îngrijorat. Nu există nicio problemă”, a declarat Trump, întrebat despre posibilitatea unei provocări ruse împotriva unor state membre ale Alianței Nord-Atlantice, într-un interviu acordat publicației americane Axios.
Mai mulți lideri europeni au avertizat că Moscova ar putea încerca să testeze capacitatea de reacție a NATO și angajamentul Statelor Unite față de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă a statelor membre.
Trump, despre vizita șefului CIA la MoscovaTrump a respins și informațiile potrivit cărora directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi transmis Moscovei un avertisment împotriva unui eventual atac asupra unei țări NATO.
Ratcliffe s-a deplasat marți la Moscova, unde s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Vizita a reprezentat unul dintre cele mai importante contacte recente dintre oficiali americani și ruși din domeniul informațiilor.
Mai multe publicații au relatat că deplasarea ar fi avut drept scop avertizarea Moscovei să nu atace un stat NATO. Trump a negat însă această interpretare.
Președintele american a descris vizita drept una obișnuită și a susținut că Ratcliffe și omologul său rus se întâlnesc periodic și au o relație bună. Potrivit liderului american, „nu a existat niciun mesaj și nu a fost nimic neobișnuit”.
„Nu vor ataca teritoriul NATO”Întrebat puțin mai târziu dacă Statele Unite i-au transmis președintelui rus Vladimir Putin un avertisment privind un eventual atac asupra unui stat membru al Alianței, Trump a spus că nu dorește să comenteze acest lucru, dar a adăugat: „Nu vor ataca teritoriul NATO”.
Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei a confirmat joi întâlnirea cu șeful CIA, prezentaând-o drept o parte obișnuită a activității celor două servicii. Oficialul rus a precizat că discuțiile au vizat chestiuni din domeniul informațiilor și că întâlnirea nu a avut nimic ieșit din comun.
Avertismente pentru Londra și ParisTensiunile dintre Rusia și NATO s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce drone rusești care au pătruns în spațiul aerian al unor state membre ale Alianței, inclusiv România și Polonia, au fost doborâte.
Ministerul rus de Externe a avertizat joi Marea Britanie și Franța că „se joacă cu focul”, furnizând Ucrainei tehnologia necesară atacurilor la mare distanță în interiorul Rusiei. Moscova a amenințat cu lovirea unor obiective militare britanice din Ucraina și din afara acesteia, ca represalii pentru sprijinul militar acordat Kievului.
„Nu voi propune Guvernului reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin bursele sociale. Dimpotrivă, prin creșterea cu aproximativ 7% a pragului de venit pentru eligibilitate, estimăm o creștere a numărului elevilor care vor putea beneficia de bursă socială”, a transmis Dimian, pe Facebook.
Ministrul interimar precizează că proiectul pus în consultare publică a vizat atât perioada de acordare a burselor sociale, cât și cuantumul minim lunar al acestora.
„Prin urmare, o variantă cu un cuantum lunar mai mare, acordat pe durata activităților didactice, poate fi analizată în raport cu varianta distribuirii sprijinului pe întregul an, fără ca aceasta să presupună automat diminuarea sprijinului anual acordat elevului”, a explicat Dimian.
Ministrul interimar susține că bursa socială are, potrivit legislației, rolul de a susține participarea elevilor la activitățile didactice și de a preveni abandonul școlar. Din acest motiv, acordarea bursei în perioada activităților școlare ar putea fi corelată mai direct cu scopul educațional al măsurii.
Dimian a precizat că există state europene care nu acordă burse sociale pe perioada vacanțelor școlare, chiar dacă alocă mai multe resurse pentru finanțarea educației decât România.
Dimian: „Sărăcia nu intră în vacanță”, un argument legitimMinistrul consideră însă „legitim” și argumentul potrivit căruia „sărăcia nu intră în vacanță” și subliniază că sprijinirea persoanelor afectate de sărăcie trebuie să rămână o preocupare permanentă a statului.
În acest context, Dimian face trimitere la venitul minim de incluziune, mecanismul de protecție socială prevăzut de lege pentru prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială. În cadrul acestuia este inclus și ajutorul pentru familia cu copii, destinat familiilor cu venituri reduse care au în întreținere copii cu vârsta de până la 18 ani.
„Pentru elevii din medii dezavantajate socioeconomic, venitul minim de incluziune are ca principal obiectiv protecția socială. Bursa socială este un mecanism suplimentar de suport pentru acești copii și are ca obiectiv susținerea participării lor la activitățile didactice”, a afirmat Dimian.
Propunerea susținută în GuvernPerioada de consultare publică pentru proiect s-a încheiat joi. Ministrul interimar spune că va ține cont de observațiile și propunerile primite înainte de a formula varianta pe care o va înainta mai departe.
„Mai mulți copii eligibili, fără diminuarea sprijinului anual acordat fiecăruia — acesta este principiul de la care voi porni în propunerea pe care o voi trimite către Comisia de Dialog Social și o voi susține în Guvern”, a conchis ministrul interimar..
Operațiunile de căutare se desfășoară sub amenințarea unui nou val de apă, după formarea unui lac instabil în zona afectată, transmite BBC.
Poliția nepaleză a anunțat vineri că bilanțul victimelor a ajuns la 475 de morți în districtul Resuwa, la peste 48 de ore de la producerea dezastrului. Echipele de intervenție continuă căutarea persoanelor dispărute și încearcă să elibereze drumurile blocate.
Situația este gravă și pe partea tibetană a frontierei. Trei persoane au fost declarate decedate, iar peste 550 sunt date dispărute, potrivit informațiilor disponibile. Nu este clar dacă unele dintre cifrele raportate de cele două părți se suprapun.
Salvatorii se tem de o a doua inundațieOperațiunile de salvare din Tibet au fost suspendate după apariția unui nou pericol.
În urma alunecărilor și a acumulărilor de aluviuni s-a format un lac, iar ploile abundente continuă să-i crească nivelul. Autoritățile se tem că barajul natural ar putea ceda, eliberând o nouă cantitate uriașă de apă spre localitățile aflate în aval.
Presa de stat chineză a relatat că salvatorilor li s-a cerut să oprească temporar intervențiile din zona de frontieră.
Estimările citate de BBC indică faptul că în lac s-ar putea acumula în următoarele trei zile aproximativ trei milioane de metri cubi de apă, echivalentul a circa 1.200 de piscine olimpice.
Un oficial al Crucii Roșii a declarat că echipele de intervenție sunt în alertă din cauza posibilității producerii unui al doilea val de inundații.
Un ghețar prăbușit ar fi declanșat catastrofaPrimele informații sugerau că dezastrul ar fi putut fi provocat de un cutremur. Datele analizate ulterior de Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) au indicat însă un alt scenariu.
Evenimentul seismic înregistrat în regiune ar fi fost produs de prăbușirea unui ghețar sau a unei porțiuni din acesta. Masa de gheață și resturi a generat apoi un flux violent care a avut efecte catastrofale în aval.
Un val uriaș de apă, noroi și materiale desprinse de pe versanți a coborât spre zonele locuite, distrugând clădiri, drumuri și vehicule și afectând un punct important de trecere a frontierei dintre Nepal și Tibet.
Cauza exactă a prăbușirii ghețarului nu a fost încă stabilită. Oamenii de știință atrag însă atenția că ghețarii din Himalaya se topesc într-un ritm accelerat pe fondul creșterii temperaturilor.
Specialiștii subliniază că este încă prea devreme pentru a atribui direct acest dezastru schimbărilor climatice.
Sute de oameni salvați, alții încă așteptați acasăÎn pofida condițiilor extrem de dificile, operațiunile au permis salvarea a sute de persoane.
Armata nepaleză a trimis inclusiv elicoptere pentru căutarea oamenilor rămași blocați într-un tunel hidroenergetic din zona Trishuli. Majoritatea celor aproximativ 450 de oameni prinși într-un tunel au fost salvați, potrivit informațiilor transmise de autorități.
Printre persoanele dispărute se numără și numeroși cetățeni străini. Regiunea este frecventată anual de zeci de mii de turiști și pelerini, inclusiv de persoane care se îndreaptă spre Muntele Kailash, considerat sacru de mai multe religii.
Inundațiile au provocat și pagube importante infrastructurii. Autoritatea nepaleză pentru gestionarea riscului de dezastre estimează că aproximativ 80 de poduri și 40 de kilometri de drumuri asfaltate au fost avariate.
Distrugerile riscă să aibă consecințe economice suplimentare pentru Nepal, întrucât regiunea afectată se află la granița cu China, iar o parte dintre drumurile și podurile distruse erau importante pentru transportul mărfurilor între cele două țări.
Memorandumul federal din 24 august preciza că Programul pentru Studenți și Vizitatori de Schimb, care face parte din Agenția de Imigrare și Control Vamal al SUA, „a observat o creștere a autorizațiilor pentru Formare Practică Curriculară (CPT), care par să încalce cerințele de reglementare. Acestea permit CPT numai în cazul în care formarea face parte integrantă dintr-o programă de învățământ stabilită”.
Suspendările au avut loc la universități de renumeConform Reuters, memorandumul a dus la suspendarea anumitor cereri de autorizații de muncă pentru studenții internaționali de către unele universități. Aceste suspendări au avut loc inclusiv în Universitatea din California, Los Angeles și Universitatea din California, Berkeley.
Biroul internațional al UC Berkeley a declarat că este puțin probabil să proceseze anumite cereri de autorizare de muncă „în viitorul apropiat” și a îndemnat acei studenți internaționali să își planifice activitatea în consecință.
De asemenea, a declarat că va continua procesarea CPT-urilor „pe baza cerințelor de diplomă” în mod normal. Universitatea va relua procesarea „CPT-urilor pentru cercetarea disertațiilor de doctorat și a tezelor de master”. Biroul a declarat că va consulta experți juridici pentru a dezvolta noi procese aliniate la noile cerințe federale.
Motivul pentru care SUA a luat aceste măsuriTrump a vizat universitățile cu anchete și amenințări cu finanțarea pe teme precum protestele pro-palestiniene împotriva atacului aliatului SUA, Israel, asupra Gazei, inițiativele privind diversitatea, programele climatice și politicile transgender. Apărătorii drepturilor omului și-au exprimat îngrijorările privind libertatea de exprimare, libertatea academică și respectarea garanțiilor procesuale, potrivit aceleiași surse.
Departamentul de Justiție al SUA a susținut joi că practicile de admitere de la Facultatea de Medicină și Servicii de Sănătate a Universității George Washington favorizează candidații de culoare și hispanici. AU fost invocate concluziile unei anchete în contextul în care administrația Trump își continuă represiunea împotriva diversității.
Administrația Trump a revocat, de asemenea, vizele studenților protestatari, din cauza protestelor pro-palestiniene. Guvernul SUA le califică drept antisemite și simpatizante față de extremiști, mai arată sursa citată.
