Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convocat vineri, 5 decembrie, la ora 12, Secțiile Unite ale instanței supreme pentru a analiza oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, conform G4 Media.
Decizia a fost adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți.
La precedenta sesizare formulată de ICCJ, judecătorii Curții Constituționale au declarat legea neconstituțională pe motive de formă, extrinseci.
Ședința secțiilor unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost convocată pentru vineri. Pe ordinea de zi de află legea pensiilor speciale pentru care Guvernul și-a angajat marți răspunderea.
Ședința a avut loc vineri de la ora 12.00.
„La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată ședința Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). În cadrul ședinței Secțiilor unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuțiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, se arăta într-un comunicat transmis joi de ICCJ.
Liderii europeni i-au recomandat președintelui Zelenski să obțină garanții pentru Kiev din partea SUA înainte de a accepta orice cereri din partea Rusiei, au declarat doi diplomați europeni familiarizați cu negocierile pentru The Wall Street Journal (WSJ).
Mesajul liderilor europeni reflectă prudența lor crescândă față de eforturile intense ale Washingtonului de a ajunge la un acord de pace privind Ucraina.
Potrivit surselor WSJ, mesajul a fost transmis luni, în cadrul unei convorbiri telefonice între Zelenski și liderii europeni, printre care Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Ursula von der Leyen. În cadrul convorbirii telefonice, liderii europeni au insistat asupra primatului rolului SUA în garanțiile de securitate oferite Ucrainei în cadrul oricărui acord.
Mesajul vine în contextul în care îngrijorarea în rândul capitalelor europene este în creștere. Washingtonul nu a detaliat ce ar face dacă Moscova ar încălca un eventual acord de pace și ar ataca din nou Ucraina.
Washingtonul trebuie să spună cum va proteja UcrainaÎn cadrul convorbirii telefonice de luni, potrivit diplomaților citați de WSJ, președintele francez Emmanuel Macron a spus că trebuie transmis un mesaj clar către Washington: Statele Unite vor trebui să precizeze cum vor proteja Ucraina înainte ca țara să accepte termenii finali ai unui acord de pace.
Pe de altă parte, cancelarul german Friedrich Merz l-a avertizat pe Zelenski să fie foarte prudent în zilele următoare. Acesta a avertizat că americanii se joacă cu Ucraina și europenii, potrivit unei surse citate de WSJ.
Avertismentele venite din partea liderilor europeni, formulate în ultimele zile, reprezintă un alt exemplu al încercărilor acestora de a se implica în negocierile de pace pe care SUA le-a condus, fără a implica și Europa.
Europenii vor să ofere garanții de securitate, dar doar după ce SUA anunță intențiile sale clarePotrivit WSJ, în cadrul unor convorbiri recente cu oficiali americani, oficialii europeni au subliniat că pot oferi Ucrainei angajamente clare în materie de securitate. Totuși, ei vor lua o decizie clară în acest sens numai după ce vor ști ce rol va juca Washingtonul în susținerea acestor planuri.
De asemenea, Macron și Merz au făcut presiuni publice săptămâna aceasta pentru ca liderii europeni să fie incluși în negocieri. Cei doi au subliniat că există anumite probleme pe care numai ei le pot decide, cum ar fi soarta activelor rusești înghețate.
Ucraina a susținut în repetate rânduri că, în locul aderării la NATO, SUA și Europa trebuie să îi asigure protecția ca măsură de descurajare a unui viitor atac rus.
Diplomația americană va continua vineri, când negociatorul principal al Ucrainei, Rustem Umerov, se va întâlni cu Witkoff în Florida, potrivit Casei Albe.
Thierry Neuville și Adrien Fourmaux vor fi piloți titulari la Hyundai, în timp ce Dani Sordo, Esapekka Lappi și Hayden Paddon vor împărți cea de-a treia mașină.
Neuville, campion mondial în 2024, își începe al doisprezecelea sezon cu echipa din Alzenau, iar Fourmaux continuă după un prim sezon complet în 2025, încheiat cu patru podiumuri.
Distribuția celei de-a treia mașini va fi următoarea, în primele trei etape: Hayden Paddon va concura în Raliul Monte-Carlo din ianuarie, Esapekka Lappi va prelua volanul la Raliul Suediei în februarie, iar Dani Sordo va pilota la Raliul Insulelor Canare.
Paddon revine după opt ani la HyundaiPaddon, revenit în echipă pentru prima dată după Raliul Australiei 2018, a câștigat între timp două titluri în Campionatul European de Raliuri și mai multe campionate regionale în Asia-Pacific.
„Sunt foarte fericit să revin la Hyundai, la opt ani după ultima noastră cursă împreună, și să pilotez o mașină Rally1”, a declarat pilotul neozelandez de 38 de ani, potrivit comunicatului echipei.
Dani Sordo, 42 de ani, revine și el după un sezon parțial în 2024, în care a încheiat pe locul doi la Acropolis Rally, în Grecia. Spaniolul are trei victorii și 58 de podiumuri în WRC.
„Suntem nerăbdători pentru anul viitor. Am încredere că putem să fim competitivi”, a spus Sordo.
Esapekka Lappi, 34 de ani, revine cu un nou copilot, Enni Mälkönen. „Credeam că am încheiat aventura cu WRC, dar după mai multe discuții, a fost o oportunitate de neratat”, a declarat Lappi.
Directorul sportiv Hyundai, Andrew Wheatley, a explicat strategia echipei: „A trebuit să alegem între experiență și constanță sau să dezvoltăm un tânăr pilot. Având în vedere că este ultimul an al regulamentului Rally1, am preferat piloți care cunosc bine mașina și echipa, pentru a maximiza șansele la titlul de constructori”.
Estonianul Ott Tänak, campion mondial în 2019, a anunțat în noiembrie că se retrage pentru a se concentra pe familie.
„Premiul acesta este despre oameni. Despre cei care aleg în fiecare zi să creadă în această companie, să construiască și să pună suflet în tot ceea ce fac. Ei sunt adevărata noastră forță și motivul pentru care North Bucharest Investments crește. Sunt profund recunoscător fiecărui om din echipa, fără ei, niciun rezultat nu ar avea valoare.” — Vlad Musteață, Founder & CEO, North Bucharest Investments
În cadrul evenimentului, echipa North Bucharest Investments a avut onoarea de a înmâna premiul la categoria Personality of the Year, distincție acordată lui Michelle Nusco, un lider care redefinește standardele de excelență în business. Prin claritate strategică, viziune și abilitatea de a construi ecosisteme performante, Michelle Nusco se poziționează ca un reper al leadershipului contemporan și al transformării sustenabile în industrie.
Citeşte comunicatul integral AICI
Oamenii timpurii au pășit pe supercontinentul preistoric Sahul, care includea actualele Australia, Tasmania și Noua Guinee, acum aproximativ 60.000 de ani, potrivit unui studiu genetic publicat în Science Advances, citat de NewScientist.
Cercetarea oferă cele mai solide dovezi de până acum că strămoșii noștri au folosit două rute separate de migrație, contrazicând dezbaterile vechi despre modul în care au reușit traversarea unor întinderi vaste de ocean deschis.
Dovezile genetice indică două căi de acces către SahulCercetătorii de la Universitatea din Huddersfield, Marea Britanie, au analizat aproape 2.500 de genomuri aparținând australieniilor indigeni, locuitorilor din Papua Noua Guinee și populațiilor din Asia de Sud-Est și Pacificul de Vest.
Rezultatele indică faptul că oamenii au folosit două rute distincte pentru a ajunge în Sahul.
Prima a fost o rută sudică, care pornea de pe actualul continent asiatic, traversa regiunea Sunda (ce include astăzi Malaezia, Indonezia și insula Timor) și continua pe mare spre Australia.
A doua, considerată de cercetători drept mai bine susținută de dovezi, a fost ruta nordică, prin Filipine și Sulawesi, unde au fost descoperite recent unelte de piatră vechi de un milion de ani, realizate de specii umane străvechi.
Deși ambele trasee au fost utilizate, studiul sugerează că majoritatea migrațiilor timpurii au urmat ruta nordică.
Studiul confirmă scenariul în care oamenii au ajuns în Australia mult mai devreme, plasând primele populații din Sahul în urmă cu aproximativ 60.000 de ani, nu acum 45.000 de ani, așa cum sugerau estimările anterioare.
Dovezi ale migrației inverse și ale unei expansiuni timpurii în PacificStudiul a scos la iveală indicii ale unei migrații inverse, inclusiv o semnătură genetică de 1.700 de ani din Noua Guinee, găsită într-un mormânt din epoca fierului în Sulawesi.
De asemenea, cercetătorii au găsit dovezi că grupurile maritime timpurii s-au extins rapid către est, atingând ceea ce sunt astăzi Insulele Solomon, la scurt timp după sosirea în Sahul.
Arheologii spun că aceste constatări se aliniază descoperirilor recente de artă rupestră veche în Sulawesi și urmelor culturale timpurii din nordul Australiei, toate indicând o mobilitate umană foarte timpurie în întreaga regiune.
Specialiștii afirmă că studiul schimbă semnificativ narațiunile actuale privind dispersia umană timpurie și oferă una dintre cele mai detaliate reconstrucții genetice ale migrației antice spre Australia realizate vreodată.
Investiția de aproximativ 100 de milioane de euro înlocuiește clădiri vechi de peste 130 de ani, închise în 2020 din cauza riscului seismic.
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, a vizitat șantierul spitalului din Calea Șerban Vodă. Centrul de diagnostic, tratament și cercetare a tuberculozei este construit de la zero pe locul unor clădiri vechi de peste 130 de ani, aflate în risc seismic 1.
Clădirile vechi au fost închise în 2020 pentru că nu mai puteau garanta siguranța pacienților. Noul spital este construit conform standardelor europene și este proiectat special pentru diagnostic rapid, tratament adecvat și cercetare avansată.
Lucrările la spitalul de tuberculoză, în fază avansatăLucrările la spitalul de tuberculoză din Sectorul 4 au început acum un an. Structura și instalațiile principale sunt finalizate, iar echipamentele medicale de ultima generație sunt deja în șantier. Echipele lucrează accelerat la fațadă și la finisaje interioare.
Recepția spitalului de tuberculoză va începe în aprilie 2026 împreună cu Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, afirmă Băluță. La mijlocul anului 2026, așa cum s-a asumat în PNRR, spitalul va fi funcțional.
Noul centru va avea 115 paturi și laboratoare de cercetareCentrul de tuberculoză din Sectorul 4 va avea 115 paturi, din care 19 pentru ATI. Spitalul va avea 3 săli de operație, laboratoare de analize și cercetare, anatomie patologică și imagistică completă. De asemenea, spitalul de tuberculoză va avea și un compartiment de primiri urgențe.
Investiția de aproximativ 100 de milioane de euro schimbă modul în care Bucureștiul tratează tuberculoza. Proiectul este realizat în parteneriat cu Institutul Marius Nasta, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și Ministerul Sănătății.
România are 20% din cazurile de tuberculoză din UERomânia concentrează 20% dintre cazurile de tuberculoză din Uniunea Europeană. După pandemie a crescut dramatic numărul pacienților infecțioși cu tuberculoză. Tuberculoza apare mai des în comunitățile vulnerabile.
Expunerea pe termen lung la aer poluat slăbește plămânii și face oamenii mai vulnerabili la infecții respiratorii, inclusiv tuberculoză. Construirea acestui centru în București reprezintă o obligație de sănătate publică pentru România.
Declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru RogobeteLa începutul anului 2024, proiectul spitalului de tuberculoză era doar pe hârtie și un teren gol, a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Structura de rezistență a fost finalizată în doar 9 luni de zile, iar după alte 4 luni se lucrează deja la interior și se instalează echipamentele medicale.
Ministerul Sănătății este finanțator, iar Sectorul 4 este implementator, fiind primul parteneriat de acest tip dintre autoritatea centrală și cea locală din București.
Capitala are nevoie urgentă de un nou centru de arși grav pentru adulți, iar discuțiile pentru acest proiect au început deja, cu sursa de finanțare identificată. Numărul de pacienți arși din România crește accelerat, iar un spital nou de arși grav în Capitală este absolut necesar, a adăugat Rogobete.
Aceasta se află sub control judiciar pentru 60 de zile, măsură dispusă începând cu 4 decembrie 2025.
Alături de primar, procurorii au pus sub acuzare și pe Adriana-Cornelia Dima, inspector în cadrul Compartimentului buget, venituri, cheltuieli și achiziții publice din primărie, pentru complicitate la abuz în serviciu.
Conform comunicatului DNA, între 2024 și 2025, primarul comunei Olteni ar fi acordat ilegal ajutoare sociale persoanelor apte de muncă, neînregistrând activitățile de interes local și ignorând obligațiile legale privind suspendarea sau încetarea plăților către cei care nu și-au respectat sarcinile. Bugetul de stat ar fi fost astfel prejudiciat cu aproximativ 2,2 milioane lei.
Totodată, în perioada februarie – decembrie 2021, primarul, cu sprijinul inspectorului Adriana-Cornelia Dima, ar fi cheltuit peste 400.000 lei din bugetul local pentru achiziții nejustificate, în condițiile în care primăria avea deja datorii de aproape 1,9 milioane lei către furnizori.
Joi, procurorii DNA au efectuat percheziții domiciliare în șase locații din județul Teleorman, inclusiv la sediul primăriei și la domiciliul primarului. În urma descinderilor, au fost ridicate sume de bani în valoare de 251.860 euro, 90.100 lei și 320 dolari, care vor fi supuse măsurii sechestrului asigurător.
Pe durata controlului judiciar, primarul nu poate exercita funcția publică, nu poate părăsi țara fără acordul procurorilor și trebuie să respecte obligațiile stabilite de autorități.
DNA precizează că măsura punerii în mișcare a acțiunii penale nu afectează prezumția de nevinovăție a inculpatelor.
Ungaria derulează unul dintre cele mai ample programe de modernizare feroviară din Europa Centrală, anunțând reabilitarea a 1.000 km de cale ferată în următorii ani, potrivit clubferoviar.ro.
Ministrul Construcțiilor și Transporturilor din această țară, János Lázár, a confirmat că finanțarea este deja asigurată integral, inclusiv prin credite ale Băncii Europene de Investiții, ceea ce permite continuarea investițiilor chiar și în condițiile în care unele fonduri europene rămân suspendate.
Acest plan se înscrie într-o strategie amplă, coerentă și pe termen lung, care urmărește creșterea competitivității economice și consolidarea poziției geopolitice a țării.
300 de km – modernizați anualRețeaua feroviară a Ungariei măsoară 8.000 km, dintre care 6.000 sunt operaționali.
Din 2010, statul a realizat 103 proiecte feroviare evaluate la peste 2.000 de miliarde de forinți (aproximativ 5,4 miliarde de euro), modernizând astfel 1.800 km de cale ferată.
Noile proiecte – încă 1.000 km – sunt pregătite pentru execuție, iar ritmul de lucru anual la nivel național se situează între 200 și 300 km de cale modernizată.
Lázár a subliniat că investițiile feroviare importante necesită aproximativ opt ani pentru a fi realizate.
Ungaria pragmaticăPrin urmare, planificarea lor nu poate depinde de ciclurile politice scurte, ci presupune o continuitate instituțională și o gândire strategică.
Mai mult, ministrul a avertizat că, în următorul exercițiu bugetar al UE, fondurile pentru infrastructura feroviară și rutieră ar putea necesita încadrarea proiectelor ca investiții cu relevanță militară, pentru a rămâne eligibile.
Această perspectivă demonstrează pragmatismul Ungariei și plasarea infrastructurii în zona intereselor strategice nationale.
Performanțele operaționale ale MÁV, compania feroviară de stat, confirmă impactul investițiilor: punctualitatea trenurilor a ajuns la 80%, iar numărul anual de călătorii cu transportul public s-a dublat între 2022 și 2024, crescând de la 600 milioane la 1,2 miliarde.
Proiectele din jurul aeroportului Liszt FerencUngaria oferă, în plus, unul dintre cele mai accesibile sisteme de transport public din Uniunea Europeană, ceea ce favorizează mobilitatea internă și utilizarea rețelei feroviare.
Modernizarea feroviară este parte a unei strategii integrate, care include investiții în infrastructura aeroportuară și rutieră.
În jurul aeroportului Liszt Ferenc, autoritățile implementează un pachet de proiecte de 2,5 miliarde de euro, ce va fi finalizat până în 2035.
Acesta cuprinde o linie feroviară de 27 km prin care aeroportul va fi accesibil în 15–20 minute, legături modernizate către marile orașe, construirea unui nou terminal de 1 miliard de euro și o autostradă expres de 12 km.
Budapesta vrea să devină coridor esențial între est și vestUn astfel de pachet integrat este rar în Europa Centrală și urmărește să transforme Ungaria într-un nod regional de tranzit.
Din punct de vedere geopolitic, Budapesta își asumă explicit obiectivul de a deveni un coridor esențial între Est și Vest.
Lázár a declarat că, dacă rutele vestice trec prin Ungaria, atunci capacitatea de generare a PIB-ului intern crește semnificativ, ceea ce va consolida influența regională a țării.
Între timp, în RomâniaComparativ, România a modernizat doar 291 km de cale ferată între 2019 și 2024, într-un ritm fragmentat și impredictibil.
Diferența dintre cele două țări nu este doar cantitativă, ci și structurală: Ungaria operează cu o strategie unitară, coerentă și multianuală, în timp ce România se confruntă cu proiecte punctuale, licitații repetate și întârzieri cronice.
Dacă tendințele actuale se mențin, decalajul de competitivitate și conectivitate dintre Ungaria și România riscă să se adâncească în mod semnificativ în următorii ani.
