Pilotul Red Bull i-a devansat în calificări pe Lando Norris și Oscar Piastri, ambii de la McLaren, relatează AFP.
Norris a încheiat pe locul al doilea, la 0,201 secunde în urma lui Verstappen, iar Piastri a terminat pe locul al treilea.
Cei trei vor lupta duminică pentru titlul mondial la piloţi.
Lando Norris, lider în clasament cu 12 puncte avans față de Verstappen, va deveni campion dacă termină pe podium.
George Russell, de la Mercedes, a încheiat calificările pe locul patru, urmat de Charles Leclerc (Ferrari) pe cinci.
Fernando Alonso s-a clasat al șaselea, iar Gabriel Bortoleto a încheiat pe locul șapte.
Top 10 a fost completat de Esteban Ocon, Isack Hadjar și Yuki Tsunoda, acesta din urmă fiind la ultima sa sesiune de calificări înainte de despărțirea de Red Bull.
„Sunt incredibil de fericit că sunt primul”, a spus Verstappen.
Olandezul luptă la Abu Dhabi pentru al cincilea său titlu mondial consecutiv, după ce a câștigat campionatele din 2021, 2022, 2023 și 2024.
Prin întâlnirea de luni de la Londra, Starmer intenționează să reafirme sprijinul ferm al Marii Britanii pentru Ucraina, în timp ce discuțiile se vor concentra și pe negocierile dintre Ucraina și Statele Unite pentru încheierea războiului.
Cei patru lideri s-au întâlnit anterior în cadrul „Coaliției celor Dispuși” pentru a discuta crearea unei forțe europene de menținere a păcii ce ar putea fi desfășurată în Ucraina în cazul unui armistițiu.
Între timp, reprezentanți americani și ucraineni se află în a treia zi de discuții asupra unui proiect de acord de pace susținut de administrația Trump, însă Rusia a respins deja unele prevederi, în special cele legate de integritatea teritorială a Ucrainei și garanțiile de securitate.
Vineri, ambele delegații implicate în discuții au susținut că progresul în procesul de pace ține de „disponibilitatea Rusiei”.
Atacurile au loc pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene. În noapte de vineri spre sâmbătă, sute de drone și aproximativ 50 de rachete au vizat instalații critice de energie.
„La data de 06.12.2025, în jurul orei 14:20, conducătorul unui autovehicul în vârstă de 26 de ani, care se deplasa pe strada Anghel Alexandru, dinspre strada Zețarilor către strada Luică, în dreptul imobilului cu nr. 2, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, a pătruns pe sensul opus de circulație și a lovit un copac”, se arată într-o informare emisă de Brigada Rutieră a DGPMB.
La fața locului au intervenit două ambulanțe SMURD, însă pentru că șoferul nu comunica cu autoritățile sosite la fața locului au spart geamul pasagerului din dreapta față pentru a putea interveni.
După ce geamul a fost spar, șoferul a accelerat, lovind ușor ambulanțele SMURD.
Acesta a fost testat pentru alcool sau droguri, rezultatele fiind negative.
„Bărbatul nu a dorit acordarea de îngrijiri medicale. Acesta a fost condus la sediul Biroului Accidente Ușoare, în vederea întocmirii documentelor de constatare și luării măsurilor ce se impun. De asemenea, conducătorii ambulanțelor SMURD au fost îndrumați la Biroul Accidente Ușoare pentru a fi soluționată cauza”, conchide Brigada Rutieră.
Strategia Națională de Securitate, publicată vineri, descrie viziunea lui Trump drept una de „realism flexibil” și susține că SUA ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zonă de influență a Washingtonului, scrie Reuters.
Documentul avertizează, de asemenea, că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția.
Ce e Doctrina MonroeDoctrina Monroe, formulată în 1823 de președintele american James Monroe, a fost un principiu de politică externă prin care Statele Unite declarau că emisfera vestică nu mai este deschisă colonizării sau intervențiilor europene.
În esență, mesajul era că orice amestec al puterilor europene în treburile Americilor va fi considerat o amenințare la adresa securității SUA, în timp ce Washingtonul se angaja să nu intervină în conflictele interne ale Europei.
De-a lungul timpului, doctrina a devenit fundamentul expansiunii și influenței americane în America Latină.
Revenirea la Doctrina Monroe și ambițiile SUA în emisfera vesticăDocumentul reprezintă cea mai clară exprimare a dorinței lui Trump de a zdruncina ordinea mondială de după al Doilea Război Mondial, condusă de Statele Unite și construită pe o rețea de alianțe și grupuri multilaterale, și de a o redefini prin prisma doctrinei „America First”.
„Politica externă a președintelui Trump este pragmatică fără a fi «adepta pragmatismului», realistică fără a fi «realistă», principială fără a fi «idealistică», puternică fără a fi «belicoasă» și temperată fără a fi «pacifistă»”, se arată în documentul de 29 de pagini.
Documentul, publicat de fiecare nouă administrație și care ghidează activitatea multor agenții guvernamentale, afirmă că Trump va „restaura preeminența americană” în emisfera vestică și plasează regiunea în fruntea priorităților de politică externă ale administrației.
„Acest ‘Corolar al lui Trump’ la Doctrina Monroe este o restaurare puternică și bazată pe bun simț a puterii și priorităților americane, în concordanță cu interesele de securitate ale Statelor Unite”, afirmă documentul, sugerând că masiva desfășurare militară americană din regiune nu este temporară.
De la preluarea mandatului în ianuarie, criticii au spus că retorica lui Trump evocă un imperialism modern în emisfera vestică. La scurt timp după instalarea la Casa Albă, el a vorbit, în termeni vagi, despre recucerirea Canalului Panama și anexarea Groenlandei și Canadei.
Mai recent, creșterea prezenței militare americane în Caraibe și amenințările cu atacuri în Venezuela și în alte țări unde operează carteluri de droguri au amplificat îngrijorările într-o regiune în care Washingtonul are un istoric problematic de intervenții militare.
China, un rival economic și militar în creștereDocumentul face trimitere și la influența economică tot mai mare a Chinei în America Latină, care a îngrijorat administrațiile americane succesive, și la obiectivul de a o contracara.
În Asia, documentul afirmă că Trump urmărește să descurajeze un conflict cu China în legătură cu Taiwanul și Marea Chinei de Sud prin consolidarea puterii militare a SUA și a aliaților lor.
„Descurajarea unui conflict în privința Taiwanului, ideal prin păstrarea unei superiorități militare clare, este o prioritate”, se arată în document.
Chestiunea a reprezentat de ani de zile un punct sensibil în relațiile SUA–China.
Dar Trump are un istoric de acțiuni neconvenționale în politica externă, ceea ce face dificil de anticipat cum s-ar putea traduce această formalizare a temelor de securitate națională în acțiuni concrete.
Europa riscă o „erodare civilizațională”În document, administrația adoptă o viziune sumbră asupra aliaților tradiționali din Europa, avertizând că bătrânul continent se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să-și schimbe direcția dacă vrea să rămână un aliat de încredere al Statelor Unite.
„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în câteva decenii cel târziu, unele state membre NATO să devină majoritar non-europene”, afirmă documentul.
Unii analiști europeni au remarcat că documentul reia teme promovate de partidele de extremă dreapta, devenite principala forță de opoziție în Germania, Franța și alte state aliate tradițional cu SUA.
Administrația Trump, afirmă documentul, își dorește să restabilească „identitatea occidentală” în Europa.
Oficialii europeni au respins tonul Washingtonului, însă, în timp ce încearcă să-și refacă armatele pentru a răspunde amenințării din partea Rusiei, rămân în mare măsură dependenți de sprijinul militar al Statelor Unite.
Documentul spune că este în interesul strategic al Statelor Unite să negocieze o rezolvare rapidă în Ucraina și să restabilească „stabilitatea strategică” cu Rusia.
Trump are un istoric de declarații pozitive la adresa președintelui rus Vladimir Putin, care i-au atras critici îndelungate că ar fi „blând față de Rusia”.
„Unele publicații străine au relatat recent despre Hong Kong ignorând faptele, răspândind informații false care distorsionează și denigrează acțiunile de sprijin și de monitorizare a guvernului în caz de dezastre și atacă și interferează cu alegerile Consiliului Legislativ, provocând diviziuni sociale și opoziție”, se arată în comunicatul emis de Birou.
Avertismentul vine cu doar o zi înaintea alegerilor pentru Consiliul Legislativ din Hong Kong, scrutin organizat într-un climat deja tensionat marcat de nemulțumirea populației față de modul în care autoritățile au gestionat incedniul.
Mai multe persoane au fost arestate cerând ca autorităile să fie trase la răspundere, însă guvernul local susține că tragedia este folistă pentru destabilizarea orașului.
Biroul a invocat Legea securității naționale impusă de Beijing în 2020, care permite supraveghere entităților străine, inclusiv a agențiilor de presă.
Reuniunea cu presa internațională pare să fie prima de acest tip în care instituțiile media sunt convocate colectiv pentru a fi criticate în legătură cu acoperirea unui eveniment.
De asemenea, drepturile și libertățile cetățenești s-au diminuat sever în urma demonstrațiilor pro democrație din 2019, iar Hong Kong se situează pe locul 140 din 180 în Indexul Libertății Presei realizat de Reporter fără Frontiere.
„Am fost în contact cu Machado aseară, iar ea confirmă că va fi la Oslo pentru ceremonie”, a spus Kristian Berg Harpviken.
„Având în vedere situația de securitate, nu putem spune mai multe despre data sau modul în care va ajunge”, a adăugat el.
Procurorul general al Venezuelei, Tarek William Saab, a declarat luna trecută pentru AFP că Machado va fi considerată „fugară” dacă va călători în Norvegia pentru a-și primi premiul pentru pace, care i-a fost acordat pe 10 octombrie.
Ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace va avea loc miercuri, la Oslo.
Activitatea opoziției din Venezuela a fost redusă la tăcere după arestarea a aproximativ 2.400 de persoane în protestele izbucnite după scrutinul din iulie 2024, în urma căruia Nicolas Maduro a fost reales.
Machado l-a acuzat pe Maduro că a furat alegerile, o afirmație susținută de mare parte a comunității internaționale.
Machado, aflată în clandestinitate din august 2024, este o susținătoare a președintelui american Donald Trump și este de acord cu evaluarea Washingtonului potrivit căreia Maduro conduce un cartel al drogurilor.
Laureata Premiului Nobel pentru Pace a salutat consolidarea prezenței militare americane în regiune, unde au avut loc atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri.
Șeful diplomației de la Ankara a declarat că dezarmarea Hamas nu poate constitui prima etapă a acordului de încetare a focului dacă nu sunt stabilite mai întâi structuri administrative palestiniene funcționale.
Acesta a mai punctat într-un interviu acordat agenției Reuters, în marja Forumului de la Doha că stabilizarea Fâșiei Gaza se poate realiza prin formarea unei administrații civile solide și a unei forțe de poliție bine pregătite.
Fidan a menționat că această nouă forță de poliție ar urma să fie sprijinită de o forță internațională de stabilizare. Potrivit oficialului, Statele Unite au făcut presiuni asupra Israelului pentru includerea Turciei în mecanismul internațional.
Acesta a mai pouncta că stagranrea armistițiului din enclava palestinaină ar însemna un „eșec major” pentru toate părțile implicate în demers, inclusiv Statele Unite.
Potrivit The Times of Israel, atât autoritățile egiptene cât și insutțiile europene lucrează pentru formarea unei structuri polițienești palestiniene, iar potrivit surselor, citate de publicație, viitori polițiști nu vor fi afiliați grupării Hamas.
Egiptul instruiește sute de palestinieni cu scopul de a-i integra în cele din urmă într-o forță de aplicare a legii în Fâșia Gaza odată ce războiul se va termina, a aflat AFP de la un oficial palestinian Implementarea unui plan de instruire pentru 5.000 de polițiști palestinieni a fost anunțată în august de ministrul egiptean de externe, Badr Abdelatty, în timpul unei întâlniri cu prim-ministrul palestinian, Mohammad Mustafa.
UE ia în calcul angrenarea misiunii sale de sprijin pentru poliție pentru coordonarea formării, iar Franța a promis deja trimiterea a 100 de instructori, în contextul planului european de a antrena până la 3.000 de polițiști pentru Gaza.
Cunoscuta canotoare Ancuța Bodnar a fost prezentă la Gala Mari Sportivi ProSport 2025, unde a fost premiată, alături de colegele din barca de 8+1 a României, pentru performanțele obținute în acest an.
Cu acest prilej, Ancuța Bodnar le-a transmis fanilor că nu intenționează să își încheie curând cariera sportivă, deși deși în urmă cu un an sau doi lua în calcul o retragere, relatează ProSport.
În prezent, sportiva spune că își dorește să continue.
Ancuța Bodnar a anunțat ce vrea de la 2026Componentele bărcii feminine de 8+1, cunoscută drept „barca regină a României”, au fost premiate așa cum se cuvine în cadrul Galei Mari Sportivi ProSport 2025, după ce a obținut o clasare pe treapta a doua a podiumului la Campionatul Mondial Shanghai 2025.
În afara Ancuțăi Bodnar, la această performanță deosebită au mai pus umărul Cristina Drugă, Roxana Anghel, Iulia-Liliana Bălăucă, Maria Lehaci, Geanina Dumitrița Juncanariu, Adriana Adam, Amalia Bereș și „cârmaciul” Victoria Petreanu.
„Îmi doresc, în primul rând, să fiu sănătoasă și să progresez din ce în ce mai mult. Nu mă opresc aici. (n.r. Ai stabilit o dată pentru când vei termina cu canotajul?) Dacă m-ați fi întrebat anul trecut în luna mai sau acum doi ani, nici nu mai știu exact, da, spuneam că o să plec, dar în acest moment spun că voi mai continua. Nu am încă data fixată”, a declarat Ancuța Bodnar, prezentă la Gala Mari Sportivi ProSport 2025.
A renunțat la gândurile de retragere și vrea un 2026 mai bun decât 2025Ancuța Bodnar nu doar că este decisă să își continue cariera sportivă, ci își propune ca în 2026 să obțină rezultate chiar mai bune decât cele din anul care se încheie.
„A fost un an extraordinar de greu, dar și de frumos, în același timp. Mă bucur foarte mult că l-am încheiat cu bine, cu două medalii de aur la Campionatul Mondial de la Shanghai, din luna septembrie. Îmi doresc ca anul 2026 să fie și mai bun decât cel precedent și să obțin medalii de aur”, a mai spus Ancuța Bodnar.
La Gala Mari Sportivi ProSport 2025, premiul pentru „Sportivul anului” i-a fost acordat înotătorului David Popovici. Evenimentul, găzduit de Clubul Diplomaților, a reunit unele dintre cele mai importante figuri ale sportului românesc.
Autoritățile au intervenit în dimineața zilei de sâmbătă după ce a fost raportată vandalizarea vitrinei care conține Coroana Imperială. În urma incidentului, patru persoane au fost reținute sub suspiciunea de vandalism.
Asupra vitrinei a fost aruncată plăcintă de mere și cremă. În imaginile publicate pe rețelele de socializare se observă cum unul dintre protestatari scoate o tavă mare cu plăcintă pe care o aruncă asupra geamul de protecție, în timp ce altul toarnă cremă pe partea frontală a vitrinei, notează BBC.
Mișcarea de protest a fost revendicată de un grup intitulat „Take Back Power” care se prezintă ca un grup de rezistență civilă non-violentă. Aceștia au cerut guvernului să înființeze un „parlament popular” care să aibă puterea de a taxa marile averi britanice.
„Democrația s-a fărâmițat. Marea Britanie este distrusă. Am venit la bijuteriile națiunii ca să luăm înapoi puterea”, au strigat protestatarii.
În urma incidentului, expoziția Casa Bijuteriilor a fost închisă temporar.
Moldelectrica a anunțat că un grup energetic important a fost deconectat în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită.
„Urmare a atacurilor asupra sistemului energetic a Ucrainei în regiunea aferentă Republicii Moldova, a fost deconectat un grup energetic important, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită”, a transmis Moldelectrica într-o postare pe Facebook.
În aceste condiții, operatorul a solicitat României energie de avarie pentru următoarele ore, pentru a stabiliza rețeaua.
„Urmare depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie din România, preventiv pe următoarele câteva ore. Aceasta va menține funcționarea sigură a sistemului electroenergetic și va preveni eventuale suprasarcini”, a precizat operatorul.
Apel la consum rațional în Republica MoldovaTotodată, Moldelectrica face apel la consumatori pentru utilizarea rațională a energiei în perioada critică.
„Îndemnăm cetățenii Republicii Moldova să consume energia electrică în mod rațional, în special în orele de vârf, pentru a reduce riscul de suprasarcină și eventuale deconectări”, se arată în mesaj.
Operatorul mai spune că urmărește în permanență situația.
„Monitorizăm în permanență evoluțiile și vom reveni cu informații suplimentare atunci când situația o va impune”, a transmis Moldelectrica.
Antreprenorul miliardar și fondatorul X Corp., Elon Musk, a acuzat Uniunea Europeană de interferență în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA), notează baha.
Musk a răspuns la o postare a unui alt utilizator, susținând că UE are un istoric de „urmărire a lui Elon Musk” și a vrut să împiedice transmisiunea sa în direct împreună cu candidatul la președinție de atunci și actualul președinte american Donald Trump, anul trecut.
„«UE» a impus această amendă nebunească nu doar lui X, ci și mie personal, ceea ce este și mai nebunesc! Prin urmare, ar părea potrivit să aplicăm răspunsul nostru nu doar UE, ci și persoanelor care au luat această măsură împotriva mea”, a scris Musk într-o postare anterioară.
Prima amendă sub regulamentul UE privind serviciile digitale: Platforma X, amendată cu 120 de milioane de euroPlatforma X, fondată de Elon Musk, a fost amendată, vineri, de Comisia Europeană, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE. Aceasta este prima sancțiune aplicată în temeiul regulamentului blocului privind guvernanța online.
Comisia Europeană a anunțat, vineri, o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma de socializare X a lui Elon Musk, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE, scrie Euractiv.
Ce a scos la iveală ancheta Comisiei
Ancheta realizată de Comisie a constatat că platforma a încălcat mai multe cerințe ale DSA, inclusiv în ceea ce privește conceperea sistemului său de „bifă albastră”, pe care UE l-a considerat ilegal și înșelător. Sub proprietatea lui Musk, această caracteristică a fost modificată, trecând de la indicarea conturilor verificate la un semnal pe care utilizatorii îl puteau obține contra cost.
Ministerul transmite că, în ședința de vineri, Guvernul a adoptat Memorandumul pentru scoaterea la concurs a 303 posturi vacante în cadrul creșelor construite recent prin PNRR și prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social.
„Faptul că, încă în condiții de criză fiscal-bugetară, Guvernul României a deblocat aceste posturi, este un lucru care mă bucură”, a spus ministrul Educației, Daniel David.
Conform acestuia, un demers similar a fost făcut în luna august, când s-au mai aprobat 422 de posturi.
Daniel David spune că aceste demersuri confirmă viziunea lui „că, odată trecută prin furtuna fiscal-bugetară, educația trebuie să intre în faza de stabilizare și dezvoltare”.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a susținut sâmbătă că armata rusă are o putere semnificativă și un buget „enorm”, pe care „va dori să-l folosească din nou”, dacă nu în Ucraina, „atunci în altă parte”, potrivit baha.
Vorbind la Forumul de la Doha, Kallas a insistat că, în ceea ce privește negocierile privind un armistițiu în Ucraina, Rusia, în calitate de „agresor”, nu poate fi recompensată cu teritorii, deoarece ar transmite un mesaj greșit comunității internaționale. De asemenea, ea a menționat că nu există „două părți” în conflict, ci doar Rusia ca agresor și Ucraina ca victimă.
În plus, Kallas a confirmat că UE discută utilizarea activelor rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina. Ea a menționat că blocul comunitar este format din „27 de democrații”, deci este un proces care necesită timp.
Kaja Kallas avertizează că Putin nu va respecta niciun acordÎnaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a declarat recent că președintele rus Vladimir Putin este „puțin probabil să respecte vreo înțelegere pentru mult timp”, motiv pentru care Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare, potrivit Baha.
Kallas a făcut declarațiile după reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE de la Bruxelles și a precizat că urmează o săptămână „intensă” de diplomație, în condițiile în care Rusia refuză să participe la eforturile de pace pentru Ucraina. Ea a indicat atacurile aeriene rusești asupra Ucrainei din weekend și a subliniat importanța extinderii finanțării și a ajutorului militar pentru Ucraina.
