Decizia lui Jannik Sinner de a nu reprezenta Italia, în finala finalei Cupei Davis, a stârnit critici în presa italiană și în rândul fanilor. Asta deși jucătorul de tenis a fost apărat de italieni în cazul său de dopaj. Finala se va disputa între 18 și 23 noiembrie la Bologna.
Sinner, clasat pe locul doi mondial, a declarat că nu va răspunde convocării la lotul național deoarece vrea să se pregătească pentru Australian Open, potrivit AP. Competiția pe echipe de la Bologna se va desfășura imediat după Turneul de la Torino.
„Nu a fost o decizie ușoară… dar o săptămână de pregătire poate face diferența”, a spus Sinner pentru Sky Italia.
Presa italiană, inclusiv Gazzetta dello Sport, a criticat alegerea sa, subliniind succesul anterior al jucătorului în Cupa Davis 2023 și 2024. De asemenea, câteva legende ale tenisului italian au declarat că decizia reprezintă „o palmă pentru lumea sportului italian”.
Totuși, au fost și sportivi care au apărat alegerea lui Sinner, explicând că tenisul actual se concentrează pe turneele de Grand Slam și finala ATP, competițiile pe echipe având importanță secundară.
Federația Internațională de Schi și Snowboard (FIS) a anunțat marți, de la sediul său din Oberhofen, Elveția, că a votat împotriva participării sportivilor ruși și belaruși la calificările pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina.
Decizia consiliului FIS înseamnă că sportivii celor două țări vor fi excluși din zeci de competiții internaționale care contează pentru calificarea la ediția din februarie 2026 a Jocurilor.
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) permite, în general, participarea sportivilor din Rusia și Belarus sub statutul de „atleți neutri individuali”, așa cum s-a întâmplat și la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
Totuși, CIO lasă federațiilor internaționale libertatea de a decide dacă aplică această regulă în propriile calificări.
Interdicția, introdusă în 2022FIS a ales să nu o facă, menținând interdicția impusă echipelor naționale ale Rusiei și Belarusului încă din 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, scrie AP.
Federația a precizat că această decizie se aplică și competițiilor paralimpice pe care le organizează, chiar dacă, luna trecută, Comitetul Internațional Paralimpic a decis să restabilească calitatea de membri cu drepturi depline pentru Rusia și Belarus.
Bijuteriile furate duminică din Muzeul Luvru din Paris valorează aproximativ 88 de milioane de euro, a declarat procurorul Laure Beccuau, potrivit Associated Press.
„Infractorii care au furat aceste bijuterii nu vor câștiga 88 de milioane de euro dacă au avut ideea proastă de a dezasambla aceste bijuterii”, a declarat procurorul într-un interviu pentru postul radio RTL.
Poliția a intensificat căutarea hoților, în timp ce 60 de anchetatori lucrează pe baza ipotezei că în spatele jafului, în care au fost furate nouă bijuterii, se află o grupare criminală organizată. Printre obiectele furate se afla și un colier cu smaralde și diamante pe care Napoleon I i l-a dăruit soției sale, împărăteasa Marie-Louise.
O coroană acoperită cu peste 1.300 de diamante a fost scăpată pe o stradă din Paris în timp ce hoții fugeau.
Tot marți, ministrul francez al culturii a declarat că sistemul de securitate instalat la Luvru a funcționat corespunzător în timpul furtului, care a durat șapte minute. Hoții au urcat pe fațada Luvrului cu un lift macara, au forțat o fereastră, iar apoi au spart vitrinele.
Furtul de duminică de la Muzeul Luvru a avut loc după un altul care s-a petrecut în 1998, când un tablou de Camille Corot a fost furat și nu a mai fost găsit niciodată.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat, marți, în Parlament, prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național.
Ivan spune că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni pentru: modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei, pentru construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii, pentru proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri și pentru dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare.
„Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, a spus Ivan, pe Facebook.
Potrivit ministrului, România trebuie să devenă lider regional în tranziția energetică, „nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”.
Islanda, o țară nordică renumită pentru peisajele sale vulcanice spectaculoase, izvoarele termale și gheizerele sale, era cunoscută până acum pentru un fapt unic: absența completă a țânțarilor. Însă acest lucru tocmai s-a schimbat. O echipă de cercetători de la Institutul de Istorie Naturală din Islanda a confirmat descoperirea a trei exemplare vii de țânțar din specia Culiseta annulata – un eveniment biologic fără precedent în istoria țării, notează 20minutos.
Descoperirea a fost făcută pe 16 octombrie de Björn Hjaltason, un pasionat de entomologie, în localitatea Kjós, din sudul Islandei. „Părea o muscă ciudată, dar forma mi-a atras atenția”, a declarat Hjaltason pentru publicația locală MBL. După ce a predat exemplarele Institutului de Istorie Naturală, cercetătorii au confirmat că era vorba, într-adevăr, despre țânțari – o premieră absolută pentru Islanda.
Entomologul Matthías Alfredsson a explicat că specia identificată este deosebit de rezistentă la frig: „Culiseta annulata poate supraviețui în condiții de temperatură foarte scăzută, așa că este posibil să se fi instalat definitiv aici”, a declarat acesta pentru televiziunea publică RUV. Până acum, ciclul de viață al țânțarilor nu putea fi complet în Islanda, din cauza alternanței bruște dintre îngheț și dezghețul apelor.
Primele ipoteze sugerează că insectele ar fi putut ajunge în țară prin transportul internațional. Hjaltason a menționat portul Grundartangi, unde acostează nave cu containere, ca posibil punct de intrare. În trecut, s-au găsit țânțari morți pe fuselajele avioanelor, dar niciodată exemplare vii în mediul natural.
Schimbările climatice, principala cauzăOamenii de știință islandezi pun acest fenomen pe seama schimbărilor climatice. Toamnele și primăverile mai blânde prelungesc perioada în care apa rămâne lichidă, ceea ce permite reproducerea unor specii care anterior nu puteau supraviețui. „Încălzirea globală mută granițele geografice ale multor insecte. Ceea ce altădată părea imposibil, acum este doar o chestiune de timp”, a explicat Alfredsson.
Deși experții exclud un risc sanitar imediat, descoperirea are o semnificație simbolică importantă. Islanda era unul dintre puținele locuri locuite de pe planetă fără țânțari. „Apariția acestor insecte confirmă că până și cele mai izolate ecosisteme resimt efectele schimbărilor climatice”, a concluzionat entomologul.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan critică dur PSD, acuzând partidul că blochează reformele și „îngroapă temele importante” prin birocrație și grupuri de lucru inutile. Liberalul avertizează că această atitudine riscă să favorizeze partidele extremiste.
Europarlamentarul, Siegfried Mureșan a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj critic la adresa PSD, susținând că social-democrații au fost mereu un obstacol în calea reformelor necesare României.
„Dacă un politician vrea să îngroape o temă, propune crearea unui grup de lucru. Propune un grup de lucru cât mai mare, cu cât mai mulți membri. Apoi propune cât mai multă birocrație. Totul pentru a nu rezolva problema”, a scris Mureșan.
El a adăugat că PSD „s-a opus mereu reformelor” și că românii își doresc modernizare, dezvoltare și corectarea nedreptăților.
„Dacă PSD-ul va continua să apere nedreptățile, va câștiga AUR, nu PSD. Nedreptățile din societate vor fi sursă de capital politic pentru extremiști, populiști și toți cei care vor să dezbine”, a avertizat europarlamentarul.
Mureșan a concluzionat că doar o Românie reformată poate fi „unită și puternică”, în timp ce lipsa reformelor va menține țara „săracă și dezbinată”.
Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a semnat, marți, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Convenția privind protecția profesiei de avocat.
Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat, la care România a devenit parte semnatară, este prima de acest fel la nivel internațional și consacră, în mod explicit, obligația statelor de a garanta: independența avocaților față de orice interferență externă; protecția efectivă a avocaților împotriva amenințărilor, intimidării, hărțuirii și represaliilor; accesul liber și nediscriminatoriu la profesie; confidențialitatea relației avocat-client și libertatea de exprimare a avocaților, în limitele cadrului legal și promovarea unui sistem de justiție echitabil, în care avocatul are un rol indispensabil în garantarea accesului la apărare și la o judecată corectă.
Semnarea Convenției de către România are o dublă semnificație: reafirmă angajamentul ferm al statului român față de valorile și standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, statul de drept și democrația și transmite un semnal puternic de încredere către profesia de avocat și către întreaga societate că România susține activ protecția apărătorilor justiției și independența acestora.
„Instrumentul internațional de referință consolidează protecția profesiei de avocat și dreptul de exercitare a acesteia în mod independent și fără discriminare, obstacole ori ingerințe necorespunzătoare, reglementând totodată un cadru legal în care avocații își vor putea desfășura activitatea fără a fi supuși atacurilor, amenințărilor, hărțuirii sau intimidării”, transmite, marți seara, Ministerul Justiției.
După ratificare, convenția va consolida cadrul național care vizează dreptul de practică, drepturile profesionale, libertatea de exprimare, disciplina profesională și măsurile de protecție specifice profesiei de avocat.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat rolul esențial pe care avocații și asociațiile lor profesionale îl dețin în susținerea statului de drept, asigurarea accesului la justiție și garantarea protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnarea convenției reprezentând o declarație de principiu și de angajament.
Programul de lucru, intitulat „Momentul independenței Europei”, abordează provocările actuale și viitoare generate de amenințările la adresa securității și democrației noastre, de conflicte și tensiuni geopolitice, de riscurile la adresa economiei și industriei europene și de accelerarea schimbărilor climatice.
Aceasta se bazează pe angajamentele prevăzute în orientările politice și în scrisorile de misiune trimise de președinta von der Leyen colegiului comisarilor UE și pe ideile prezentate în discursul privind starea Uniunii din 2025.
Ce urmărește programul de lucruProgramul de lucru dublează prioritățile principale actuale ale Comisiei, urmărind să consolideze competitivitatea, să conducă în inovarea curată și digitală, să consolideze modelul nostru social unic și să asigure securitatea colectivă.
„Programul de lucru pentru 2026 marchează un alt pas semnificativ către o Europă mai puternică și mai suverană. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a îndeplini prioritățile Europei, pentru a stimula competitivitatea, pentru a valorifica puterea pieței noastre unice, pentru a ne simplifica normele și pentru a aborda criza accesibilității prețurilor. Împreună, ne vom proteja cetățenii și ne vom susține valorile”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
În 2026, Comisia va continua să reducă birocrația pentru cetățeni, întreprinderi și administrații.
Primul raport general privind simplificarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, adoptat tot marți, evidențiază progresele înregistrate până în prezent – cum ar fi cele șase pachete omnibus și alte propuneri de simplificare menite să aducă economii anuale de costuri de peste 8,6 miliarde euro pentru întreprinderi și cetățeni.
Propuneri de simplificare a legislației în sectoare-cheieMulte dintre inițiativele de anul viitor se vor concentra, de asemenea, pe simplificarea legislației UE și pe reducerea costurilor.
Sunt prevăzute mai multe propuneri de simplificare în sectoare-cheie – inclusiv în sectorul autovehiculelor, al mediului, al impozitării, al siguranței alimentelor și a hranei pentru animale, al dispozitivelor medicale și al simplificării legislației privind produsele energetice.
În același timp, dialogurile privind punerea în aplicare și verificările realității vor continua să ajute Comisia să identifice noi oportunități de simplificare, inclusiv pentru a reduce sarcinile pentru cetățeni.
Raportul general prezintă măsurile luate de Comisie pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a politicilor UE, precum și principalele statistici și acțiuni de asigurare a respectării legislației.
Comisia urmărește în mod activ peste 1 500 de cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs de desfășurare pentru a realiza punerea în aplicare deplină a normelor UE și, prin urmare, beneficiile acestora pentru cetățeni și întreprinderi.
O Europă mai suverană și mai independentăProsperitate și competitivitate durabile: Comisia își va continua activitatea de consolidare a bazei industriale a Europei și de sprijinire a sectoarelor industriale strategice și a locurilor de muncă din Europa prin intermediul unui nou Act privind acceleratorul industrial.
Aceasta va spori reziliența Europei în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime critice prin crearea unui Centru pentru materii prime critice, precum și prin Actul privind economia circulară.
Acesta va urmări, de asemenea, să deblocheze în mod substanțial potențialul pieței unice până în 2028 prin eliminarea barierelor, instituirea unui Act european privind inovarea, instituirea unui al 28-lea regim pentru întreprinderile inovatoare și promovarea unei „a cincea libertăți” pentru cunoaștere și inovare.
Apărare și securitate: Ne vom baza pe cadrul „Pregătire pentru 2030” – consolidarea capabilităților de apărare ale UE și intensificarea cooperării cu partenerii strategici sunt priorități-cheie.
Vom lucra la inițiative emblematice precum Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, care este esențială pentru Eastern Flank Watch. Comisia va consolida, de asemenea, protecția frontierelor Uniunii, combaterea criminalității organizate și consolidarea sistemelor de comunicații transfrontaliere critice.
Ne vom concentra pe punerea în practică a Pactului privind migrația și azilul.
Modelul social și inovarea: Pentru a aborda problemele cu care se confruntă familiile europene în fiecare zi, vom prezenta o serie de măsuri pentru a aborda criza prețurilor abordabile și a costurilor vieții. Vom propune o lege privind locurile de muncă de calitate. Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, inclusiv inițiativa privind mobilitatea competențelor, va face calificările mai portabile. Vor fi abordate cauzele profunde ale sărăciei și criza locuințelor.
Calitatea vieții – hrană, apă, natură: Comisia va prezenta strategia privind creșterea animalelor și va revizui normele privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului alimentar pentru a sprijini fermierii europeni. Aceasta va asigura reziliența la schimbările climatice prin intermediul planului european de adaptare la schimbările climatice. Actul privind oceanele va orienta guvernanța europeană a oceanelor.
Democrația și statul de drept: Comisia va contribui la protejarea instituțiilor democratice împotriva extremismului și a dezinformării, la consolidarea protecției consumatorilor și la revizuirea măsurilor antifraudă. Vom analiza îndeaproape aspectele legate de tineri, în special de copii și de platformele de comunicare socială, pe baza recomandărilor grupului de experți. Comisia va continua să valorifice Uniunea egalității prin noi strategii privind egalitatea de gen și drepturile persoanelor cu handicap.
Angajamentul global: Parteneriatele globale vor fi consolidate, iar UE va continua să fie ferm alături de Ucraina, oferind un sprijin ferm pentru nevoile sale financiare și militare urgente și pentru eforturile sale de reconstrucție. Iar eforturile sale de integrare în UE vor continua să fie sprijinite, alături de Moldova. Ajutorul umanitar va fi, de asemenea, reformat pentru a oferi răspunsuri mai rapide și mai eficace în situații de criză. Vom pune în aplicare Pactul pentru Mediterana. Vom prezenta o strategie pentru Orientul Mijlociu, inclusiv sprijinirea tranziției în Siria și Liban.
Politicile ambițioase trebuie să fie susținute de resurse ambițioase, astfel cum s-a subliniat în recenta propunere privind un cadru financiar multianual (CFM), în valoare de aproape 2 mii de miliarde euro.
Prin urmare, în paralel, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să convină rapid asupra acestui cadru și să promoveze principalele priorități legislative.
În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care stabilește lista acțiunilor pe care le va întreprinde în anul următor.
Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice de a prezenta noi inițiative, inclusiv propuneri de simplificare, de a retrage propunerile pendinte și de a revizui legislația UE existentă.
Programul de lucru este rezultatul unei strânse cooperări cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organismele consultative ale UE.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj public după ce a părăsit ședința coaliției de guvernare. Dacă premierul va refuza dialogul în ceea ce privește reforma justiției, va trebui să suporte consecințele, a spus Grindeanu.
„Reformele din justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD. Din păcate, unii mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune, vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec — riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
UPDATE Ciprian Ciucu: Grindeanu putea să mai aștepte și să nu iasă din ședință / Referendumul inițiat de Nicușor Dan ar trebui pus în practicăLiberalul Ciprian Ciucu a recunoscut că sunt numeroase momente de blocaj în coaliția de guvernare. El s-a referit și la momentul de marți când delegația PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, a plecat din ședința coaliției. Putea să mai aștepte, este a treia oara când se întâmplă, a spus Ciucu.
„S-a argumentat pro și contra formării acestui grup de lucru (…) Domnul Grindeanu nu a mai așteptat să vadă decizia coaliției, s-a ridicat și a plecat, putea să mai aștepte (…) este a treia oara când se întâmplă”, a declarat Ciucu, luni seara, la finalul unei ședințe a conducerii PNL.
Știrea inițială:Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat în ședința Coaliției formarea unui grup de lucru care să includă și reprezentanți ai magistraților, pentru a elabora o lege a pensiilor magistraților ce poate trece testul CCR.
Premierul Ilie Bolojan nu ar fi fost de acord cu înființarea unui grup de lucru pentru elaborarea noii legi a pensiilor magistraților, potrivit surselor Mediafax. Șeful Guvernului le-ar fi transmis partenerilor de coaliție că intenționează să gestioneze personal un nou proiect de reformă, după respingerea legii de către Curtea Constituțională.
Conform surselor Mediafax, premierul consideră că un astfel de grup ar tărăgăna și mai mult adoptarea pachetului de reformă a pensiilor magistraților și ar fi considerat un pas în spate.
După replica premierului, social-democrații s-ar fi ridicat de la masa discuțiilor și ar fi părăsit ședința de la Palatul Victoria.
„Asta este definiția nebuniei. Să eșuezi și să faci la fel sperând în alte rezultate. Dânsul si-a pierdut credibilitatea pe acest subiect, nimeni din CSM, ÎCCJ sau asociațiile magistraților nu vor să vorbească cu el. De asta era nevoie de altceva”, au precizat surse din interiorul PSD pentru publicația Gândul.
Reprezentanții USR au confirmat incidentul dar au refuzat să comenteze neîntelegerile premierului cu reprezentanții PSD.
Ședința a continuat fără PSD, dar nu s-au mai decis alte lucruri. Problema pensiilor speciale ale magistraților a rămas astfel în aer.
În intervenția sa, ministrul Oana Țoiu a reiterat importanța pe care România o acordă dosarului și angajamentul de a contribui constructiv la procesul de negociere aflat în desfășurare. A subliniat că bugetul european trebuie să reflecte deopotrivă nevoile curente ale statelor membre și ale cetățenilor și să asigure totodată finanțarea răspunsului UE la noile priorități și provocări.
În ceea ce privește structura noului buget UE, ministrul român a susținut continuarea și finanțarea adecvată a politicilor tradiționale ale UE, politica de coeziune și PAC, arătând că acestea fac parte din ADN-ul Uniunii Europene, insistând că acestea nu trebuie puse în competiție cu alte instrumente financiare. În acest sens, ministrul român și-a exprimat rezerva față de propunerea Comisiei de a combina aceste fonduri, avertizând asupra riscului ca această abordare să afecteze accesul facil și previzibil la finanțarea europeană, esențială pentru dezvoltarea comunităților și a regiunilor.
În ceea ce privește noile priorități, ministrul Oana Țoiu a evidențiat importanța majoră a securității și a competitivității, susținând propunerea consistentă a Comisiei Europene pentru un buget ambițios.
Proiecte cu dublă utilizareMinistrul român a pus accent în intervenția sa pe importanța finanțării de proiecte cu dublă utilizare (civilă și militară), fie că este vorba de infrastructură sau de mobilitate militară, având în vedere realitățile geopolitice de la granița estică a Uniunii și de la Marea Neagră și faptul că acestea servesc securității întregii Uniuni.
Cu privire la Fondul de Competitivitate propus, România a pledat pentru asigurarea unui acces efectiv și larg la resurse pentru toate statele membre și companii – mari, medii și mici – evitând astfel adâncirea decalajelor în interiorul Uniunii.
Ministrul român de externe a insistat ca finanțarea să fie acordată nu doar pe baze de excelență și inovație, ci și industriilor tradiționale (cum ar fi auto, chimică și metalurgică), care sunt vitale pentru obiective strategice ale Uniunii, cum este apărarea. A arătat că această abordare va contribui la creșterea competitivității Uniunii și la micșorarea dependenței de alte state din afara Uniunii Europene.
