Incidentul a fost confirmat de Microsoft printr-o postare publicată pe rețeaua socială X în jurul orei 14:30 (ora Coastei de Est a SUA), scrie TechCrunch.
Potrivit companiei, întreruperea Microsoft 365 a fost cauzată de o problemă apărută într-o componentă a infrastructurii de servicii din America de Nord, care „nu procesează traficul conform așteptărilor”. Microsoft nu a oferit, pentru moment, detalii tehnice suplimentare privind natura exactă a defecțiunii.
Ce servicii sunt afectateConform paginii oficiale de status a companiei, întreruperea Microsoft 365 afectează o gamă largă de servicii utilizate zilnic de companii și instituții. Printre acestea se numără:
Exchange Online, serviciul de email corporativ;
SharePoint Online și OneDrive, în special funcțiile de căutare și acces la fișiere;
Microsoft Teams, unde utilizatorii nu pot crea chat-uri, întâlniri sau adăuga membri noi.
În plus, administratorii IT sunt afectați direct, neavând acces la dashboard-urile Microsoft Purview, Defender XDR și centrele de administrare, ceea ce îngreunează monitorizarea securității și gestionarea incidentelor.
Reacția Microsoft și pașii de remediereMicrosoft a transmis că echipele sale tehnice lucrează activ pentru a readuce infrastructura afectată „într-o stare sănătoasă”, în vederea restabilirii complete a serviciilor. Cu toate acestea, compania nu a oferit un termen estimativ clar pentru rezolvarea definitivă a întreruperii Microsoft 365.
Ironia situației a fost remarcată și de jurnaliștii care au relatat despre incident, aceștia menționând că nu pot solicita un punct de vedere oficial prin email, întrucât propriile adrese sunt găzduite tot pe infrastructura Microsoft afectată de avarie.
Șeful statului a subliniat însă că orice implicare românească va depinde de solicitările venite din partea aliaților și de consensul politic, accentuând că principala preocupare de securitate a României rămâne flancul estic al NATO.
„În măsura în care ni se solicită sau agreem, o să facem și asta. Dar urgența noastră este, evident, flancul estic, pentru că aici este amenințarea imediată”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a amintit că România participă deja la misiuni comune ale Alianței Nord-Atlantice, inclusiv în cadrul operațiunilor de poliție aeriană, într-un sistem de reciprocitate cu alte state membre NATO care desfășoară forțe pe teritoriul românesc.
Declarațiile vin în contextul în care președinta Comisiei Europene a anunțat, la rândul său, intenția Uniunii Europene de a-și consolida prezența și rolul strategic în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din perspectiva securității și competiției geopolitice globale.
Șeful statului a precizat că autoritățile române au comunicat oficial părții americane, pe cale diplomatică, faptul că analiza este în curs și că, în paralel, Ministerul Afacerilor Externe a purtat consultări cu mai multe state europene apropiate pentru a evalua modul în care această invitație ar trebui tratată.
„Noi doar în mod politicos, diplomatic, am comunicat că am început analiza. Parte din această analiză este și dialogul cu țări europene”, a explicat președintele.
În același context, Nicușor Dan a respins informațiile potrivit cărora participarea României ar presupune o contribuție financiară de un miliard de dolari, subliniind că o asemenea sumă nu a fost discutată în cadrul Consiliului European.
„Această sintagmă de 1 miliard nu s-a pomenit azi în Consiliul European”, a declarat el.
Președintele a explicat că suma vehiculată se referă exclusiv la membrii permanenți ai viitorului Consiliu pentru Pace, în timp ce statele invitate, categorie în care s-ar încadra și România, nu ar avea obligații financiare. Mai mult, potrivit propunerii actuale de cartă, țările invitate nu ar trebui să plătească nimic timp de trei ani.
„Este o propunere de cartă care este subiect de negociere între Statele Unite și țările care vor să se alăture”, a adăugat Nicușor Dan.
Discuțiile privind Consiliul pentru Pace vizează, printre altele, compatibilitatea acestuia cu Carta ONU, limitarea mandatului în zone precum Gaza și respectarea angajamentelor internaționale asumate de statele participante.
Șeful statului a evitat să valideze aceste scenarii, spunând că nu poate anticipa evoluția negocierilor politice, însă a pus accent pe responsabilitatea partidelor față de mandatul primit de la electorat la finalul anului 2024.
„Față de emoțiile pe care le-am avut cu toții la sfârșitul anului 2024, cred că mandatul pe care l-au dat românii a fost de a păstra o direcție pro-occidentală, pro-europeană, pro-transatlantică pentru România”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a arătat că toate partidele care și-au asumat această direcție au o responsabilitate clară față de votul primit și că, în prezent, observă o dorință comună de a continua guvernarea.
„Cum o să decurgă negocierile dintre ei, ca persoane, nu pot să anticipez. Ceea ce pot să spun este că observ la fiecare dintre aceste partide dorința și responsabilitatea de a continua să fie la guvernare”, a afirmat acesta.
Nicușor Dan a făcut și o comparație cu situația de acum câteva luni, când principalele îngrijorări legate de România veneau din zona financiară și fiscală. Potrivit președintelui, aceste temeri s-au diminuat între timp.
„Acum 7-8 luni, când vorbeam cu reprezentanții mediului financiar, cu firmele și fondurile de investiții care au împrumutat România, frica lor era legată de partea fiscală, de riscul ca România să intre într-o spirală a dobânzilor din care să nu mai poată ieși. În momentul de față, nu mai au această frică. Cumva, fiscal, România s-a stabilizat”, a explicat șeful statului.
În schimb, președintele a recunoscut că a apărut o nouă preocupare majoră în rândul investitorilor și partenerilor externi: stabilitatea politică.
„Există îngrijorarea lor cu privire la stabilitate. Din acest punct de vedere, coaliția stă ceva mai rău decât stătea acum 6-7 luni”, a spus Nicușor Dan.
Cu toate acestea, președintele României s-a declarat optimist că actuala coaliție va rezista, mizând pe responsabilitatea politică a partidelor aflate la guvernare.
„Sunt optimist că, cu responsabilitate, se va continua”, a concluzionat el.
Discuțiile au vizat atât relația transatlantică, cât și mai multe dosare de politică externă și de securitate aflate pe agenda europeană.
La finalul reuniunii, președintele României, Nicușor Dan, a susținut declarații de presă în care a prezentat principalele concluzii ale Consiliului European extraordinar. Șeful statului a subliniat importanța strategică a relației dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, evidențiind consensul liderilor europeni în această privință.
„Concluzia generală este că relația transatlantică are o istorie care a adus stabilitate și prosperitate și că este importantă pentru Uniunea Europeană și pentru țările din Uniune, inclusiv România. Dialogul trebuie să continue”, a declarat Nicușor Dan.
Potrivit președintelui, discuțiile s-au concentrat pe patru teme majore: situația Danemarcei și a Groenlandei, tarifele comerciale, sprijinul pentru Ucraina și conflictul din Gaza. În ceea ce privește Groenlanda, liderii europeni au exprimat unanim solidaritatea cu Danemarca și cu teritoriul autonom, fiind reafirmată intenția Uniunii Europene de a investi, în coordonare cu NATO, în consolidarea apărării zonei arctice.
Referitor la relațiile comerciale cu Statele Unite, Nicușor Dan a arătat că a fost salutată dezescaladarea declarațiilor publice din ambele părți. De asemenea, s-a discutat continuarea dezbaterilor în Parlamentul European pentru punerea în aplicare a acordului negociat în iulie 2025, precum și prelungirea cu șase luni a suspendării tarifelor de reechilibrare ale Uniunii Europene față de importurile din SUA, suspendare care urma să expire la 6 februarie 2026.
În privința Ucrainei, președintele României a reafirmat angajamentul Uniunii Europene de a continua sprijinul pentru Kiev. Totodată, el a precizat că liderii au convenit să detalieze în continuare planurile militare privind garanțiile de securitate, în linia discuțiilor purtate anterior în cadrul „coaliției de voință”.
Dosarul Gaza a generat cele mai puțin aliniate poziții între statele membre, însă majoritatea liderilor au fost de acord că Europa trebuie să joace un rol activ în procesul de pace.
„S-a opinat că este nevoie de o implicare atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al statelor membre, într-o negociere cu Statele Unite, astfel încât cadrul acestei coaliții să fie în concordanță cu angajamentele internaționale, inclusiv Carta ONU”, a explicat Nicușor Dan.
Președintele României a mai anunțat că următorul Consiliu European extraordinar va avea loc la 12 februarie, la Maastricht, și va fi dedicat temei competitivității economice a Uniunii Europene.
Incidentul, confirmat de oficialii districtului școlar Columbia Heights și de avocatul familiei, a declanșat un val de reacții și controverse legate de politicile de imigrație din Statele Unite, scrie CNN.
Copilul și tatăl său, Adrian Alexander Conejo Arias, sunt în prezent reținuți într-un centru de detenție al Immigration and Customs Enforcement (ICE) din Texas. Familia este originară din Ecuador și a solicitat azil în mod legal, după ce s-a prezentat la granița SUA în decembrie 2024.
Versiuni contradictorii ale autoritățilorPotrivit superintendentului școlar Zena Stenvik, copilul a fost scos dintr-o mașină aflată în funcțiune, iar un alt adult prezent a cerut agenților să îi permită să aibă grijă de minor, solicitare care ar fi fost refuzată. Mai mult, oficialii locali susțin că băiatul ar fi fost folosit pentru a verifica dacă mai sunt alte persoane în locuință, acuzație respinsă categoric de ICE.
Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) afirmă că tatăl copilului a fugit de la fața locului, abandonându-l, iar agenții au rămas cu minorul pentru siguranța acestuia până la reținerea părintelui. ICE susține că nu a „folosit niciodată un copil drept momeală”.
Cazul lui Liam Conejo Ramos nu este singular. Oficialii școlari din Columbia Heights au confirmat că alți copii și adolescenți din district au fost reținuți de ICE în ultimele săptămâni, inclusiv elevi de 10 și 17 ani, unii fiind luați direct din drum spre școală.
Avocatul familiei, Marc Prokosch, susține că părinții copilului au respectat toate procedurile legale și că solicitarea de azil este în curs de analiză.
„Acești oameni nu sunt imigranți ilegali. Ei urmează o cale legală”, a declarat acesta.
Centrul din Dilley, Texas, unde sunt reținuți, este destinat familiilor și copiilor, însă criticii atrag atenția asupra impactului psihologic al detenției asupra minorilor.
Cazul a fost menționat inclusiv de vicepreședintele SUA, JD Vance, care a apărat acțiunea autorităților, subliniind că prioritatea agenților a fost siguranța copilului.
Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor părăsi organizația în prima zi a mandatului său prezidențial, în 2025, printr-un decret prezidențial. Conform legii americane, trebuie să dea un preaviz de un an și să plătească toate taxele restante înainte de plecare.
Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că eșecul OMS de a controla, gestiona și partaja informații a costat SUA trilioane de dolari, iar președintele și-a exercitat autoritatea pentru a suspenda transferul viitor al oricăror fonduri, sprijin sau resurse ale guvernului SUA către OMS.
„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații, iar acest impact economic depășește cu mult avansul pentru orice obligații financiare față de organizație”, a declarat purtătorul de cuvânt prin e-mail.
Revenire rapida improbabilăÎn ultimul an, mulți experți în sănătate la nivel mondial au cerut o reevaluare, inclusiv, cel mai recent, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Sper că SUA vor reconsidera și se vor reînscrie în OMS”, a declarat el reporterilor la o conferință de presă la începutul acestei luni. „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și o pierdere pentru restul lumii.”
OMS a mai declarat că SUA nu au plătit încă taxele pe care le datorează pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta despre retragerea SUA și modul în care va fi gestionată această situație în cadrul consiliului executiv al OMS din februarie, a declarat un purtător de cuvânt al OMS pentru Reuters, prin e-mail.
„Aceasta este o încălcare clară a legii americane”, a declarat Lawrence Gostin, directorul fondator al Institutului O’Neill pentru Dreptul Global al Sănătății de la Universitatea Georgetown din Washington, un observator atent al OMS. „Dar este foarte probabil ca Trump să scape basma curată.”
Într-o declarație pentru Reuters la Davos, Bill Gates, președintele Fundației Gates, un important finanțator al inițiativelor globale în domeniul sănătății și al unor activități ale OMS, a spus că nu se așteaptă ca SUA să-și reconsidere decizia pe termen scurt.
„Nu cred că SUA se vor întoarce la OMS în viitorul apropiat”, a spus el, adăugând că, atunci când va avea ocazia să pledeze pentru asta, o va face. „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății.”
Ce înseamnă retragereaPentru OMS, retragerea SUA a declanșat o criză bugetară care a dus la reducerea cu jumătate a echipei de conducere și la reducerea activității, cu reduceri bugetare în întreaga agenție.
Washingtonul a fost, în mod tradițional, de departe cel mai mare susținător financiar al agenției de sănătate a ONU, contribuind cu aproximativ 18% din finanțarea totală a acesteia. OMS va renunța, de asemenea, la aproximativ un sfert din personalul său până la jumătatea acestui an.
Agenția a declarat că a colaborat cu SUA și a împărtășit informații în ultimul an. Nu era clar cum va funcționa colaborarea în viitor.
Experții în sănătate la nivel mondial au declarat că acest lucru prezintă riscuri pentru SUA, OMS și întreaga lume.
„Retragerea SUA din OMS ar putea slăbi sistemele și colaborările pe care lumea se bazează pentru a detecta, preveni și răspunde amenințărilor la adresa sănătății”, a declarat Kelly Henning, coordonatoarea programului de sănătate publică la Bloomberg Philanthropies, o organizație non-profit cu sediul în SUA.
„Avioanele strategice de bombardament Tu-22M3 ale Moscovei au fost însoțite de avioane Sukhoi Su-35S și Su-30SM în zborul programat deasupra apelor neutre”, a declarat ministerul pe Telegram, scrie SkyNews.
Patrularea a durat mai mult de cinci ore.
Aeronavele rusești zboară în mod regulat deasupra apelor neutre ale Arcticii, Atlanticului de Nord, Oceanului Pacific, Mării Baltice și Mării Negre, a declarat ministerul.
Un zbor de patrulare similar cu bombardiere cu rază lungă de acțiune a avut loc în octombrie.
Exclava rusă Kaliningrad are o coastă la Marea Baltică comună cu o serie de state membre ale UE, printre care Germania, Polonia și Suedia.
