Vicepreședintele SUA, JD Vance, aflat în Israel, a cerut ca Hamas să se dezarmeze și a spus că soluţia pentru eliberarea ostaticilor şi pentru o pace durabilă va lua timp. El a declarat că, dacă cei din Hamas nu cooperează, riscă „a fi nimiciți”.
JD Vance a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă în Israel, că unele dintre persoanele luate ostatice rămân de negăsit, dar că aceasta nu exclude eforturile de eliberare.
„Nu înseamnă că nu trebuie să încercăm să îi scoatem, şi nu înseamnă că nu avem încredere că vom reuşi. Este doar un motiv în plus pentru puţină răbdare”, a spus Vance.
Vance a pledat pentru aplicarea planului în 20 de puncte prezentat de preşedinte, pe care l-a descris drept clar şi sprijinit atât de Israel, cât şi de aliaţii din Golful Arab.
Măsuri dure dacă Hamas nu cooperează„Hamas trebuie să se dezarmeze. Hamas trebuie să se comporte. Luptătorii pot primi o formă de clemenţă, dar nu li se va permite să se ucidă între ei sau să-şi ucidă conaţionalii”, a declarat vicepreședintele.
El a refuzat să impună un termen limită explicit pentru respectarea acordului, motivând că multe aspecte sunt complicate şi imprevizibile.
Vance a explicat că în Fâşia Gaza există regiuni relativ sigure şi regiuni extrem de periculoase şi că lărgirea zonei sigure va necesita timp şi organizare, inclusiv înfiinţarea unei forţe internaţionale de securitate. El a adăugat că există voluntari dispuşi să participe la acea misiune.
Vance a avertizat însă că, în absenţa cooperării din partea Hamas, Statele Unite şi aliaţii lor vor recurge la măsuri dure.
„Dacă Hamas nu cooperează, atunci, aşa cum a spus preşedintele, Hamas va fi nimicit”, a subliniat Vance.
El a mai spus că obiectivul rămâne aducerea ostaticilor acasă şi garantarea unui viitor prosper şi sigur pentru toţi locuitorii din Gaza.
Spitalul Regional de Urgență Craiova are o valoare de aproximativ 1,87 miliarde de lei și reprezintă o investiție strategică pentru întreaga regiune – un spital modern, complet dotat și construit după cele mai înalte standarde europene, spune Alexandru Rogobete, marți, pe pagina sa Facebook.
„Spitalul Regional de Urgență Craiova înseamnă îngrijiri medicale de înaltă calitate, tratamente complexe pentru cazuri acute și critice, echipe multidisciplinare și acces real la servicii moderne pentru toți pacienții. Este o investiție care ridică nivelul calității actului medical și aduce siguranță acolo unde era nevoie de intervenție rapidă și competență. Noua unitate devine un pol de excelență medicală pentru întreaga regiune, un model de organizare și funcționare eficientă, construit pentru oameni și pentru sănătatea lor. Sistemul de sănătate din România se transformă prin fapte, nu prin declarații. Ceea ce spunem, facem. Iar Spitalul Regional de Urgență Craiova este dovada că schimbarea prinde contur atunci când angajamentele sunt respectate, iar munca vorbește de la sine”, spune Rogobete.
Acesta a transmis mulțumiri pentru modul în care se derulează proiectul echipei Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), și primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
Israelul se confruntă cu cea mai mare pierdere de populație din istoria sa recentă, potrivit unui raport al Comitetului pentru Imigrație din cadrul Knesset-ului și citat de Le Figaro.
Între începutul anului 2022 și mijlocul anului 2024, aproximativ 192.000 de cetățeni israelieni au ales să se stabilească în străinătate. Cifra reprezintă echivalentul a 1,8% din populația țării, estimată la puțin peste 10 milioane de locuitori.
În același interval, doar 66.000 de israelieni s-au întors în țară, rezultând o migrație netă negativă de 125.000 de persoane. Potrivit Biroului Central de Statistică, scăderea a fost parțial compensată de 144.000 de noi imigranți, sosiți mai ales din state occidentale, pe fondul creșterii antisemitismului.
Raportul Knesset-ului atribuie fenomenul mai multor factori: războiul din Gaza, criza politică internă marcată de protestele față de reforma judiciară promovate de guvernul Benjamin Netanyahu, precum și efectele războiului din Ucraina, care au influențat migrația cetățenilor de origine rusă și ucraineană.
Cele două zboruri au fost efectuate cu avioane militare de tip Boeing C-17 Globemaster ale Forțelor Aeriene din State și au zburat pe ruta Dover (SUA) – București, potrivit informațiilor boardingpass.ro confirmate de organizația Human Rights First.
Primul zbor a avut loc în prima săptămână a lunii iunie 2025, iar al doilea la jumătatea lunii august 2025. Ambele avioane cu care acestea au fost operate au aterizat pe aeroportul „Henri Coandă” din București.
Zborurile de acest tip sunt organizate de autoritățile americane pentru repatrierea cetățenilor aflați ilegal pe teritoriul SUA sau care au primit decizii definitive de deportare ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni.
Potrivit surselor BoardingPass, alte zboruri de deportare operate de SUA au efectuat în ultimele luni opriri tehnice pentru realimentare în România, înainte de a-și continua traseul către Georgia, Armenia, Egipt, India și alte țări din Asia. Aceste operațiuni au loc de obicei în regim strict confidențial, iar confirmarea acestor tipuri de zboruri și/sau numărul de deportați este greoaie, din cauza lipsei de transparență din partea autorităților.
BoardingPass precizează că a solicitat o confirmare oficială Ministerului Afacerilor Externe cu privire la zborurile de deportare din SUA spre România, însă nu a primit încă un răspuns. Niciun răspuns nu a venit nici din partea US Immigration and Customs Enforcement (ICE).
Criza a fost declanșată de problemele apărute la producătorul de semiconductori Nexperia, prins în mijlocul unui conflict comercial între Olanda, Statele Unite și China. Olanda a preluat controlul asupra companiei pentru a împiedica exportul de tehnologii sensibile către China, iar Beijingul a răspuns prin impunerea unor restricții la export pentru anumite materiale.
„În urma acestor măsuri, producția de cipuri la Nexperia a fost parțial întreruptă”, potrivit Auto Motor und Sport.
Lipsa cipurilor afectează întreaga industrie autoCipurile produse de compania olandeză Nexperia sunt folosite în componente electronice esențiale, furnizate de companii precum Bosch și Continental. Această întrerupere afectează întreaga industrie auto europeană, în special în zona sistemelor de siguranță, unde alternativele sunt limitate.
„Stocurile existente de cipuri Nexperia mai sunt suficiente doar pentru câteva săptămâni”, avertizează surse din industrie. În aceste condiții, Volkswagen a format o echipă specială care analizează posibile soluții și scenarii de urgență. Trecerea la alți furnizori este una dintre ele, însă e considerată dificilă și de durată.
Volkswagen ia în calcul oprirea producțieiReprezentanții industriei consideră că soluția reală poate fi obținută doar prin cooperare politică: „O rezolvare poate fi găsită doar pe cale diplomatică”, a declarat marți Wolfgang Weber, care vorbește în numele industriei germane de electronică și tehnologie.
Între timp, Volkswagen analizează posibilitatea introducerii muncii reduse și chiar a unor opriri temporare ale producției, pentru a limita impactul crizei. Producătorul auto nu a anunțat când sau pentru ce modele ar putea fi suspendată activitatea, măsurile fiind deocamdată în faza de evaluare internă.
Producătorii auto cer intervenția UEAsociația Europeană a Producătorilor Auto (ACEA) cere o soluție politică rapidă din partea Comisiei Europene și a statelor membre pentru a detensiona conflictul comercial și a proteja industria auto europeană: „Fără o soluție politică rapidă, producția unei mari părți a industriei ar putea fi pusă în pericol”.
Pe termen lung, Europa încearcă să reducă dependența de furnizorii asiatici prin construirea de noi fabrici de semiconductori la Magdeburg și Dresda, în Germania, și în Italia – la Catania, însă aceste proiecte vor deveni operaționale abia peste câțiva ani.
„Necesitatea asigurării serviciului public a constituit și constituie în continuare o prioritate pentru CFR Călători cu toate că devine din ce în ce mai greu de îndeplinit acest deziderat în condiţiile subfinanţării acute a sistemului și cu atât mai mult atunci când se suprapune peste neplata (sau plata mult întârziată) a facilităților de călătorie acordate de statul român pentru călătoriile cu trenul pentru diferite categorii sociale”, a transmis compania.
Potrivit CFR Călători, deși în 2025 compensația acordată reprezintă doar 80% din cea din 2024, iar costurile legate de circulația trenurilor au crescut semnificativ, compania depune toate demersurile necesare pentru a achita, în limita prevederilor legale, sumele datorate către CFR SA pentru utilizarea infrastructurii feroviare publice.
În luna octombrie 2025, CFR Călători a primit de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) următoarele sume:
– în data de 15 octombrie, 133 de milioane de lei ce reprezintă compensaţia care a fost utilizată pentru plata salariilor şi a obligaţiilor către Bugetul de Stat, obligaţii care sunt în cuantum de 158 milioane de lei (diferenţa a fost suportată din încasările CFR Călători);
-în data de 21 octombrie a intrat în conturile companiei suma de 105 milioane de lei reprezentând facilităţi. Această sumă va putea fi utilizată de către CFR Călători începând cu data de 22 octombrie 2025, conform unei adrese emise de către Trezoreria Bucureşti, pentru plăți parţiale a datoriilor restante către diverşi furnizori.
Compania precizează că are datorii restante cuprinse, ca vechime, între 30-180 de zile către diferiţi furnizori pentru plata: TUI, energie electrică, motorină, reparații și salubrizare material rulant, etc.
Structura cheltuielilor lunare în sumă de 360 de milioane de lei ale CFR Călători este următoarea: TUI 60.000.000 lei; energie 40.000.000 lei; obligații bugetare ANAF inclusiv eșalonarea 80.000.000 lei; salarii 80.000.000 lei; motorină tracţiune 30.000.000 lei; cheltuieli reparații, salubrizare, pază, etc 45. 000.000 lei; alți furnizori 25.000.000 lei.
„Din datoria restantă reprezentând TUI, compania a efectuat plăți în cuantum de 10 milioane lei din fonduri proprii în perioada 16 – 20.10. 2025, urmând ca o nouă plată în cuantum de 30 de milioane de lei să se efectueze în data de 22 octombrie 2025. O altă sumă urmează a fi compensată pentru prestațiile efectuate de către CFR Călători, către CFR SA”.
Circulația trenurilor operate de CFR Călători a fost reluată, după ce Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA și operatorul național de transport feroviar de călători au ajuns la un acord privind stingerea datoriilor restante, în valoare de aproape 80 de milioane de lei.
Pacienții care se luptă cu cancerul pulmonar sau de piele în stadiu avansat și care au primit vaccinul Covid mRNA în termen de 100 de zile de la începerea imunoterapiei au trăit semnificativ mai mult decât cei care nu l-au primit, potrivit unei cercetări revoluționare realizate de echipe din SUA.
Cercetătorii au afirmat că această descoperire ar putea marca un moment crucial în peste un deceniu de cercetări în domeniul tratamentelor bazate pe mRNA, concepute pentru a trezi sistemul imunitar împotriva cancerului, și ar putea fi un „pas semnificativ” către obiectivul greu de atins al unui vaccin universal împotriva cancerului, potrivit Independent.
Concluziile se bazează pe analiza a peste 1.000 de dosare ale pacienților, realizată de Universitatea din Florida și Centrul de Cancer MD Anderson al Universității din Texas, unde pacienții erau tratați.
Rezultatele actuale sunt preliminare, au afirmat echipele, dar dacă vor fi validate într-un studiu clinic randomizat aflat în prezent în fază de proiectare, studiul „ar putea avea un impact clinic pe scară largă”.
„Am putea proiecta un vaccin nespecific și mai bun pentru a mobiliza și reseta răspunsul imunitar, într-un mod care ar putea fi, în esență, un vaccin universal, gata de utilizare, împotriva cancerului pentru toți pacienții cu cancer”, a declarat cercetătorul principal, dr. Elias Sayour, oncolog pediatru la Universitatea din Florida.
Realizarea studiuluiStudiul a inclus înregistrările a 180 de pacienți cu cancer pulmonar în stadiu avansat care au primit un vaccin Covid într-o perioadă de 100 de zile înainte sau după începerea tratamentului cu medicamente imunoterapeutice.
În același timp, 704 persoane au fost tratate cu aceleași medicamente, dar nu au primit vaccinul. Administrarea vaccinului a fost asociată cu o aproape dublare a supraviețuirii medii, de la 20.6 luni la 37.3 luni.
În mod similar, printre pacienții cu melanom metastatic, cei cu cancer care s-a răspândit de la locația inițială, de obicei pielea, la alte părți ale corpului, 43 dintre ei au primit un vaccin în termen de 100 de zile de la inițierea imunoterapiei, în timp ce 167 de pacienți nu au primit vaccinul.
Cu vaccinul, supraviețuirea medie a crescut de la 26.7 luni la o perioadă cuprinsă între 30 și 40 de luni, au descoperit cercetătorii. La momentul colectării datelor, unii pacienți erau încă în viață, ceea ce înseamnă că efectul vaccinului ar putea fi și mai puternic.
Echipa a afirmat că administrarea vaccinurilor împotriva pneumoniei sau gripei care nu conțin ARNm nu a dus la modificări ale longevității.
În cazul cancerului pulmonar și al celui de piele, medicii stimulează de obicei sistemul imunitar cu medicamente concepute pentru a „elibera frânele” și a recunoaște și ataca celulele canceroase mai eficient, au explicat cercetătorii.
Cu toate acestea, în stadiile avansate ale bolii, majoritatea pacienților nu răspund bine și adesea au epuizat alte opțiuni de tratament, cum ar fi radioterapia, chirurgia și chimioterapia.
Replicarea efectuluiPentru a-și susține concluziile, cercetătorii de la Universitatea din Florida au replicat efectul la șoareci. Ei au combinat medicamente imunoterapeutice cu un vaccin cu ARNm specific pentru Covid, care a demonstrat că poate transforma cancerele care nu răspund la tratament în cancerele care răspund la tratament, împiedicând astfel creșterea tumorii.
Dr. Jeff Coller, un renumit om de știință în domeniul ARNm și profesor la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că descoperirile indică încă o modalitate prin care Operațiunea Warp Speed – parte a răspunsului rapid al guvernului american la Covid – continuă să salveze vieți în „moduri unice și neașteptate”.
„Rezultatele acestui studiu demonstrează cât de puternice sunt medicamentele cu ARNm și că acestea revoluționează tratamentul cancerului”, a spus dr. Coller.
„Deși nu s-a dovedit încă că este cauzal, acesta este tipul de beneficiu al tratamentului pe care îl urmărim și sperăm să îl vedem cu intervențiile terapeutice – dar rareori se întâmplă”, a spus dr. Duane Mitchell, directorul Institutului de Științe Clinice și Translaționale al Universității din Florida.
Concluziile echipei au fost prezentate săptămâna aceasta la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală 2025 de la Berlin.
Descoperirea vine la câteva săptămâni după ce secretarul american al sănătății, Robert F. Kennedy Jr, a susținut în mod eronat că vaccinurile cu ARNm sunt ineficiente, încercând să justifice decizia recentă a Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale de a anula proiecte de cercetare finanțate de guvern în valoare de 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea de noi vaccinuri folosind această tehnologie.
Vaccinurile au salvat viețile a milioane de americani în timpul pandemiei de Covid.
Varujan Cozighian a absolvit Conservatorul din București la clasa maestrului Garabet Avakian și a câștigat numeroase premii internaționale, printre care Premiul Ruggiero Ricci la Geneva și Premiul al III-lea la Concursul Internațional „George Enescu”.
La 24 de ani, în 1960 a fost numit concertmaistru al Filarmonicii bucureștene, la invitația dirijorului George Georgescu.
„Timp de 22 de ani, a reprezentat un reper profesional și uman admirabil și memorabil, grație științei muzicale de cel mai înalt nivel”, potrivit mesajului publicat pe Facebook.
După 1982, s-a stabilit în Spania, unde a contribuit la dezvoltarea Orchestrei Simfonice din Bilbao, în aceeași calitate de concertmaistru. Un moment simbolic al carierei sale a fost revenirea la Ateneul Român în 1994, când a interpretat Simfonia Spaniolă de Édouard Lalo.
„Trupul neînsuflețit al maestrului Varujan Cozighian va fi depus în rotonda Ateneului vineri, 24 octombrie, între orele 9-12”, se mai arată în mesajul publicat de Filarmonica „George Enescu”, pe rețele de socializare.
Într-o intervenție la Digi24, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a criticat decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, calificând-o o „găselniță” a Curții.
„Prima dată am făcut prin ordonanță de urgență, Curtea a spus nu, ne-am dus cu lege în Parlament și am interzis cumulul pensiei cu salariu. Și acum, Curtea Constituțională a spus nu pe fond, ci pe formă, că „termenul pe care noi îl considerăm că trebuie să-l respectați nu e cel de 10 zile, ci de 30 de zile pentru a primi avizul de la CSM”. După părerea mea, este o găselniță”, a spus Boc.
Acesta a mai criticat și faptul că „până acum câteva zile, termenul de 10 zile era considerat de către Curtea Constituțională, în alte decizii, ca fiind un termen rezonabil pentru a primi un aviz, care oricum are caracter consultativ. De ieri, nu mai e valabil 10 zile, trebuie să fie 30. Este puterea discreționară a Curții Constituționale de a stabili acest lucru”.
În plus, Boc a mai afirmat că Guvernul „nu are voie să facă pași înapoi în această reformă” și a subliniat faptul că magistrații „sunt un stil de rezistență al statului de drept extrem de important, dar trebuie să ne raportăm la ceea ce societatea românească își poate permite astăzi, astfel încât toți să se simtă parte și la bine, și la greu”.
Luni, CCR a decis că reforma pensiilor magistraților este neconstituțională, întrucât Guvernul a adoptat legea fără a aștepta termenul legal de 30 de zile pentru obținerea avizului CSM.
