În pofida perturbărilor înregistrate în ultimii ani şi a impactului pandemiei COVID-19 per ansamblu, sectorul bancar autohton înregistrează tendinţe de stabilitate şi accelerează procesul de digitalizare.
Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică constată consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, creşterea activelor şi portofoliului de credite, scăderea ponderii creditelor neperformante în portofoliul de credite şi majorarea volumului depozitelor bancare. Gradul de concentrare şi gradul de lichiditate bancară se menţine în continuare la un nivel înalt, fiind rezultatul politicii monetare promovate de BNM, care, în fond, are ca scop sterilizarea excesului de masă monetară în vederea menţinerii ţintei inflaţioniste, dar afectează capacitatea băncilor de a credita. Totodată, sistemul bancar autohton s-a consolidat ca urmare a strategiei de reducere a costurilor. În anul 2020 a fost închis un număr de 10 sucursale şi 44 de agenţii bancare, iar 93 de salariaţi au fost angajaţi în sistem.
Băncile se încadrează în limitele unei pieţe bancare cu un grad moderat de concentrare. După valoarea creditelor, patru bănci comerciale, deţin 79,6% din totalul împrumuturilor.
Sectorul bancar prezintă un nivel de concentrare mai ridicat, raportat la cota de piaţă. Or, acest indicator arată o creştere continuă a gradului de concentrare a sectorului bancar autohton şi o creştere a competiţiei între bănci.
Activele sectorului bancar au totalizat 103,9 miliarde de lei. Cuantumul total al expunerii la risc a constituit 50,1 miliarde de lei. Iar ponderea acestuia în total active a fost de 48,2%. Toate băncile din sistemul bancar înregistrează majorări la valoarea activelor, respectiv, şi activele ponderate la risc au avut o creştere semnificativă.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, patru bănci moldoveneşti împart 78,51% din totalul pieţei bancare a R. Moldova. Este vorba despre Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank şi Mobiasbancă.
Respectivele instituţii financiare sunt în top cu cel mai mare profit şi indicatori de piaţă. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe care le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată şi volumul activelor pe care le deţin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei şi Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul ţării. Totodată, capitalul şi lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru poate genera costuri de oportunitate.
Profitul celor 11 bănci din R. Moldova a însumat 165,8 mil. de lei în prima lună a anului 2021, cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank şi Comerţbank – de 1,2 mil. lei şi, respectiv, un milion de lei, iar Fincombank şi Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei şi, respectiv, 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi – 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei şi diferenţele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei şi asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puţine venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puţin şi de 2,7 ori mai puţine venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, ProCredit Bank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei, urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei şi Eximbank – cu 13,6 mil. de lei.
Nivelul de capitalizare pentru 11 bănci comerciale din sector este net superior minimului impus de cerinţele prudenţiale de 10%, ajungând la nivelul de 27%, ceea ce indică condiţii de funcţionare echitabilă pentru băncile autohtone. Conform informaţiilor privind activitatea economico-financiară a băncilor comerciale, fondurile proprii totale ale sectorului bancar a marcat o creştere de 19,2%, până la 13,5 miliarde de lei. Iar fondurile proprii de nivel 1 s-au majorat până la 13,4 miliarde de lei.
Băncile mici, Eximbank, ProCredit Bank, Energbank, Fincombank, BCR, deţin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investiţională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate şi o eficienţă redusă a activităţii generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depăşeşte 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepţia ProCredit Bank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piaţă restrânse, respectivele bănci au şi un număr mic de clienţi şi contabilizează rezultate financiare modeste.
„Rezervele de lichiditate ale sectorului bancar depăşesc în continuare limitele prudenţiale impuse de BNM. Lichiditatea curentă ca medie pe sistem este de 50,56%. Majoritatea băncilor comerciale înregistrează un coeficient destul de înalt, ceea ce duce la un exces de lichiditate bancară per sistem. Lichiditatea pe termen lung, valoare calculată conform principiului I al lichidităţii (≤1), al întregului sistem bancar a constituit 0,71%. Astfel, observăm că majoritatea băncilor comerciale înregistrează un coeficient destul de înalt, ceea ce duce la un exces de lichiditate bancară”, se mai arată în analiza Institutului Naţional de Cercetări Economice.
Eduard Lupu