Înainte de a scrie primele cuvinte prin care s-ar putea înţelege care este subiectul acestui articol, spun că am în faţă previziunile sau, haideţi să le spunem probabilităţile, date de meteorologi în care ne arată cum va fi această lună mai, care sunt temperaturile din această perioadă, câte ploi vom avea şi cât de diferit va fi acest an faţă de anul trecut.
Da, despre irigare este vorba. Pentru luna mai, meteorologii anunţau ploi în ziua de duminică, o zi care a intrat deja în statistici, apoi pe 9 mai o ploaie pe care o califică drept puternică, precum şi alte precipitaţii slabe de tot pentru zilele de 13 şi 17 mai. În rest, luna mai afişează temperaturi prin care, pare-se îşi doreşte recuperarea acelei întârzieri de circa două săptămâni a primăverii şi repunerea calendarului în calapodul şi în ritmurile lui dintotdeauna.
Altfel zis, luna mai are semne distincte de insuficienţă de precipitaţii şi poate să readucă în uz cuvinte pe care acum un an le rosteam în fiecare zi: secetă, ploaie, secetă, secetă, secetă.
Este naiv să se creadă că un document adoptat în cadrul unei comisii schimbă imediat situaţia şi transformă agricultura într-un domeniu scos definitiv din zona riscurilor de secetă. Nu, nu imediat, dar schimbă. Trebuie să o schimbe.
Amintim că în septembrie anul trecut, deputatul independent Alexandr Oleinic a propus crearea unei comisii speciale în Parlament care ar avea drept sarcină elaborarea unui document prin care s-ar aduce claritate în ceea ce priveşte perspectivele irigării în R. Moldova.
Iniţial, grupul de lucru constituit îşi propunea elaborarea unui Program Naţional, însă ulterior s-a convenit asupra modificării hotărârii respective a Parlamentului în sensul elaborării şi adoptării unei Strategii naţionale, fiind vorba despre „Strategia Naţională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare 2030”, iar argumentarea viza o sintagmă care ar permite includerea în viitorul document atât a componentei de irigare a terenurilor agricole, cât şi a celei de reabilitare şi instalare a noilor sisteme de irigare. Un alt motiv ar fi fost dictat de necesitatea selectării celor 6 experţi pentru a fi implicaţi în elaborarea unei strategii sectoriale, care va defini şi descrie clar politicile publice ale autorităţilor naţionale pe un termen de circa 10 ani.
Se poate spune deja că perioada de lucru asupra documentului a cuprins lunile septembrie-aprilie, însă trebuie să recunoaştem că definitivarea Strategiei în cadrul formatului de lucru încă nu înseamnă adoptarea lui în lectură finală. Partea regretabilă a lucrurilor e că evenimentele cu caracter politic influenţează acest întreg proces de adoptare în sensul reţinerii. Astfel, autorii documentului insistă pe aprobarea cel puţin a unei hotărâri a legislativului, dacă nu a unui document care ar marca întreg spectrul de acte cu tangenţă la irigare.
Aşadar, Comisia specială pentru elaborarea “Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare” a aprobat proiectul documentului, acesta urmând a fi propus pentru consultări publice. Documentul prevede că în următorii zece ani vor fi amenajate şi dotate cu echipamente performante pentru irigare circa 250 mii ha de terenuri agricole, pentru aceasta fiind necesare investiţii totale de circa 2,27 mlrd. euro.
Potrivit deputatului independent Alexandr Oleinic, preşedintele Comisiei speciale, “Strategia Naţională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare 2021–2030” este un document de politică publică, care defineşte şi planifică politica publică a Guvernului Republicii Moldova pe un termen de 10 ani în domeniul dezvoltării sectorului de irigare, iar profitul brut anual pe care îl va obţine sectorul agricol în rezultatul implementării Strategiei, este estimat la 1,17 miliarde euro.
În rezultatul implementării Strategiei, contribuţia agriculturii la PIB-ul naţional va creşte până la 12,25%, comparativ cu 9,8% în prezent, iar numărul locurilor de muncă în sector se va majora de la 21% până la 26%, constituind 230 de mii. S-a mai specificat că transpunerea în practică a documentului va permite R. Moldova soluţionarea unui şir de probleme legate de infrastructură, protecţia mediului, de conservarea şi formarea rezervelor de apă în sol, împădurire etc.
Schimbările climatice, secetele severe, alte probleme de mediu demonstrează clar că pentru a asigura un viitor durabil agriculturii, cu cantităţi suficiente de apă şi a acoperi necesităţile de consum, autorităţile statului trebuie să ofere pachete de politici eficiente pentru tot lanţul de utilizatori ai resurselor de apă. “Fără aceasta nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă şi competitivă a agriculturii. Cu părere de rău, R. Moldova are o experienţă nu dintre cele mai bune în acest domeniu. Potrivit unor estimări, costul sistemelor de irigare distruse evaluat la ziua de astăzi este aproximativ de 15 miliarde de lei, iar drept consecinţă, profitul ratat numai în ultimii 10 ani din cauza lipsei irigaţiei poate fi estimat la aproximativ 8,5 miliarde euro”, a menţionat deputatul Oleinic.
Prezentând proiectul Strategiei, Vasile Bumacov, conducătorul grupului de experţi, care a elaborat documentul, a specificat că pentru a atinge obiectivul de 250 mii ha terenuri irigabile în următorii 10 ani, anual, până în 2030, se vor construi/amenaja circa 11 mii hectare terenuri pretabile pentru irigare, conectate la surse durabile de apă calitativă. În acest scop urmează a fi reabilitate sistemele centralizate de irigare existente pe o suprafaţă de 108 mii ha, dezvoltate proiecte noi de aducere a apei în interiorul ţării din sursele principale – râurile Nistru, Prut şi Dunăre pentru o suprafaţă de 112 mii ha, precum şi dezvoltarea sistemelor de irigare la scară mică pe o suprafaţă de 30 mii ha prin investiţii proprii a fermierilor, proiectelor de susţinere şi subvenţionare a acestora.
“Conform estimărilor specialiştilor, pentru irigarea acestor terenuri R. Moldova ar trebui să utilizeze circa 2000 mln/m3 de apă (36%) din totalul de apă disponibilă anual în volum de 5585 mln m3/an, principalele surse de apă fiind râurile Nistru şi Prut (72%), apele interne şi de suprafaţă (14%), precum şi apele subterane (14%). Mai mult, aceste resurse de apă calitativă disponibilă pentru irigare, în perspectivă ar asigura integral irigarea terenurilor estimate pretabile pentru irigare de circa 1,2 mln ha. În 2019, pentru irigare au fost captate 44 milioane m3 de apă sau 0,8%”, a spus Vasile Bumacov.
Un alt membru al Comisiei, deputatul Nicolae Ciubuc, susţine că sistemul de irigare trebuie declarat unul de prioritate naţională, deoarece realizarea obiectivelor propuse “ne va permite soluţionarea problemelor nu doar din domeniul agriculturii, dar şi alte sectoare din economie, sfera socială etc.”. În aceeaşi ordine de idei, deputatul Vladimir Bolea a accentuat că “Strategia de Dezvoltare a Sectorului de Irigare” trebuie să devină o componentă importantă a unei strategii naţionale de dezvoltare economică durabilă a ţării.
Comisia specială pentru elaborarea “Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare”, a fost constituită de Parlament la 9 iunie 2020, la iniţiativa deputatului independent Alexandr Oleinic şi are drept obiectiv, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediu, Ministerul Finanţelor, Agenţia Proprietăţii Publice, Agenţia Apele Moldovei, partenerii de la Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova, Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD, Unitatea Consolidată pentru implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, alte structuri şi instituţii, să elaboreze şi să prezinte spre aprobare Legislativului un document care ar permite R. Moldova să depăşească starea deplorabilă în sectorul de irigare.
Dat fiind faptul că în textul de mai sus ne-am referit mai mult la procesul de lucru al Comisiei, permiţându-ne doar unele referinţe la Strategia propriu-zisă, credem că în unul din numerele următoare s-ar cuveni să ne referim direct la Strategie, la conţinutul ei şi, desigur, la consecinţele la care ne aşteptăm.
Constantin Olteanu
