Piaţa de creditare

Ministerul Finanţelor a extins scadenţa VMS plasate pe piaţa internă până la cinci ani, iar în urma primei licitaţii a obţinut 18,3 milioane de lei. Suma obţinută denotă încrederea investitorilor pe piaţa VMS. În plus, statul vine cu un semnal important pe termen mediu pentru jucătorii de pe piaţă prin oferirea unui punct de referinţă acestora pentru a face mai credibile împrumuturile cu scadenţe mai lungi.

Deşi autorităţile de fiecare dată încearcă să creeze o imagine favorabilă în exterior pentru potenţialii investitori, totuşi aceştia nu se grăbesc să vină pe fundalul incertitudinilor. Astfel, Republica Moldova are o performanţă de atragere a ISD (investiţii străine directe) de aproape zece ori mai mică faţă de România, dacă calculăm ISD/per capita. Criza din 2008–2009 a afectat semnificativ chiar şi acest nivel scăzut de atragere a ISD. Astfel, ISD în Republica Moldova au scăzut de la 12% din PIB în 2008 la doar 2,5% din PIB în 2009. Apoi ele destul de lent au început să-şi revină în perioada următoare ajungând la 4,1% din PIB în 2015, însă fără o accelerare a progresului.

Moldovenii nu se lasă intimidaţi de veniturile mici din salarii şi au început anul îndatorându-se la bănci într-o proporţie mai mare decât în prima lună din 2017. Instituţiile financiare au început goana după persoanele fizice, fiind de fapt şi cei mai buni debitori.

Banca Naţională a Moldovei întrevede un potenţial risc de instabilitate financiară pentru economia naţională ca urmare a cererii slabe de credite din partea agenţilor economici şi a conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante majorându-se pe parcursul anului 2017 de la aproximativ 16,4 la sută în decembrie 2016 la 18,4 la sută în decembrie 2017).