Piaţa de creditare

Republica Moldova, dependentă de finanţarea externă. Cine sunt creditorii?

Datoria externă brută a Republicii Moldova, la sfârşitul semestrului I al anului 2019, a constituit 7,3 miliarde USD, diminuându-se cu 1,5 la sută în raport cu sfârşitul anului 2018. Cea mai mare pondere în datoria externă le-a revenit societăţilor nefinanciare – 40,1 la sută (cu 0,3 p.p. mai puţin comparativ cu sfârşitului lui 2018), urmate de creditarea intragrup în cadrul investiţiilor directe (inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale) – 26,3 la sută (mai mult cu 0,4 p.p.), administraţia publică cu o pondere de 23,4 la sută (mai mult cu 0,5 p.p.), societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală – 4,4 la sută, potrivit datelor Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei.

Apetitul moldovenilor pentru credite şi economia amorţită împinge inflaţia în sus

Consumul populaţiei continuă să crească pe fundalul ascensiunii portofoliului creditelor de consum. Or, acest lucru va influenţa preţurile care, potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, vor fi la cel mai înalt nivel faţă de ţinta de 5% plus-minus 1,5% stabilită de BNM. Ulterior, în anul 2020 vor fi într-o continuă descreştere.

Nişte bani cu care se identifică spiritul întreprinzător

Oricât de îndelung am privi asupra cifrelor prin care se exprimă creşterea economică şi dezvoltarea agriculturii în Moldova, aceasta nu va schimba în nici un fel capacitatea noastră de a întreprinde marele salt pe dimensiunea investiţiilor operate într-un domeniu sau altul. Potenţialul investiţional continuă să fie cu mult sub necesităţile pe care le indică, bunăoară, agricultura, iar competiţia în care suntem angajaţi, odată cu deschiderea pieţei, nu are capacitatea de a ierta.

Cât vom plăti pentru gaze?

Cât vom plăti pentru gaze? Vom avea sau nu contract cu concernul Gazprom? Sunt întrebările pe care ni le punem deja de opt ani.

Probabil s-a micşorat tariful la curentul electric în Vietnam

Creşterea tarifelor la consumul de energie electrică readuce subiectul pe prima pagină a ziarelor, a portalurilor şi a buletinelor de ştiri. Tot acest subiect operează schimbări în grilă şi împinge la ora de vârf dezbateri televizate sau doar discursuri în faţa unui microfon.

Să avem în buzunare şi biletul retur

Se resimte în mod constant tentaţia majorării cotelor de export pe piaţa Uniunii Europene. Au fost şi situaţii în care promisiunea creşterii lor era băgată silit printre promisiunile cu iz electoral, însă de cele mai multe ori aceasta se înscria uşor în lista angajamentelor cu care ieşea în avanscenă fie o nouă guvernare, fie un nou ministru, de cele mai multe ori, al agriculturii. Mai des, s-a pornit de la fraze gen „fiind o economie preponderent agricolă...” sau de la „având drept angajament prioritar integrarea europeană...”. Dar, în cele din urmă, cotele creşteau. Urmau nişte aplauze, nişte eforturi acoperite cu majorări de investiţii, poate şi unele iluzii şi... constatările tradiţionale – cotele de export nu au fost acoperite. Concluzia nu este una generală, dar ea exprimă o stare de lucruri caracteristică pentru majoritatea produselor incluse în listă.

Reguli noi pentru stabilitatea pieţei de microcreditare

Sunt două reguli de fier ale pieţei de microcreditare, care în ultimii ani a avut o ascensiune puternică. Prima este că împrumuturile pe care le ia o persoană nu pot fi mai mari decât capacitatea lui financiară de a le rambursa, fiindcă nici o organizaţie de microcreditare nu o să dea bani unei persoane care are datorii pe care nu le poate rambursa.

Veniturile din dobânzi şi comisioane – principalul chilipir al bancherilor

Băncile au intrat într-o perioadă prielnică. Doar în jumătate de an, profitul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 30% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. Acest lucru se datorează în mare parte impulsionării creditării, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

CNPF a iniţiat amendarea reglementărilor în creditarea nebancară

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a elaborat şi iniţiază procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice şi protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară. După consultarea şi avizarea proiectului de lege de către Guvern şi instituţiile interesate, documentul urmează să fie expediat Parlamentului spre adoptare.

Bucuria şi tristeţea toamnei care vine

Aurul strugurilor sclipind de după frunzele din vii e ca o ameninţare. Un firav sentiment de teamă face ca această toamnă să fie un pic diferită de toamnele noastre mai vechi. O şedinţă organizată la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a adunat oameni care trăiesc această teamă, dar care, în acelaşi timp, încearcă să găsească soluţii pentru o situaţie extrem de complicată. Vine toamna, strugurii adună zahăr din soarele darnic al lunii august, însă beciurile ţării încă mai păstrează mult, foarte mult vin.

Pagini

Subscribe to Piaţa de creditare