Piaţa de creditare

Tăcerea consumatorilor de gaze

Avem curajul să spunem că Moldova ar avea mai multe oferte de aprovizionare cu gaze naturale după acel misterios 1 ianuarie 2020. Curaj, deoarece facem liste de furnizori pe fundalul unei situaţii absolut neclare şi în condiţiile în care Moscova nu are un răspuns răspicat pentru Chişinău, iar negocierile dintre Federaţia Rusă şi Ucraina trag cortina, lăsând dincolo de ea un spectator care nu ştie ce să facă: să aplaude sau să fluiere.

Satele moldoveneşti, pustiite de sărăcie. Autorităţile vor să înflorească economia rurală

Sărăcia şi lipsa de perspectivă pustiesc satele Republicii Moldova. Majoritatea localităţilor rurale au ajuns nişte aşezări fantomă, depopulate şi sinistre, pline de case pustii, dărăpănate şi cu uşi ferecate. Mediul rural era în urmă cu mai bine de 30 de ani un adevărat rezervor demografic. Fabricile comunismului se bazau pe munca ţăranilor aduşi din sate. Astăzi însă satele sunt pe cale de dispariţie. Nu demult, Guvernul a aprobat Regulamentul privind acordarea subvenţiilor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural.

Leasingul de personal: Pro şi contra

Noi patimi privind piaţa muncii. Consiliul Economic de pe lângă primul ministru, la sugestia asociaţiilor de afaceri, propune adoptarea unei legi privind leasingul de personal sau, altfel spus, munca temporară.

O linguriţă de zahăr şi o lingură de probleme

Totuşi, viaţa producătorilor de zahăr nu e chiar atât de dulce. După mulţi, foarte mulţi ani de trecere de la proprietatea de stat la cea privată, deci după impunerea unor abordări nesocialiste, ca să numesc astfel o anume perioadă de vreme, ne vedem constatând aceleaşi probleme cu care se confruntă şi producătorii de zahăr, şi cultivatorii de sfeclă.

Republica Moldova, dependentă de finanţarea externă. Cine sunt creditorii?

Datoria externă brută a Republicii Moldova, la sfârşitul semestrului I al anului 2019, a constituit 7,3 miliarde USD, diminuându-se cu 1,5 la sută în raport cu sfârşitul anului 2018. Cea mai mare pondere în datoria externă le-a revenit societăţilor nefinanciare – 40,1 la sută (cu 0,3 p.p. mai puţin comparativ cu sfârşitului lui 2018), urmate de creditarea intragrup în cadrul investiţiilor directe (inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale) – 26,3 la sută (mai mult cu 0,4 p.p.), administraţia publică cu o pondere de 23,4 la sută (mai mult cu 0,5 p.p.), societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală – 4,4 la sută, potrivit datelor Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei.

Apetitul moldovenilor pentru credite şi economia amorţită împinge inflaţia în sus

Consumul populaţiei continuă să crească pe fundalul ascensiunii portofoliului creditelor de consum. Or, acest lucru va influenţa preţurile care, potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, vor fi la cel mai înalt nivel faţă de ţinta de 5% plus-minus 1,5% stabilită de BNM. Ulterior, în anul 2020 vor fi într-o continuă descreştere.

Nişte bani cu care se identifică spiritul întreprinzător

Oricât de îndelung am privi asupra cifrelor prin care se exprimă creşterea economică şi dezvoltarea agriculturii în Moldova, aceasta nu va schimba în nici un fel capacitatea noastră de a întreprinde marele salt pe dimensiunea investiţiilor operate într-un domeniu sau altul. Potenţialul investiţional continuă să fie cu mult sub necesităţile pe care le indică, bunăoară, agricultura, iar competiţia în care suntem angajaţi, odată cu deschiderea pieţei, nu are capacitatea de a ierta.

Cât vom plăti pentru gaze?

Cât vom plăti pentru gaze? Vom avea sau nu contract cu concernul Gazprom? Sunt întrebările pe care ni le punem deja de opt ani.

Probabil s-a micşorat tariful la curentul electric în Vietnam

Creşterea tarifelor la consumul de energie electrică readuce subiectul pe prima pagină a ziarelor, a portalurilor şi a buletinelor de ştiri. Tot acest subiect operează schimbări în grilă şi împinge la ora de vârf dezbateri televizate sau doar discursuri în faţa unui microfon.

Să avem în buzunare şi biletul retur

Se resimte în mod constant tentaţia majorării cotelor de export pe piaţa Uniunii Europene. Au fost şi situaţii în care promisiunea creşterii lor era băgată silit printre promisiunile cu iz electoral, însă de cele mai multe ori aceasta se înscria uşor în lista angajamentelor cu care ieşea în avanscenă fie o nouă guvernare, fie un nou ministru, de cele mai multe ori, al agriculturii. Mai des, s-a pornit de la fraze gen „fiind o economie preponderent agricolă...” sau de la „având drept angajament prioritar integrarea europeană...”. Dar, în cele din urmă, cotele creşteau. Urmau nişte aplauze, nişte eforturi acoperite cu majorări de investiţii, poate şi unele iluzii şi... constatările tradiţionale – cotele de export nu au fost acoperite. Concluzia nu este una generală, dar ea exprimă o stare de lucruri caracteristică pentru majoritatea produselor incluse în listă.

Pagini

Subscribe to Piaţa de creditare