Sute de milioane şi miliarde de dolari s-au perindat prin sistemul bancar moldovenesc, ca într-o maşină de spălat „bani”, luând calea spre paradisuri offshore, beneficiari obscuri. Dilema cu care ne-am confruntat în anii 2010-2014 era: ori Republica Moldova este statul în care spălarea banilor, ca fenomen infracţional, nu există, ori există, dar este acceptată „ca o prezenţă activă “în viaţa economică autohtonă, fiind, la nivel scriptic, încriminată, dar de fapt, nesancţionată.
“Spălătoria” banilor murdari în proporţii deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor şi instituţiilor financiar-bancare din R. Moldova a fost pornită în anul 2010, când prin băncile din Moldova au fost spălate mijloace ruseşti, potrivit unor investigaţii, în sumă de 20 miliarde de dolari SUA, iar unii experţi vorbesc şi de sume mai mari. În 2014 ne-a dus faima (proastă) în toată lumea „furtul miliardului”.
Au fost nişte lecţii pe care ar trebui să le învăţăm, pentru, eufemistic vorbind, „a sigila uşa pentru eventuale spălătorii”. Şi autorităţile, de comun acord cu mediul de afaceri şi societatea civilă, ajustează cadru legal astfel încât să nu mai avem o „spălătorie” a banilor murdari sau un „furt al miliardului”. Implementarea noii legislaţii a fost subiectul primei Conferinţe internaţionale desfăşurate online cu tema “Implementarea prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor”, organizată de Asociaţia Businessului European din Moldova (EBA). Experţi din şapte ţări – R. Moldova, România, Letonia, Ungaria, Cipru, SUA, Cehia – au discutat despre cadrul legal, au împărtăşit cele mai bune practici internaţionale în zona prevenirii spălării banilor şi a conformităţii, precum şi investigarea fraudei. Prezenţa impresionează, 17 vorbitori reprezentând autorităţile guvernamentale şi sectorul privat, peste 150 de participanţi.
În prezent, R. Moldova este la etapa de ajustare a cadrului legal cu scopul de a preveni spălarea banilor. Noua lege va include şi mai multe mecanisme practice. „La moment, a fost elaborat cadrul legal primar, urmează şi cel secundar, opţional nişte ghiduri pentru bănci. În al doilea rând trebuie să ştim cum să implementăm legislaţia şi în al treilea rând, dar nu ultimul ca importanţă, este existenţa unei voinţe politice în vederea stabilirii unor reguli clare pentru toţi, astfel încât să ne putem spăla de ruşinea după „furtul miliardului”, a menţionat directorul executiv al Asociaţiei Businessului European din R. Moldova, Mariana Rufa.
Potrivit acesteia, mai este puternic ecoul celor două cazuri de rezonanţă: furtul unui miliard de dolari din trei bănci şi spălătoria rusească. Conducerea Băncii Naţionale susţine că trebuie redresată situaţia pentru a nu deveni, în timp, o problemă de securitate financiară a statului.
„Experienţa acumulată şi lecţiile învăţate trebuie să ne determine să devenim mai buni în realizarea misiunii noastre de contracarare a crimelor economice. Doar un sistem stabil şi viabil este o linie bună de apărare în prevenirea utilizării acestuia în scopuri de legalizare a capitalului obţinut pe căi ilicite”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armaşu. Oficialul a adăugat că în ultimii ani sistemul financiar din R. Moldova, în special cel bancar, „a trecut printr-un important proces de reformare şi dezvoltare. Eforturile Băncii Naţionale a Moldovei, susţinute de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare, au avut drept efect îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă corporativă, creşterea transparenţei acţionariatului băncilor, intensificarea activităţii de supraveghere. Şi, nu în ultimul rând, au contribuit la îmbunătăţirea în bănci a sistemului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi calităţii măsurilor de precauţie aplicate”.
În anul 2019, sistemul Moneyval a constatat, în ultimul exerciţiu de evaluare, că R. Moldova a avansat foarte mult în acest sens. Totodată, au venit şi unele recomandări de la Moneyval, mai spune guvernatorul, în urma cărora BNM a procedat la un şir de acţiuni importante în vederea alinierii în acest domeniu la standardele internaţionale. În special, a revăzut metodologia de evaluare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţării terorismului în sectoarele supravegheate. Cu sprijinul USAID, BNM şi-a propus să implementeze o soluţie informatică. Scopul ei este să fie identificate din timp riscurile şi să fie asigurată transparenţa acţionarilor în bănci.
Guvernatorul BNM a mai spus că „asigurarea transparenţei şi a unui climat în care se asigură prevenirea finanţării terorismului şi spălării banilor este un element foarte important pentru atractivitatea R. Moldova ca destinaţie pentru investiţiile străine”.
Investitorii calitativi vor dori să-şi plaseze capitalul doar într-un sistem transparent, în care se cunosc beneficiarii finali, există reguli stricte de prevenire a spălării banilor, dar şi sancţionare dură a celor care „se joacă cu banii”. Are deplină dreptate Daniel Staicu, fostul preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din România, care a declarat în cadrul Conferinţei internaţionale că „identificarea beneficiarului real, beneficiarului efectiv, cum este prevăzut în legislaţia din R. Moldova, este una din cele mai importante activităţi printre măsurile de cunoaştere a clientelei. De ce este nevoie de această măsură? Pentru că statele trebuie să se asigure că persoanele juridice şi alte aranjamente juridice sunt suficient de transparente astfel încât infractorii să nu fie tentaţi să le folosească în scopuri ilicite, în special pentru spălarea banilor şi finanţarea terorismului”.
În România, de exemplu, beneficiarii reali sunt înregistraţi într-un registru Central organizat la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pentru persoanele juridice care au obligaţia de înmatriculare în registrul comerţului, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale. Asociaţiile şi fundaţiile sunt înregistrate într-un Registru central organizat la nivelul Ministerului Justiţiei, iar fiduciile sau construcţiile juridice similare acestora – într-un Registru central organizat la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. „Cooperarea internaţională poate fi o mare provocare când este vorba de identificarea beneficiarului real pe un lanţ de societăţi care s-a întins pe mai multe jurisdicţii care se află în afara UE, când aceste companii se află într-un off-shore, de tip paradis fiscal”, a mai spus Staicu.
Directorul Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor, Vasile Şarco, a făcut referire la mai multe proiecte privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, implementate cu sprijinul partenerilor externi. „Perioada imediat următoare este una foarte consistentă în activităţi. În special, la începutul lunii decembrie urmează să fie publicată Legea cu privire la procedura de constatare a încălcării legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, legea 75. În prezent, Serviciul, în comun cu marii regulatori, BNM şi CNPF, se află într-un proces activ de pregătire a sistemului, a entităţilor raportoare şi, respectiv, sperăm ca, începând cu perioada respectivă, deja să avem o altă abordare a tuturor proceselor care au loc în întregul sistem şi nu în ultimul rând dorim ca colaborarea cu organele de drept să fie mai eficientă”, a conchis Vasile Şarco.
Se împlinesc aproape doi ani de la intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (nr. 308/2017). În această perioadă au fost implementate mai multe acţiuni, obiectivul cărora constă în diminuarea riscurilor/contracararea spălării banilor şi finanţării terorismului în vederea asigurării protecţiei sistemului financiar de tentative de utilizare a acestuia în scopuri ilicite, a menţionat în cadrul Conferinţei internaţionale secretarul general al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Elena Pui.
În particular, pe piaţa financiară non-bancară au fost reajustate politicile în domeniu ca rezultat al primei evaluări naţionale a riscurilor, finalizată în anul 2017. Totodată, au fost puse în aplicare prevederile legislaţiei de specialitate – Legea nr. 1/2018, implicit cu referire la transparenţa structurii acţionarilor/asociaţilor organizaţiilor de creditare nebancară, dezvăluirea informaţiilor privind beneficiarii efectivi, precum şi evaluarea administratorilor organizaţiilor de creditare nebancară privind conformarea criteriilor “fit&proper”. Piaţa asigurărilor, depăşind etapa de transparentizare a structurii de proprietate, este implicată plenar în procesul de reconfigurare a tuturor acţiunilor adiţionale domeniului ca rezultat al implementării primului exerciţiu de audit în scop de supraveghere pe filiera prevenirii şi combaterii spălării banilor, a subliniat secretarul general al CNPF.
“Trebuie să consemnăm că în instrumentarul de prevenţie se înscrie şi Legea privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului (nr. 75/2020), care are menirea de a asigura buna implementare a Legii nr. 308/2017, precum şi conformarea la acquis-ul comunitar. Această lege, care va intra în vigoare din decembrie 2020, a fost discutată intens în procesul de consultări publice cu partenerii de dezvoltare şi părţile interesate, implicit cu membrii Asociaţiei Businessului European”, a afirmat Elena Pui.
Mai transparente au devenit şi băncile. „Curăţirea cu succes a sectorului bancar după frauda bancară de proporţii se datorează eforturilor de supraveghere bancară exercitate de BNM. Un angajament fără echivoc faţă de ireversibilitatea reformelor din sectorul bancar este critic pentru stabilitatea sectorului financiar”, constată experţii Fondului Monetar Internaţional.
Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Vladimir Munteanu, a apreciat în cadrul conferinţei că „băncile comerciale şi-au învăţat lecţia şi acum sunt mult mai pregătite şi chiar dispun de mai multe mecanisme avansate de identificare a riscurilor. Şi sistemul bancar la nivel naţional e mai securizat şi va fi îmbunătăţit şi de noua lege”.
Oamenii de afaceri mai au însă şi rezerve, în special în ceea ce priveşte credibilitatea sistemului bancar, lucru pe care l-au arătat în discursurile sale în cadrul conferinţei. Vladimir Munteanu declară, însă, că „dacă Moldova nu ţine pasul cu partenerii noştri din regiune sau cerinţele la nivel global, atunci riscul e foarte mare că R. Moldova poate deveni o ţară izolată. Riscul este mare că băncile îşi pot pierde conturile corespondente şi am trecut prin un asemenea episod acum câţiva ani. Nu mai pot fi admise asemenea abateri cum au avut loc în cadrul laundromatului sau fraudei bancare”.
Vlad Bercu
