Statisticile oficiale privind şomajul arată bine. Situaţia e mult mai bună decât în multe ţări din Europa. „Rata şomajului în Moldova este cea mai mică din Europa şi aproape de 3 ori mai mică decât media europeană”, apreciază economistul Veaceslav Ioniţă.
Şi ultimele date Eurostat, actualizate la 1 decembrie, vin să confirme acest lucru. Cu cea mai mare rată a şomajului în Europa, 17,5 la sută din populaţia Greciei nu are un loc de muncă. În Spania rata şomajului în septembrie a fost de 16,5 la sută. Urmează o serie de ţări ca Lituania, Italia, Suedia, Letonia, cu o rată a şomajului mult mai mică decât în Spania, bunăoară, ce variază între 8,4 şi 9,8 la sută.
Rata şomajului (ponderea şomerilor estimată conform Biroului Internaţional Muncii (BIM) în forţa de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,4 la sută, arată raportul trimestrial al Biroului Naţional de Statistică (BNS) privind forţa de muncă în Republica Moldova în trimestrul trei.
Nu este chiar cea mică rată a şomajului, dacă luăm în considerare faptul că în Polonia aceasta a fost de 3,1 la sută în luna septembrie, dar denotă o situaţie pe piaţa muncii mai bună decât în ţări ca Malta, Olanda, Ungaria, Germania sau Marea Britanie, unde între 4 şi 4,6 la sută din populaţia aptă de muncă nu avea un loc de lucru în luna septembrie.
Este la fel de adevărat că în timp ce rata şomajului în multe ţări din Europa, afectate grav de pandemie şi care au revenit la restricţii, este în creştere, Biroul Naţional de Statistică raportează o rată mai mică pentru trimestrul trei din acest an faţă de perioada similară a anului precedent când rata şomajului a fost de 4,0 la sută.
Numărul şomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii, a fost în trimestrul trei 2020 de 30,2 mii, fiind în descreştere faţă de perioada similară a anului precedent, când s-a cifrat la 37,8 mii.
La începutul pandemiei, Guvernul, dar şi economistul Veaceslav Ioniţă, anticipa o creştere de trei ori a ratei şomajului, până la 100 mii de persoane. Executivul a pregătit 100 milioane de lei pe care intenţiona să le acorde în calitate de ajutor de şomaj nu doar persoanelor care rămâneau fără lucru la ei acasă, dar şi moldovenilor care reveneau acasă.
Cum poate fi explicat acest fenomen, a reducerii şomajului? În opinia expertului IDIS „Viitorul” răspunsul e simplu: „moldovenii când pierd locul de muncă nu se ocupă cu prostii să caute un loc de muncă în Moldova. Îşi iau geanta şi fug cât de repede posibil peste hotare. Anul trecut au plecat 36 mii. În ultimii 4 ani au plecat 160 de mii”. Anul acesta se estimează că au plecat minim 35 mii persoane.
Există însă, cred, şi o altă faţă a pieţei muncii decât şomajul, şi unele studii lansate în ultimele săptămâni, dar şi statisticile oficiale, denotă o situaţie mai dramatică. Mai există sute sau mii de persoane care s-au aflat în şomaj tehnic sau au muncit cu un program redus, nu au muncit pentru că a fost stopată activitatea unor domenii întregi, din cauza restricţiilor. Mai există şi o parte din populaţie sub-ocupată sau care, rămânând fără loc de muncă, nu se adresează la oficiile forţei de muncă. Este şi acesta un fenomen ce ar trebui să fie studiat. Rezultatele Anchetei forţei de muncă arată că în trimestrul trei, forţa de muncă (populaţia activă) a R. Moldova, care include populaţia ocupată, plus şomerii, a constituit 893,6 mii persoane, fiind în descreştere cu 5,7 la sută faţă de perioada respectivă a anului trecut, potrivit raportului BNS. Şi populaţia ocupată a fost într-o scădere de 5,1 la sută, peste rata şomajului, până la 863,4 mii persoane.
Sectorul privat este cel mai mare angajator, potrivit BNS, în trimestrul trei 72,1% din populaţia ocupată a activat în sectorul privat şi 27,9% – în sectorul public.
Biroul Naţional de Statistică mai constată că pandemia a continuat să afecteze piaţa muncii şi în trimestrul III 2020. Totodată, în comparaţie cu trimestrul II 2020, efectele acesteia au fost mult mai slab resimţite, în condiţiile în care treptat au fost ridicate restricţiile impuse în legătură cu situaţia epidemiologică. Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III 2020, a constituit 50,2 mii sau 5,8% din total ocupare. Din rândul acestora, 7,4 mii sau 14,8% au invocat drept cauză a inactivităţii pandemia. Statisticile oficiale mai arată că numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a mărit de 5 ori, iar a celor în şomaj tehnic – de 4 ori. Totodată, staţionarea activităţii este în principal cauzată de pandemie.
În rândul persoanelor ocupate afectate de pandemie, o treime (34,4 la sută) constituie persoanele care nu au lucrat deloc/au absentat de la locul de muncă; fiecare a patra persoană (24,0 la sută) a prestat munca la domiciliu/a lucrat la distanţă; fiecare a doua persoană (44,8 la sută) a lucrat mai puţine ore pe săptămână, alte circa 10 la sută au fost transferate la program de lucru parţial. Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III 2020 a constituit 50,2 mii sau 5,8 la sută din total ocupare.
Un studiu realizat de PNUD-UNFPA Moldova relevă că pandemia a afectat cele mai vulnerabile categorii de populaţie şi sectoarele economiei care oferă cele mai multe locuri de muncă. Potrivit studiului, fiecare a doua companie chestionată în perioada august-septembrie 2020 funcţiona parţial sau era închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa şi industria uşoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici şi mijlocii (IMM) şi care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum şi cu lipsa lichidităţilor.
„Evaluarea impactului socio-economic al COVID-19 asupra celor mai vulnerabile grupuri de populaţie şi sectoare ale economiei oferă o bază de reflecţie şi a inspirat deja mai multe dezbateri multilaterale de politici, la care s-a manifestat potenţialul şi ambiţia pentru redresare, dar şi entuziasmul pentru construirea unor parteneriate noi pentru dezvoltare şi de a uni eforturile tuturor, pentru a depăşi multiplele provocări induse de COVID-19”, a remarcat Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.
Cel mai afectat sector al economiei rămâne a fi cel al serviciilor de cazare şi de alimentaţie, deoarece majoritatea locaţiilor au fost nevoite să-şi sisteze activitatea în primăvară. Salariaţii din acest sector, în special cei care lucrează în zonele urbane, au fost printre cei mai afectaţi. Numărul mediu de angajaţi a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 (comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2019) cu peste 60%. Şi în transportul de pasageri, numărul mediu de angajaţi a scăzut, de asemenea, în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 15,7%.
Totuşi, criza actuală este în acelaşi timp o oportunitate pentru schimbare şi necesită eforturi de colaborare, implicarea cetăţenilor şi a sectorului privat, o regândire a modelului de dezvoltare şi explorarea noilor oportunităţi de creştere. Acestea ar putea include digitalizarea şi modernizarea serviciilor publice şi a întreprinderilor, precum şi dezvoltarea de competenţe şi un sistem de educaţie modern, promovarea unei economii durabile, a bunei guvernări, accelerarea luptei cu corupţia, concluzionează autorii studiului realizat de PNUD-UNFPA Moldova.
Un alt fenomen afectează direct piaţa muncii. După ce mii de moldoveni au plecat peste hotare în căutarea unui vieţi mai bune şi se credea că „resursele sunt epuizate”, exodul continuă. Aproape 18 la sută dintre moldoveni declară că intenţionează să plece la muncă peste hotare în următoarele 6 luni, potrivit unei cercetări socio-economice privind migraţia din Republica Moldova, realizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, împreună cu CBS-AXA. Intenţia de plecare este similară cu cea de anul trecut, când din ţară au plecat peste 36 mii de cetăţeni. Acest fapt permite de presupus că migraţia moldovenilor în acest an va fi în jur de 35 – 40 mii de persoane.
Dintre persoanele intervievate, cea mai mare intenţie de plecare o au persoanele cu venituri mari, care afirmă că starea lor materială este una foarte bună. Fiecare al patrulea moldovean, cu o stare materială bună, intenţionează să plece în următoarele luni peste hotare. „Dacă la prima etapă oamenii plecau mânaţi de sărăcie, atunci în prezent pleacă oamenii bogaţi, pentru un trai mai bun. Persoanele realizate în R. Moldova cu venituri mari, afaceri puse pe picioare, case, maşini şi toate cele necesare pentru un trai decent, decid să plece peste hotare, deoarece înţeleg că bunăstarea lor proprie nu le permite să ducă un trai calitativ”, susţine economistul Veaceslav Ioniţă.
Tinerii din zonele rurale au cea mai mare intenţie de a migra. Astfel, 36,5% dintre ei spun că intenţionează să părăsească R. Moldova în următoarele 6 luni. Existenţa unui loc de muncă nu este un motiv, care ar determina o persoană să nu plece peste hotare. Astfel, dintre cei care în prezent sunt angajaţi în câmpul muncii, 19,1% declară că intenţionează în următoarele şase luni să plece peste hotare, comparativ cu 17,3% intenţia de plecare în rândul celor care nu au un loc de muncă.
Vlad Bercu
