„Moldova Business Week – 2020”: Investiţii pe timp de criză | Capital Market

„Moldova Business Week – 2020”: Investiţii pe timp de criză

Investiţii în perioade de criză. Oportunitate sau un subiect de evitat? Cât, în ce şi cum investim în perioada aceasta? Atragerea investiţiilor în vremuri dificile sunt cruciale pentru o economie, în condiţiile în care perspectivele de creştere economică s-au deteriorat în urma crizei sanitare.

Crizele aduc şi oportunităţi şi trebuie să beneficiem de ele. Dar cum? Despre ce oportunităţi este vorba? Una este clar, atunci când vorbim de investiţii, vorbim despre viitor. Despre perspective. Ce putem să facem acum pentru a obţine mai mult în viitor? Aceasta a fost întrebarea pe care şi-au pus-o şi la care au căutat răspuns participanţii la cel mai mare forum economic al ţării, Moldova Business Week-2020, care s-a desfăşurat în zilele de 19 şi 20 noiembrie la Chişinău.

Şi chiar dacă e pandemie, dacă există restricţii mai în toată lumea, iar evenimentul a trecut pe online, impresionează numărul de participanţi. Cifrele vorbesc de la sine. La eveniment s-au înregistrat peste 1 200 de persoane – investitori, antreprenori, importatori şi finanţatori (inclusiv reprezentanţi ai 500 de companii) din 70 de ţări, precum Cuba, Brazilia, Nicaragua, Filipine, Japonia şi Ţările Baltice. Agenda a inclus experţi internaţionali, nume notorii care au discutat despre noile tendinţe economice globale, oportunităţile şi provocările sectoarelor strategice şi ale celor de nişă, care generează valoare, potenţial investiţional. Acesta a şi contat cel mai mult. La reuniunile de felul acesta, indiferent în ce ţară au loc, nu sunt semnate contracte, ci se prezintă oferta ţării, condiţiile pentru afaceri şi investiţiile pe care le oferă, cadrul juridic, iar oamenii de afaceri leagă relaţii cu potenţiali viitori parteneri de afaceri.

La cea de-a VII-a ediţie a forumului Moldova Business Week, reprezentanţii statului şi partenerii de dezvoltare ai ţării au reiterat faptul că Republica Moldova este o ţară deschisă şi atractivă pentru investiţii, iar autorităţile vor continua să creeze premise pentru o creştere economică stabilă şi durabilă, care să ofere mai multe oportunităţi, atât investitorilor, cât şi antreprenorilor.

În vreme ce pentru unii ideea de a investi pe timp de criză pare ridicolă, pentru alţii este o oportunitate de a-şi regândi strategiile şi a alinia afacerile la noile realităţi. „Pandemia nu ne-a oprit, dimpotrivă, am lansat platforme prin care investitorii străini se pot conecta cu întreprinderile moldoveneşti şi pot construi parteneriate, am creat un grup de experţi, inclusiv investitori străini în Moldova, pentru a ne ajuta comunitatea de afaceri în traversarea crizei, am oferit sprijin pentru promovarea produselor autohtone prin platforme comerciale şi târguri internaţionale, generând exporturi directe de peste 33 de milioane de euro, am contribuit la lansarea a 5 noi proiecte de investiţii”, afirma la deschiderea forumului directorul general al Agenţiei de Investiţii, Rodica Verbeniuc. De fapt, ceea ce a făcut această instituţie pe timp de criză nu înseamnă altceva decât a transforma restricţiile în oportunităţi.

Ceea ce contează esenţial în vremurile dificile e ca Guvernul să sprijine antreprenorii, fie financiar, fie prin crea­rea unui mediu mai prietenos afacerilor şi investiţiilor. „Stimularea creşterii şi dezvoltării economice, încurajarea unui mediu de afaceri bazat pe reguli, îmbunătăţirea continuă a climatului investiţional conform celor mai înalte standarde, promovarea unei viziuni clare a agriculturii de înaltă performanţă şi a industriilor cu valoare adăugată ridicată, asigurarea de locuri de muncă bine plătite, oferirea condiţiilor necesare pentru realizarea produselor competitive – acestea sunt obiectivele-cheie de pe agenda Guvernului Republicii Moldova”, a declarat prim-ministrul Ion Chicu. Premierul a făcut referire în context la modelul IT Park, recunoscut pe plan mondial ca unul din cele mai reuşite modele de susţinere a unei activităţi economice. Cifra de export a serviciilor IT a înregistrat o creştere constantă de cca 40-50% în ultimii 3 ani. De asemenea, s-a referit la cele 18 platforme industriale ce urmează să fie create, precum şi la alte proiecte.

Iniţiativele autorităţilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă sunt susţinute şi de către partenerii de dezvoltare.

În anul 2019, un număr de 1937 de companii din R. Moldova au exportat către UE, ceea ce reprezintă o creştere de 48% în ultimii cinci ani, a constatat Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, în cadrul Forumului. În pofida contextului creat de pandemie, şi în acest an a fost remarcată o tendinţă similară. De la intrarea în vigoare a DCFTA, investiţiile străine directe ale UE în Republica Moldova au fost în continuă creştere şi chiar s-au dublat, mai spune oficialul european. „Pentru ca această tendinţă să continue şi pentru ca Moldova să beneficieze de mai multe investiţii străine, este extrem de important climatul de afaceri, predictibilitatea legislativă, stabilitatea, precum şi statul de drept. Datorită Acordului de Asociere cu UE şi DCFTA, Moldova dispune de cele mai bune instrumente pentru a atrage investitori internaţionali şi pentru a încuraja şi investiţiile interne”.

Şi Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, a menţionat în cadrul Forumului că „în ciuda pandemiei, priorităţile noastre în domeniul afacerilor din Republica Moldova nu s-au schimbat, punem accent pe dezvoltarea comerţului bilateral şi a investiţiilor. Conectăm companiile şi investitorii moldoveni cu partenerii internaţionali, aducând capital şi resurse pentru a creşte afaceri, pentru a extinde pieţele, pentru a genera rentabilitate mai mare, dar şi pentru a promova produsele moldoveneşti în lume”.

Mulţi vorbitori au afirmat că Moldova este „un loc sigur” pentru afaceri şi investitori, experţi internaţionali apreciază, însă, că „există rezerve” care ar trebui valorificate pentru a deveni mai competitivă. Fizicianul, scriitorul, futurologul şi vizionarul prof. Michio Kaku a comparat Moldova cu „o rachetă, care este aproape de lansare, dar încă nu este pregătită, deşi dispune de toate cele necesare”. Pentru a fi propulsată spre un viitor economic strălucit, „Republica Moldova trebuie să reducă impozitele şi reglementările faţă de companii, să încurajeze tinerii şi, cel mai important, să promoveze dezvoltarea ştiinţei şi a tehnologiei, care sunt motorul prosperităţii”, a afirmat Michio Kaku.

Iar omul de afaceri şi filantropul nepalez Binod Chaudhary, care s-a arătat „foarte impresionat de sectorul TIC, ce a crescut din 2005 de 40 de ori”, le-a recomandat potenţialilor investitori care îşi doresc să dezvolte afaceri în Moldova „să acorde un plus de atenţie domeniilor precum: agricultură şi industrie alimentară, energetică, domeniul vitivinicol, industriile creative, TIC, FinTech, turism, industrie uşoară, transport, dar şi automotive”.

Ce mai putem să facem pentru a atrage mai multe investiţii în aceste condiţii dificile? „Moldova ar trebui să se concentreze pe stimularea serviciilor suplimentare post-investiţie (administrative, operaţionale, strategice), oferite atât investitorilor locali, cât şi celor străini, nu doar pentru a-i păstra în aceste condiţii dificile, dar şi pentru a-i convinge să reinvestească pe cei care sunt deja familiarizaţi cu climatul”, crede Massimo Meloni, expert în politici de investiţii şi întreprinderi, UNCTAD. În al doilea rând, mai spune expertul, „Moldova are deja un regim destul de extins de zone economice libere, pe care ar putea în această perioadă să le remodeleze în zone multifuncţionale, bazate pe excelenţa infrastructurii şi facilitarea afacerilor. În al treilea rând, să-şi direcţioneze eforturile de atragere a investiţiilor spre proiecte care pot ajuta ţara să atingă obiectivele de digitalizare şi sustenabilitate. Şi, nu în ultimul rând, să îmbunătăţească climatul global de investiţii, cu accent pe legislaţia în domeniu”.

În opinia ofiţerului de dezvoltare industrială, UNIDO, Stefan Kratzsch, “în Moldova multe segmente ar putea beneficia de “investiţii de impact”, adică cele realizate cu intenţia de a genera impact social şi de mediu, nu doar profit. Unul dintre domenii ar fi valorificarea digitalizării, care poate oferi o mai bună gestionare a resurselor şi poate aduce o mai bună contribuţie socială şi ecologică. Un alt sector care ar putea fi interesant pentru investitorii de impact este agricultura organică, iar Moldova utilizează doar 4% din terenurile sale arabile în acest scop”.

„Digitalizarea este viitorul Moldovei. Invităm potenţialii investitori şi sectorul privat să ne fie parteneri, pentru a atinge obiectivul nostru comun – o economie înfloritoare în Moldova. În ceea ce priveşte oportunităţile de investiţii în Moldova, aş spune că prima dintre acestea se referă la investiţiile în tineri – pasiunea şi angajamentul tinerilor antreprenori sunt impresionante. În al doilea rând, aş menţiona afacerile unice în Moldova: oenoturismul, fructele extraordinare şi sectorul IT, care devine rapid parte a patrimoniului Moldovei. Iar în al treilea rând, merită atenţie industriile creative”, a menţionat Scott Hocklander, directorul Misiunii USAID Moldova.

Cei 1200 de participanţi conectaţi din toată lumea au urmărit sesiuni de „pitching”, în care zeci de companii din domeniile strategice ale economiei şi-au prezentat profilurile de investiţii şi propunerile de parteneriat în faţa potenţialilor investitori străini.

Platforma forumului a devenit locul unde şi-au prezentat profilul investiţio­nal şi oferta de parteneriat companii din domeniile TIC, electronică, fashion şi sectorul agroalimentar. Tot în cadrul evenimentului, super-brandurile „Made in Moldova” şi-au împărtăşit experienţa ascensiunii lor pe plan global, servind drept sursă de inspiraţie pentru alţi antreprenori.

Momentele de recesiune sau criză sunt momente de ieşire din zona de confort şi după cum ştim, acestea sunt într-adevăr oportunităţi extraordinare de învăţare. „Moldova Business Week-2020” a demonstrat cu prisosinţă acest adevăr.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.46 (869) din 25 noiembrie 2020