Se spune că în strategii agricultura e una în care livezile înfloresc din abundenţă şi sunt în afara oricăror pericole, lanurile de grâu sunt împovărate de spice, nucii ating cu crengile iarba de atâtea nuci, viile forţează corzile pentru că strugurii sunt mulţi şi mari. Nu, o spunem fără nici un pic de ironie în cuvinte, pentru că strategiile şi programele de dezvoltare nu ar mai avea nici un rost dacă la capătul perioadei de referinţă lucrurile nu ar arăta mai bine decât la începutul acestei perioade.
Zilele acestea guvernul a aprobat programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2021-2025, program care vine să detalieze sarcinile care decurg din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 636/2019.
Înainte de a se purcede la identificarea traiectoriei pe care o va urma horticultura în următorii cinci ani, se procedează la descrierea contextului actual, context în care se constată că sectorul horticol înregistrează o creştere “atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special, ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi a statului prin implementarea politicii de subvenţionare”. Principalele motoare care au generat creşterea în horticultură au fost amplasarea geografică şi condiţiile climaterice favorabile, potenţialul şi avantajul relaţiilor cu Uniunea Europeană pe care îl oferă Acordul de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, inclusiv componenta ce ţine de Zona de liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, forţa de muncă relativ ieftină, facilităţile acordate sectorului de către Guvern prin intermediul politicilor de subvenţionare.
În principiu, sursele de generare a creşterii rămân aceleaşi şi pentru anii care vin, un pic de insistenţă adăugându-se pe consumul intern, acesta nefiind valorificat la întreaga lui capacitate. Documentul adoptat de executiv constată că “consumul de fructe şi legume pe cap de locuitor într-un an a crescut cu 16% în perioada anilor 2014-2018, atingând nivelul de 168,1 kg, peste minimul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii de 144 kg. Totuşi, consumul produselor horticole de către populaţie oferă anumite oportunităţi de creştere, în special prin disponibilitatea produselor în extra-sezon şi creşterea prezenţei produselor locale în reţelele de comerţ cu amănuntul, care urmează a fi valorificate pentru o dezvoltare echilibrată a sectorului”.
Miza cea mare însă rămâne exportul, valoarea exportului produselor horticole proaspete şi procesate constituind 12,4 la sută (în 2017) în exportul total, cotă semnificativă pentru R. Moldova.
Prognozele dezvoltării sectorului horticol continuă trendul pozitiv pe care îl putem “citi” încă din anul 2014, cu mici excepţii cum ar fi descreşterea suprafeţelor rezervate speciilor sămânţoase sau păstrarea pentru încă cinci ani a actualelor suprafeţe pentru cultivarea legumelor.
Dar reducerea suprafeţelor pentru fructele sămânţoase nu este consecinţa unui eventual dezinteres. Dimpotrivă, livezile de măr îşi cresc productivitatea ca urmare a noilor tehnologii, inclusiv prin înlocuirea plantaţiilor vechi cu livezi intensive şi super-intensive. Se prognozează, deci, că în 2025 suprafaţa livezilor de acest fel va fi de 48 mii hectare (aproape 60 mii de hectare în anul 2015), însă recolta aşteptată este de circa 900 mii tone şi asta după ce, în 2015, la o suprafaţă mai mare recolta era de doar 377 mii tone.
Şi suprafeţele acoperite cu plantaţii de viţă de vie pentru struguri de masă vor rămâne practic în aceleaşi mărimi: 20,5 mii hectare în 2014 şi 20,7 mii hectare în anul 2025. Diferenţa o vor face tehnologiile şi soiurile performante, ceea ce va permite obţinerea unei recolte globale de 195 mii tone. Cu 100 mii tone mai mult sau cu o creştere de peste 62 la sută comparativ cu anul 2019.
Culturile nucifere sunt prezente constant în rapoarte, deci merită aceeaşi atenţie şi în prognoze. Cu atât mai mult cu cât ritmurile de dezvoltare sunt mai mari decât în multe alte sectoare. Programul la care facem referinţă insistă pe o creştere semnificativă până în anul 2025. “Producţia de nuci se bucură de o cerere sporită şi consumul anual este în creştere. În perioada 2014-2018, în Republica Moldova au fost plantate suprafeţe considerabile de culturi nucifere (anual cca o mie de hectare), ceea ce va condiţiona creşterea până în anul 2025 a producţiei de nuci cu 70,3% (14,1 mii tone), în comparaţie cu anul 2019. Totodată, pe pieţe este solicitat alunul, iar R. Moldova dispune de condiţiile necesare pentru cultivarea acestuia şi este necesară diversificarea producerii în cazul asigurării tuturor factorilor necesari pentru cultivare.
Acelaşi Program constată însă că “dezvoltarea armonioasă a sectorului de fructe în Republica Moldova pentru perioada 2017-2025 se referă şi la sporirea capacităţii frigorifice adiţionale în cantitate de 338 mii tone”. Angajamentul porneşte de la o realitate în care pieţele sunt supra-încărcate cu fructe, soluţia fiind reeşalonarea exporturilor pentru lunile reci ale anului. În cifre, aceste creşteri de capacităţi insuflă suficient optimism.
În anul 2014, frigiderele păstrau 165 mii de tone de fructe, iar în anul 2025 acestea vor avea capacităţi pentru 405 mii tone, ceea ce ar constitui aproape jumătate din totalul recoltei de sâmburoase. În anul 2014, în frigidere ajungeau 32 mii tone de struguri de masă, această cantitate urmând să crească în 2025 până la aproape 90 mii de tone.
Este evident că evoluţiile din domeniul horticol implică o întreagă complexitate de măsuri, inclusiv crearea infrastructurii agricole, investiţiile în procurarea tehnicii agricole, fortificarea elementului post-recoltare, irigarea, educaţia şi cercetarea, monitorizarea constantă a pieţelor, subvenţionarea agriculturii şi multe altele. O abordare cu deplină preocupare permite măsurarea impactului rezultat din implementarea Programului. Se prognozează, deci, că profitul brut cumulativ al sectorului horticol pentru anii 2021-2025 se estimează la 35 314,8 mil. lei, ceea ce va constitui o creştere cu 71,4 la sută în anul 2025 în comparaţie cu anul 2019, acesta fiind din contul modernizării tehnologiilor, marketingului produselor horticole şi diversificării exporturilor. Aceasta corespunde unei creşteri medii de 5,9 la sută a valorii adăugate în sector, ceea ce va depăşi ritmul prognozat al creşterii PIB-ului naţional.
Pornindu-se de la certitudinea că horticultura este sectorul care creează locuri de muncă în zonele rurale, se indică asupra unui fond estimativ de salarizare a muncitorilor zilieri de 35,545 mil. lei pentru perioada anilor 2021-2025. Cât priveşte eficienţa economică a sectorului horticol – la un leu de subvenţii pentru perioada anilor 2021-2025 se vor obţine suplimentar 12,6 lei.
Este evident că respectivul Program păstrează partea sa de probabilitate şi nu poate substitui caietul de sarcini ale cabinetelor de miniştri, însă trebuie să ţină locul unei “hărţi”, care, “patinată” cu privirea, ne poate informa cu puţin timp înainte ce se află dincolo de calendarul unui sau altui an.
Constantin Olteanu
