ZF.ro

Piaţa imobiliară a depăşit perioada pandemică şi a evoluat. Dezvoltatorii s-au concentrat tot mai mult pe proiecte care schimbă oraşul unde construiesc, venind nu doar cu o componentă de rezidenţial, ci şi cu una comercială şi chiar de office.

One United Properties cu aproape 2.300 de aparta­mente, Ionuţ Negoiţă cu alte 1.330 şi Exigent cu aproape 1.300 sunt cei mai activi dezvoltatori în 2024, având cele mai multe locuinţe în construcţie. De partea cealaltă, volumul livrărilor din acest an este de aşteptat să scadă pe fondul reducerii semnificative a autorizaţiilor de construire.

Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (simbol bursier ONE) a anunţat în cadrul evenimentului Capital Markets Day din acest an planul pentru 2030 care vizează expansiunea companiei pe trei domenii-cheie - rezidenţial, office şi retail şi ospitalitate.

Piaţa imobiliară din Iaşi, zona Moldovei şi la nivelul întregii ţări este prevăzută să cunoască o expansiune semnificativă în perioada 2024-2025, stimulată de factori demografici, economici şi sociali. Printre aceştia, sentimentul de proprietate caracteristic românilor se distinge ca un motor principal în dinamica pieţei rezidenţiale. Deşi sectorul construcţiilor se confruntă cu provocări semnificative, tendinţele pozitive şi o serie de iniţiative axate pe energia verde conturează un tablou optimist pentru viitor.

Compania germană Rehau, care produce soluţii pentru ferestre, instalaţii şi mobilă, estimează o reducere a cererii de locuinţe la nivel local în următorul an, pe fondul mai multor factori care se manifestă în România.

Preţul petrolului se poate reflecta în lunile următoare asupra ritmului inflaţiei şi, ulterior, în politicile mo­netare ale băncilor centrale, cu poten­ţiale efecte inclusiv asupra pieţelor de capital, care trag foarte mult cu ochiul la aspecte de ordin geo­politic, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi, ediţia din 19 aprilie.

Piaţa imobiliară din Bucureşti se află într-o perioadă de tranziţie, determinată de numeroase provocări şi tendinţe care îi modelează evoluţia. Mihai Astratinei, director general al In-Spekt Development, este de părere că nordul Capitalei, în special zona de birouri din Floreasca, Barbu Văcărescu, Fabrica de Glucoză şi Dimitrie Pompeiu, reprezintă un pol de dezvoltare urbană.

Zona de nord, în special din proximitatea birourilor, dar şi a metroului, va cunoaşte cea mai amplă dezvoltare în următorii ani, potrivit lui Laurenţiu Afrasine, CEO al Akcent Development. Mai mult, miza pe termen lung este aceea de a dezvolta Capitala pe orizontală, în opinia executivului, în condiţiile în care Bucureştiul are o densitate dublă faţă de Budapesta sau Varşovia, deşi nu are graniţe sau limitări naturale.

Piaţa imobiliară din Bucureşti se pregăteşte pentru o creştere semnificativă atât în ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, cât şi în cel de birouri în următorii ani, consideră Doron Klein, Deputy CEO, AFI Europe şi CEO, AFI Europe România.

Luciana Giurea, fost director general al centrului comercial AFI Ploieşti, a preluat luna trecută funcţia de director al Diviziei Rezidenţiale, poziţie din care coordonează toate proiecte imobiliare rezidenţiale (de închiriat sau de vânzare) ale grupului în România. Activitatea ei se concentrează acum asupra primului proiect rezidenţial destinat exclusiv închirierii pe care compania îl dezvoltă în România, AFI Home North, localizat pe bdul Dimitrie Pompeiu, în zona de business a Capitalei.

Pentru a treia lună la rând, Polonia s-a aflat în fruntea listei de state membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari importuri de îngrăşă­minte chimice din Rusia. În februa­rie, cea mai mare economie est-europeană şi-a majorat achiziţiile de îngrăşăminte ruseşti cu aproape 40%, plătind pentru ele 44 de milioane de euro, potrivit RIA Novosti, o agenţie de pre­să rusă considerată portavocea regimu­lui de la Kremlin. Aceasta citează statistici euro­pene. Însă asupra faptului că Polo­nia contribuie la finanţarea maşinăriei de război ruseşti atrag atenţia, de mult timp, diverse surse poloneze, după cum scrie The Warsaw Voice.

De la căderea comunismului, maghiarii au avut puţine certitudini. Una a fost că Ungaria este mai dez­vol­tată decât România. Dar acum, nu mai este sigură nici această afir­maţie. România a întrecut Ungaria la PIB per capita, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum, scrie într-o analiză pentru Portfolio.hu Ákos Péter Bod, pro­fesor de econo­mie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost guver­nator al Băncii Naţionale a Ungariei. Portfolio.hu este cel mai apreciat portal de ştiri şi analize economice din această ţară şi, mai important, este echilibrat într-un stat cu presa puternic polarizată.