ZF.ro

Acţiunile Hidroelectrica (simbol bursier H2O) urcau miercuri la prânz cu 2,1%, la 183,8 lei, a doua zi după publicarea raportului semestrial.

A treia şedinţă de tranzacţionare a săptămânii s-a încheiat cu aprecieri pentru aproape toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti, de la 0,6% pentru BET-BK, reper pentru administratorii de fonduri de acţiuni, la 1,1% pe indicele principal BET şi 1,6% în cazul BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi listate pe piaţa principală, potrivit datelor bvb.ro.

Titlurile operatorului portuar Socep (SOCP) creşteau cu 3,7% miercuri după-amiaza la Bursa de Valori Bucureşti, ducând avansul din ultimele două şedinţe la 15,3%, în vreme ce acţiunile Comvex (CMVX) urcau cu 7,7%, astfel că aprecierea din ultimele două zile ajungea la 16,7%, potrivit BVB.

Kyndred, start-up-ul lan­sat de Alex Băraru şi Rareş Moşescu în paralel cu platforma Meditaţii.ro, a ajuns la circa 1.500 de do­lari venituri lunare recu­ren­te şi la peste 500 de utiliza­tori activi în prima lună de la lansarea comercială, niciunul dintre ei din România.

Hidroelectrica (H2O), cea mai valoroasă companie de la Bursa de Valori Bucureşti, a raportat pentru trimestrul al doilea rezultate peste aşteptările pieţei, judecând după reacţia investitorilor, care au împins acţiunile în creştere cu circa 3%.

Nicio firmă nu e prea mică pentru a de­veni o ţintă: cele mai multe ata­curi ciberne­tice nu vizează pe cineva a­nu­me, ci vizează sute de mii de compa­nii deodată, oportunist şi cu aju­torul inteligenţei artificiale (AI).

Piaţa de brokeraj în asigurări a trecut în ultimii ani printr-o perioadă de ajustare, iar plafonarea comisioanelor de distribuţie RCA a avut un efect important asupra modelelor de business, a explicat Dorel Duţă, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR), în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Când începi să investeşti, atenţia merge de obicei către acţiuni, randamente, riscuri sau alegerea brokerului. Există însă şi o parte mai puţin spectaculoasă, dar la fel de importantă: fiscalitatea. Pentru că, din momentul în care investiţiile produc bani, apar şi obligaţii pe care trebuie să le cunoşti.

Salariile au început să accelereze uşor după minimul atins în luna mai, iar inflaţia a coborât marginal. Totuşi, diferenţa dintre cele două rămâne prea mare pentru ca angajaţii să simtă o îmbunătăţire în buzunar. În iunie 2026, salariul mediu net a crescut cu 3,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce inflaţia a fost de 10,4%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a continuat să se reducă, arată statisticile INS centralizate de Ziarul Financiar.

„Efectul de bază” favorabil (determinat acum de eliminarea schemei de compensare şi plafonare a preţurilor la energia electrică, de 1 iulie 2025) a împins în jos rata anuală a inflaţiei cu peste două puncte procentuale, dar nu la nivelul la care sperau economiştii. Efectul de bază pe inflaţie se va accentua în august curent, când preţurile nu vor mai înregistra saltul din august 2025 provocat de majorarea TVA.

„Într-un mediu de lucru marcat de tehnologie şi inteligenţă artificială, suprasolicitarea digitală adaugă un nivel supli­mentar de presiune. Aproape 60% dintre membrii Generaţiei Z şi 54% dintre mileniali afirmă că se confruntă în mod regulat cu oboseala digitală, provocată de alertele constante, trecerea de la un instrument la altul şi utilizarea mai multor platforme”, se arată în cea de-a 15-a ediţie a raportului Deloitte Gen Z Millennial Survey, una dintre cele mai meticuloase cartografieri ale tendinţelor majore care afectează aceste cohorte.

În 2020, când pandemia punea sub presiune mii de afaceri româneşti şi trăgea definitiv obloanele pentru unele, să porneşti un business de la zero părea fie un act de curaj, fie o dovadă de nebunie.