ZF.ro

Într-un 2025 marcat de incertitudine şi de o inflaţie generală care s-a apropiat de 10% la final de an, vânză­rile de bunuri de larg consum au crescut, în medie, cu 6%. Avansul este însă foarte diferit de la un canal de comerţ alimentar la altul. Mai exact, magazinele de discount şi supermarketurile (analizate împreună), alături de online, au raportat cele mai mari creşteri, de circa 10%. La polul opus, hipermarketurile au fost codaşe, cu un plus al vânzărilor de doar 1,4%, mai mic chiar şi decât cel din comerţul tradiţional.

Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, venind undeva după apă şi ceai. O găsim în meniul cafenelelor tipice franţuzeşti, dar şi în barurile din Italia. Este la rang de artă în cafenelele de specialitate din toată lumea, inclusiv în Bucureşti, dar îşi face simţită prezenţa şi pe mesele familiilor din varii colţuri de mapamond, unde e în continuare preparată la ibric mai degrabă decât la espressor.

Piaţa suplimentelor alimentare din România, care a ajuns la aproape 1 miliard de euro în 2025, este dominată de produse pentru sistemul urinar, pentru cel imunitar, respirator, dar şi de vitamine sau produse luate în general împreună cu antibioticele pentru protejarea stomacului, după cum arată un top al vânzărilor din acest domeniu.

Dragoş Roşca, managing part­ner al fondului de private equity BoldMind, spu­ne că începutul a­nului acesta este mai bun decât prima ju­mă­tate a anului trecut şi spune că sunt multe proiecte în pia­ţă, mul­te compa­nii care vor să atra­gă inves­tiţii, există multe oportunităţi însă sunt şi sectoare cu pro­bleme.

În 2024, România a importat 117.000 de tone de peşte şi produse din peşte, de zece ori mai mult de­cât a exportat (11.000 de tone), ara­tă datele de la Institutul Naţional de Statistică. Pro­ducţia internă a scăzut uşor, de la 18.000 de tone în 2023 la 16.000 de tone în 2024, aco­perind astfel doar 13% din consu­mul in­tern. Astfel, avem o depen­denţă puter­nică de pieţele externe.

România, prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat aproximativ 4,7 mld. euro de pe pieţele financiare internaţionale, prin prima ieşire a statului român pe pieţele externe din anul 2026 care a avut loc în 25 februarie, cu doar 3 zile înainte de începerea conflictului din Iran, evitând astfel creşterea costurilor de finanţare care au urmat declanşării ostilităţilor.