ZF.ro

Guvernatorul băncii centrale a Greciei Yannis Stournaras, fost ministru de finanţe în perioada cea mai dificilă a Greciei (2012-2014), când era să intre în faliment, a spus ieri la BNR răspunzând la o întrebare ZF că nu este greu să ai surplus bugetar primar de 2-3% din PIB, iar soluţia este reducerea evaziunii fiscale.

Câteva ore. De atât este nevoie minim ca o în­ghe­ţată să iasă de pe li­nia de producţie a fa­bri­cii Betty Ice din Suceava şi să ajungă în zona de ambalare şi mai departe la depozitare, de unde ia drumul magazinelor mari şi mici din România, dar şi din alte ţări europene.

Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, incluse în indicele principal BET şi care au distribuit în 2025 dividende din profi­turile pe anul precedent, se pregătesc să facă acest lucru şi în 2026, însă cu o valoare mai re­dusă, pe fondul scăderii profiturilor în unele cazuri şi al unei prudenţe mai ridicate generate de contextul extern.

Gigantul american Procter & Gamble, unul dintre cei mai mari pro­­ducători de bunuri de larg con­sum din lume, care deţine local ope­raţiuni de import, distribuţie, pro­ducţie şi servicii, a adus recent încă aproape 100 mil. lei în businessul din România.

Vp Cereale Bz, până de curând unul dintre cei mai mari comercianţi români de cereale din România, controlat de antreprenorul Graţiean Andone, a cerut deschiderea procedurii de faliment, pe fondul datoriilor acumulate, ca urmare a dificultăţilor din ultimii patru ani din agrobusiness.

Radu Savopol, cofondatorul reţelei de cafenele 5 to go, cel mai extins jucător din acest sector din România, spune că în septembrie 2025 a simţit o frână în consum şi în vânzări. Deşi a crezut iniţial că e din cauza majorării TVA de la 19 la 21% în cazul cafelei şi al bunurilor nealimentare şi de la 9 la 11% la alimente, nu a fost aşa.

Bursa de la Bucureşti rămâne atractivă pentru investitorii străini, dar absenţa unor produse de investiţii accesibile pe pieţele internaţionale, precum ETF-urile, transformă o oportunitate reală într-o piaţă dificil de accesat.

Criza grecească oferă mai multe lecţii esenţiale pentru politica economică, guvernanţa zonei euro şi managementul crizelor.

Tot mai mulţi participanţi bursieri au început să lase deoparte vânătoarea de dividende sigure şi se uită, în schimb, la planuri de afaceri solide şi perspective reale de dezvoltare, afirmă Rareş Mihăilă, investitor pe piaţa de capital şi administrator al platformei InvesteşteLaBursă.ro.

Festivalul Internaţional de Teatru din Sibiu (FITS) a debutat în 1993 ca un festival studenţesc, cu trei ţări participante şi opt spec­tacole.

Coaliţia de guvernare a analizat ieri impactul creşterii preţurilor la carburanţi asupra populaţiei şi a economiei şi a examinat măsuri pentru limitarea efectelor acestei crize provocate de războiul din Orientul Mijlociu.

În ultimii ani, în ochii lumii occi­dentale Iranul a fost prezent cu un paradox: deşi era o ţară bogată în gaze naturale şi avea şi o centrală nu­cleară, se confrunta cu un deficit imens de energie şi mai ales de elec­tricitate. Penele de curent şi întreru­perea furnizării electricităţii erau, înainte de război, ceva comun.

Ne aflăm într-un mediu economic internaţional complex, afectat de conflicte regionale, opinii geopolitice dure şi divergente, lanţuri valorice globale fragile şi o volatilitate crescută într-un mediu relativ incert.

Mistral, start-up-ul francez care dezvoltă modele de inteligenţă artificială, a atras 830 de milioane de dolari în prima sa finanţare prin datorii, bani care vor fi folosiţi pentru construcţia de centre de date echipate cu cipurile de top ale Nvidia în Europa, pe fondul cererii în creştere din partea companiilor şi guvernelor europene care caută alternative „suverane“ la furnizorii americani, potrivit Financial Times