ZF.ro

România se confruntă de ani de zile cu o bulă speculativă în domeniul energiei verzi care blochează de multe ori accesul la reţea pentru proiecte care ar putea avea şanse reale de dezvoltare.

Bucureştiul adaugă noi hoteluri an de an, multe dintre acestea chiar aflate sub un brand internaţional, oraşul fiind una dintre cele mai efervescente zone din ţară la acest capitol. Pentru multe branduri internaţio­nale, Capitala este poarta lor de intrare pe piaţa locală, mizând prima dată pe un hotel în Bucureşti.

România a fost multă vreme pantofarul Europei, fiind cunoscută pentru faptul că produce încălţări din piele şi cu preţuri mari, încălţări care ajung adesea pe pieţe occidentale precum Italia, Belgia sau Germania.

Bankingul este încă un magnet de talente şi BCR investeşte mult în zona de learning, de competenţe, pe care tinerii ştiu că le pot folosi apoi şi în alte industrii, dacă vor să facă o schimbare în carieră, a declarat Andreea Voinea, director executiv HR, BCR, în cadrul conferinţei ZF Bankers Summit 2024.

Inflaţia la servicii a scăzut mult mai greu decât inflaţia generală, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Odată cu ascensiunea plat­for­melor de socializare precum TikTok sau Instagram, consumul de conţinut online se rede­fineşte, iar utilizatorii caută distracţie şi umor, renunţând la complexitate, a explicat Adrian Ţuluca, director general al agenţiei de marketing şi comunicare Propaganda Group. Astfel, telefonul mobil a devenit un instrument al divertismentului, nu al informării, iar succesul brandurilor în online depinde de simplitate şi de capacitatea de a stârni râsul consumatorilor.

Mai multe fonduri de investiţii, printre care Morphosis Capital, ACP, Booster şi Integral Venture, se uită să intre în acţionariatul 5 to go, cea mai extinsă reţea de cafenele din România, spun sursele ZF din piaţă.

România are 2,89 milioane de exploataţii agricole, dintre care 93,5% sunt considerate ferme de familie, conform datelor Eurostat. Astfel, cu cel mai mare număr de ferme de familie din Uniunea Europeană, agricultura românească contribuie cu doar 5% la valoarea adăugată a agriculturii UE, mult sub nivelul unor ţări precum Germania, care, cu un număr total de 260.000 de ferme, contribuie cu 14%.