ZF.ro

Creşterea impozitelor pe case, terenuri şi maşini va merge direct către bugetele administraţiilor locale, care şi-au dublat şi ele cheltuielile în ultimii cinci ani. În 2020, bugetul de cheltuieli al primăriilor a fost de 96 miliarde lei, valoare care a ajuns la 160 miliarde lei în 2025.

Bolile oncologice, afecţiuni rare de plamâni, rinichi, piele, boli genetice, neurologice sau vaccinurile au fost pe lista companiilor care au dezvoltat medi­camente noi în 2025, după cum reiese din anunţurile publicate pe site-ul Agenţiei Europeme a Medicamentului (EMA).

OptiComm.AI, start-up-ul lo­cal care a dezvoltat o plat­formă de analiză pre­dic­tivă şi auto­ma­tizare a vânză­rilor bazată pe AI, a încheiat anul 2025 cu 8 clienţi plătitori şi o rundă de finanţare supra­scri­să, iar pentru 2026 vizea­ză atin­gerea pragului de 1 milion de euro ve­nituri anuale recurente (ARR). Această bornă este consi­derată critică de către fon­datori pentru a putea accesa o nouă serie de investiţii necesară expansiunii globale, în special pe piaţa din Statele Unite.

Zoltán Teszari, unul dintre cei mai discreţi antreprenori din România, a intrat în clubul select al miliardarilor în euro pe baza evoluţiei spectaculoase din ultima lună a acţiunilor Digi Communications la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Cotaţia operatorului telecom listat sub simbolul Digi a ajuns pe 8 ianuarie 2026 la un maxim istoric de 128 de lei, cu o capitalizare de 12,8 mld. lei, faţă de 99 de lei pe 9 decembrie 2025, deci în urmă cu o lună, aşadar o creştere de aproape 30%.

Lista extinsă de domenii sensibile (AI, robotică) poate transforma orice start-up tech într-un caz de „securitate naţională“, blocând accesul la capital.

Pachetul 2 de măsuri fiscale care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie aduce modificări importante în relaţia firmelor cu ANAF, una dintre cele mai sensibile fiind schimbarea regulilor privind eşalonarea la plată a datoriilor fiscale.

România nu este, în general, o destinaţie pentru găzduirea unor mari competiţii sportive de nivel internaţional, însă în ultimii ani lucrurile au început să se mişte într-o direcţie bună. Cu toate că nu există o infrastructură sportive foarte bine dezvoltată care să atragă astfel de evenimente, federaţiile locale şi alţi actori din piaţă reuşesc să atragă câteva evenimente sportive de nivel internaţional care pun uşor, uşor România pe harta mondială.

Circa 1.200 MW de proiecte solare de mari dimensiuni au devenit funcţionale anul trecut. Două companii din Israel au fost artizanele celei mai mari investiţii realizate anul trecut, parcul solar Răteşti (Argeş) de 131 MW.

Uzina Ford Otosan din Craio­va a înregistrat o pro­ducţie totală de 248.328 de vehicule în anul 2025, vo­lum în scădere cu aproape 1% comparativ cu cele 250.481 de unităţi fabricate în anul precedent.

Piaţa de birouri din Bucureşti se pregăteşte pentru o revenire în forţă în 2026, când Vastint, PPF Real Estate şi One United Properties vor livra peste 100.000 de metri pătraţi de spaţii moderne, suficienţi pentru aproximativ 10.000 de angajaţi, po­trivit datelor centralizate de ZF.

AJ BRAND a terminat anul trecut cu un business de 120 de milioane de euro, o creştere de aproape şase ori faţă de 2024, a comunicat com­pania pe profilul oficial de pe reţeaua LinkedIn.

Mai puţine denumiri complicate de instituţii, mai puţini şefi, dar nu mai puţini angajaţi la final de zi în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

OCH Constanţa, cel mai mare spital privat din Dobrogea, are în plan o investiţie de un milion de euro într-o clinică de pediatrie dar şi în extin­derea policlinicii existente şi ţinteşte pentru acest an afaceri mai mari cu 10-20%, după ce anul trecut a ajuns la 180 mil. lei.

România şi-a consolidat poziţia de al şaselea producător de automo­bile din Uniunea Europeană în 2025, depăşind ţări cu tradiţie în industria auto precum Italia. Producţia de vehicule a atins aproape 506.000 de unităţi în primele 11 luni ale anului, conform datelor furnizate de Adrian Sandu, secretar general al ACAROM, Asociaţia Constructo­rilor de Automobile din România.

♦ Majoritatea universităţilor tehnice mari din România oferă acum programe de licenţă şi master în securitate cibernetică ♦ Orange România susţine trei competiţii: Unbreakable România, The Romanian Cyber Security Challenge şi Olimpiada Naţională de Securitate Cibernetică. Nevoia de specialişti în securitate cibernetică rămâne în continuare foarte mare în România, iar ecosiste­mul de educaţie a trecut printr-o transformare radicală în ultimii ani - de la profesionişti autodidacţi care învăţau din resurse găsite pe internet la programe structurate de licenţă şi master în majoritatea universităţilor tehnice şi competiţii internaţionale susţinute de companii private.

Noul guvern de la Praga vrea să modifice constituţia pentru a con­solida coroana cehă ca mijloc legal de plată al ţării şi a garanta dreptul de utilizare a numerarului, nu doar a cardurilor. Ce se află în spatele aces­tui angajament şi se va concretiza el oare? se întreabă Deutsche Welle.