ZF.ro

Brandul de mobilier Esho a ajuns la afaceri de aproape 9,9 milioane de lei anul trecut, iar antreprenorul Leonard Georgescu, cel care a pus bazele brandului în urmă cu circa şase ani, estimează că businessul va creşte cu circa 6% în acest an şi va ajunge la 10,5 milioane de lei. El a intrat în businessul cu mobilă acum circa două decenii, însă brandul Esho este unul mai tânăr.

România devine o destinaţie tot mai atractivă pentru companiile care doresc să îşi reloce producţia, iar această tendinţă se va accentua la începutul anului 2026, a explicat Aurel Cîrstea, director comercial, Global Vision.

Polonia îşi întăreşte poziţia de ex­portator european major de globu­leţe de Crăciun, devansând Germa­nia, însă în acelaşi timp piaţa polo­neză este inundată de importuri ieftine din China, care reprezintă în prezent peste 80% din totalul orna­mentelor, potrivit TVP World.

Mădălin Tudor, con­sultant în proiecte de aviaţie, fost angajat al companiei de stat Tarom, care a stat 12 ani în Spania şi a deschis linia către destinaţii de aici, spune că avioanele operau şi la 90% grad de ocupare spre Spania însă în 2015 a început declinul.

Harta sa­la­rială pe ju­deţe la nouă luni din 2025 arată o piaţă a muncii în care doar câteva centre economice mari reuşesc să menţină ritmul de creştere, judeţe cu scăderi de la an la an şi stagnare în altele, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică şi calculelor ZF. Zonele dependente de o singură industrie simt orice mişcare a pieţei, în timp ce marile huburi economice - Bucureşti, Cluj, Timiş - continuă să tragă media naţională în sus.

În Bucureşti, la una dintre marile clinici medicale, un pacient ajunge să plătească în jur de 400 de lei în medie pentru o consultaţie. Faţă de acum cinci ani, preţul este aproape dublu, după cum arată datele adunate de-a lungul timpului de ZF din call-centerele operato­rilor medicali privaţi.

Echilibrul muncă-viaţă are consecinţe directe asupra competitivităţii economice, productivităţii şi coeziunii sociale. Datele disponibile arată că România se confruntă cu o combinaţie de ore de muncă prelungite, venituri reale scăzute şi nivel redus de satisfacţie profesională, care împreună limitează potenţialul de creştere sustenabilă, conform studiului „Echilibrul muncă - viaţă personală“, realizat de Consiliul Economic şi Social (CES).