ZF.ro

Apple îşi schimbă conducerea diviziei de inteligenţă artificială după ce nu a reuşit să livreze funcţionalităţile Siri promise odată cu lansarea iPhone 16, a anunţat compania. John Giannandrea, care a condus eforturile AI ale Apple, se retrage din funcţie şi va rămâne consilier până în primăvara lui 2026. Înlocuitorul său, Amar Subramanya, vine de la Microsoft, unde a ocupat funcţia de vicepreşedinte pentru AI, şi a lucrat anterior 16 ani la Google, unde a condus echipa de inginerie pentru asistentul Gemini.

Firmele locale caută oportunităţi în zona de producţie de com­ponente şi externalizare. După energie verde vin investiţiile în stocare, dar trebuie să găsim soluţii pentru industrie şi să generăm consum pe plan local.

Într-o eră digitală în care pagubele globale cauzate de criminalitatea cibernetică depăşesc 10 trilioane de dolari, consensul dintre liderii marilor companii şi experţii în securitate cibernetică este că protecţia absolută împotriva atacurilor este un mit, iar companiile trebuie să investească masiv în capacitatea de reacţie postincident.

Acum peste 70-100 de ani, porcii autohtoni Mangaliţa şi Bazna creşteau liberi, pe câmp, cu blana stufoasă, similară cu a oilor, în gos­po­dăriile populaţiei. Acum, România are circa 20.000 de porci din aceste rase, iar crescătorii încearcă să le păstreze auten­ti­citatea. Însă carnea nu ajunge în restau­rante şi hipermarketuri, aşa cum şi-ar dori fermierii.

Cristina şi Radu Timiş au pus bazele Cris-Tim în 1992. Au plecat la drum cu un mic magazin de zece metri pătraţi. Astăzi, după 33 de ani, antreprenorii au ajuns să controleze un grup cu activitate în producţie şi retail şi cu vânzări de 1,12 miliarde lei în 2024.

Ungaria stă pe un câmp uriaş de gaze naturale, care în teorie poate acoperi consumul ţării timp de decenii. Problema este că accesul la aceste gaze este dificil din cauza adâncimii mari la care se află. Pentru a le scoate la suprafaţă este nevoie de tehnologie costisitoare. Mult timp riscul a fost ca extragerea lor să fie nerentabilă economic.

Horia Tecău, fostul număr 1 mondial în proba la dublu, care a câştigat Wimbledonul în 2015, a intrat recent în acţionariatul Electryphy, un brand românesc de echipamente sportive.

O simulare realizată de Bursa de Valori Bucureşti arată diferenţele mari între rezultatul unei investiţii în acţiuni – la Bucureşti, în Europa şi pe Wall Street – şi păstrarea banilor în depozite sau cash într-un exerciţiu care urmăreşte ce s-ar fi întâmplat cu 100 de lei alocaţi lunar în ultimii 25 de ani în fiecare din instrumentele de mai sus.

Ford Otosan România a generat venituri de 148,5 mi­liarde de lire turceşti (aproximativ 3 miliarde de euro) în primele nouă luni din 2025, reprezentând un sfert din afacerile totale ale grupului.

Băncile comerciale au încasat în primele nouă luni din 2025 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 36,8 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri la depozite, de 15,5 mld. lei, conform datelor transmise de BNR pentru ZF.

Datoria publică a ajuns în august la 59,7% din PIB şi a sărit, cu siguranţă, de 60% din PIB în septembrie – un prag de referinţă ce era aşteptat la finalul lui 2016, dacă nu chiar în 2027.

Companiile occidentale din China sunt în faţa unei noi realităţi: profiturile facile sunt de domeniul trecutului, iar competiţia nu face decât să crească, notează The Wall Street Journal.

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti şi cea care dezvoltă alături de Romgaz cel mai important proiect energetic al României, Neptun Deep, spune că deocamdată nu are nevoie de finanţări externe pentru derularea investiţiilor, dar nu exclude ca în viitor să ia în calcul diverse instrumente, inclusiv potenţiale emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale, în funcţie şi de mediul de piaţă şi de cum va evolua activitatatea. Explicaţiile vin de la Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, în dialog cu Ziarul Financiar.

Adrian Gârmacea, proprietarul Barrier, unul dintre cei mai mari producători de tâmplărie din România, spune că anul 2025 a adus o creştere de 15% faţă de anul ante­ri­or, în ciuda unui start dificil mar­cat de instabilitatea politi­că. „Chiar dacă 2025 a fost un an complicat, mai ales în prima parte, până când am prins un pic de stabilitate politică, noi am înregistrat o creştere de 15% faţă de anul trecut“, explică antre­prenorul.

Swisspod Tehnologies, start-up-ul româno-elveţian care dezvoltă o tehnologie de transport de mare viteză, a ajuns la investiţii în valoare totală de circa 20 milioane de dolari, din care 13 milioane de dolari provin din finanţări obţinute de la fonduri şi investitori privaţi precum Hurbig Ventures, Silicon Roundabout Ventures şi Felix Porsche, iar restul din granturi obţinute în principal de la statul elveţian şi de la European Innovation Council. La începutul acestui an, proiectul Swisspod avea o evaluare pre-money de aproximativ 50 milioane de franci elveţieni (circa 55 milioane de dolari).