ZF.ro

Comerţul bilateral dintre România şi Marea Britanie a atins un nivel record de 10,3 miliarde de lire sterline în 2025, în creştere cu 4,9% faţă de anul anterior, după ce în 2016 abia depăşea 5,3 miliarde de lire, potrivit celor mai recente date ale Department for Business & Trade de la Londra.

Comerţul bilateral cu bunuri şi servicii dintre România şi Regatul Unit a ajuns la 10,3 miliarde de lire sterline (aproape 12 miliarde de euro) în 2025, în creştere cu 4,9%, respectiv cu 480 de milioane de lire, faţă de anul anterior, potrivit celui mai recent raport publicat de Department for Business and Trade (DBT) de la Londra.

Cum a reuşit o salată orientală reimaginată să pună România pe harta gastronomică a mişcării Slow Food? Practic, un preparat tradiţional, făcut de gospodine atunci când caută o soluţie rapidă pentru masă, s-a transformat într-un produs culinar care a primit aplauzele chef-ilor cu stele Michelin.

Scăderea consumului îndeamnă la prudenţă companiile, dar dez­voltarea rămâne în continuare în vizorul reprezentanţilor grupului farmaceutic şi de sănătate Ropharma. Bugetul de investiţii în 2026 este de circa 10 mil. euro, o parte importantă fiind direcţionată spre spitalul Sf. Constantin din Braşov.

Primele date privind investiţiile fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) în Electro-Alfa International (EAI) arată că patru dintre cei şapte administratori au intrat în acţionariatul companiei în urma ofertei publice iniţiale derulate în februarie, în timp ce trei fonduri au spus pas tranzacţiei.

Grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, care deţine în România de mai bine de 25 de ani reţeaua de su­permarketuri Mega Image şi care de aproximativ doi ani a preluat şi Profi, are local circa 2.700 de maga­zine şi opt depozite.

Start-up-ul românesc GEOflux.ai, care a dezvoltat o platformă de mo­nitorizare a vizibilităţii brandurilor în răspunsurile generate de motoarele AI precum ChatGPT, Gemini şi Perplexity, şi-a reorientat strategia de expansiune de la pieţele anglofone - Statele Unite şi Marea Britanie, vizate iniţial - către Spania şi America Latină, pieţe unde compania nu a identificat competitori pe nişa de Ge­nerative Engine Optimization.

Un stat cu un guvern gestionar, fără iniţiativă legislativă şi limitat prin atribuţii, cu tensiuni deschise între preşedinte şi partide, fără o viziune economică pe termen mediu este, aşa cum scrie la manualul de economie, reţeta pentru o Bursă de Valori în scădere prin vânzări şi mutarea capitalului în altă parte. Nu şi la noi. De ce?

Relaţia economică dintre România şi Marea Britanie nu mai are nevoie de declaraţii de intenţie, ci de proiecte care să transforme cifrele record de astăzi în industrie comună mâine.

De la aderarea României la Uniunea Europeană şi criza financiară din 2008 până la di­gi­talizare şi inteligenţă ar­ti­ficială, ultimele două dece­nii au redefinit mediul de afaceri local. În acest proces s-a schimbat şi rolul profesiei juridice, care a trecut de la funcţia tradiţio­nală de suport la una strategică, aflată la intersecţia dintre business, reglementare şi managementul riscului. Aceasta este una dintre concluziile videoconferinţei „Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 20 de ani? Dar rolul de lider? Care sunt perspec­tivele în dreptul de business?“, organizată de Reff & Asociaţii I Deloitte Legal şi Ziarul Financiar.

Blocajul discuţiilor pentru formarea unui guvern este determinat de situaţia din teren. Iar aici nimic nu poate înainta fără compromisuri majore din partea beligeranţilor.

Cel mai mare pericol pe care îl aduce inteligenţa artificială (AI) în companii nu este nea­părat un atacator din exte­rior, ci faptul că organizaţia îşi pierde urma propriilor date. Pe măsură ce firmele construiesc baze interne de cunoştinţe şi pun la lucru lanţuri de agenţi AI, dispare evidenţa a ceea ce intră şi iese din aceste sisteme. Este avertismentul lui Vlad Constantinescu, responsabil de ştiinţa datelor şi DSPM (Data Security Posture Management) la Forcepoint, companie globală de securitate cibernetică, prezent la ediţia specială a ZF Live de la evenimentul ProVision Security Day.

În urmă cu zece ani, sportul de masă din România era susţinut aproape exclusiv de comunităţi mici, deobicei pasionaţi ai sportului care se strângeau în jurul unor iniţiative sau competiţii de alergare ori ciclism. Astăzi, aceste competiţii trec într-o nouă etapă. Numărul participanţilor creşte de la an la an, iar competiţiile nu mai sunt organizate doar în marile centre urbane, ci ajung şi în oraşele mai mici ale ţării.

LTA Mondial ocupă locul al treilea în topul celor mai mari companii din producţia de cereale, cu afaceri de 429 mil. lei în 2025, în creştere cu peste 9% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor publice.

Valoarea pieţei uleiului vegetal a ajuns în 2025 la 2,1 mld. lei, continuând creşterile începute în pandemie, astfel că faţă de 2018 valoarea vânzărilor din retail s-a majorat cu 80%, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor companiei de cercetare Euromonitor.

Românii cheltuiesc anual 100 mil. euro pe pastă de dinţi, suma crescând în trei ani cu aproape 28%. Avansul vine din două direcţii – inflaţia record din România pe de-o parte şi subdezvoltarea pieţei de bunuri de îngrijire personală pe de alta. În multiple rânduri, executivii din industrie au spus că local consumul per capita de şampon, detergent, săpun sau pastă de dinţi este sub media chiar şi a regiunii.

Statul român a decis pentru prima dată de când are această posibilitate să-şi exercite dreptul de preempţiune asupra unor cantităţi pe care OMV Petrom, operatorul Neptun Deep, urmează să le extragă din Marea Neagră.

România a recuperat o parte din decalajul care o separa de restul Uniunii Europene în ceea ce priveşte veniturile populaţiei, însă diferenţele rămân în continuare mari.