ZF.ro

Relaţia dintre România şi Republica Moldova ar trebui să intre într-o nouă etapă, una în care turismul, inves­tiţiile şi extinderea companiilor să devină mai intense, consi­deră Vasile Tofan, premierul Republicii Moldova.

După două licitaţii fără rezultat, combinatul siderurgic Liberty Galaţi intră într-o nouă etapă a pro­cesului de valorificare, prin negociere directă cu investitori strategici.

Soarele a ajuns elementul în jurul căruia gravitează toate celelalte resurse care compun mixul de energie din România. Ziarul Financiar vă poartă într-o călătorie de 24 de ore pentru a vedea exact cum se modifică ponderea fiecărei resurse de energie în timpul unei zile şi cum România trece de la calitatea de importator pe timpul nopţii la cea de exportator masiv în timpul zilei, pentru ca apoi spre înserat să depindă din nou de vecinii ei pentru a aprinde becul.

Bucureştiul este printre foarte puţinele capitale europene în care arterele centrale au spaţii goale sau ocupate de farmacii, bănci şi case de pariuri, în timp ce mallurile sunt pline şi au liste de aşteptare pentru chiriaşi.

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, cel mai puternic executiv din România, cu un rol-cheie în alimentarea pieţei cu petrol, carburanţi şi energie electrică, a avut unul dintre cele mai importante mesaje în actualul context

Canadienii care deţin magazinele Circle K şi Couche-Tard vor să preia reţeaua poloneză Zabka în schimbul sumei de 8,6 mld. dolari. Cât valorează cele 250 de magazine din România?

Un pasager din zece ai aeroportului Henri Coandă a utilizat trenul din şi spre Gara de Nord. Linia feroviară care leagă Gara de Nord de aeroportul internaţional Henri Coandă (Otopeni), una dintre cele mai importante conexiuni de transport, o investiţie de 120 mil. euro, se apropie în acest an de un trafic de 2 milioane de pasageri.

România este unul dintre marii producători de fructe şi legume, dar procesatorii locali importă nuci din Uzbekistan, castraveţi din Vietnam şi vişine din Polonia, iar apoi le vând sub mărci autohtone. Şi atunci, întrebarea care se pune este ce cumpărăm de fapt când alegem la raft un brand românesc?

Sistemul bancar românesc este robust, rezilient, bine capitalizat, este în cea mai bună formă şi dispune de resurse pentru finanţarea economiei. Băncile par să reziste în faţa crizelor de tot felul, reuşind în ultimii ani să se replieze destul de rapid, bifând maxime istorice pe mai multe paliere.

România trece printr-o pe­rioadă complicată din punct de vedere economic, dar şi social şi politic. Iar pe lângă volatilitatea internă (macro­eco­nomică şi politică), s-au înmulţit şi tensiunile geopolitice externe.

Ierarhia celor mai mari jucători din banking a fost marcată în ultimul deceniu de o serie de schimbări, repoziţionările din top fiind influenţate şi de creşterea organică, dar mai ales de tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii (M&A).

Băncile din România deţineau la finalul anului trecut capitaluri proprii cumulate de 88,5 mld. lei, în creştere cu 9,4 mld. lei, respectiv cu aproape 12% peste nivelul din anul 2024, potrivit datelor BNR.

Românii care aleg să îşi păstreze economiile în depozite bancare la termen în lei pot găsi în continuare dobânzi de până la 7% pe an, însă nivelul oferit de bănci diferă semnificativ în funcţie de perioada pentru care sunt păstraţi banii.

Piaţa bancară rămâne stabilă şi bine capitalizată, însă există un nivel mai ridicat de prudenţă atât din partea băncilor, cât şi din partea clienţilor. Companiile sunt mai atente la costurile de finanţare şi la predictibilitatea investiţiilor, iar populaţia continuă să fie influenţată de nivelul ridicat al dobânzilor şi al inflaţiei, a declarat pentru ZF Bogdan Neacşu, preşedinte al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedinte executiv al CEC Bank.

Piaţa creditării continuă să evo­lueze într-un ritm diferit pe princi­pa­lele segmente de finanţare. În timp ce împrumuturile de consum au sprin­tat în prima parte a anului, creditele ipotecare se menţin la un nivel similar celui din 2025, semn că românii nu au renunţat la planurile de a cumpăra o locuinţă, ci anali­zea­ză mai atent deciziile care im­plică un an­gajament financiar pe termen lung.

Profiturile record de miliarde de lei raportate în ultimii ani au adus băncile de multe ori în centrul discu­ţiilor legate de cele mai profitabile afaceri din România. Însă, valoarea câştigurilor, privită separat, nu spune întreaga poveste. Raportate la acti­vele administrate sau la capitalurile proprii, câştigurile sectorului bancar sunt depăşite de cele obţinute în numeroase alte ramuri ale economiei, de la IT şi construcţii până la comerţ, sănătate şi servicii.

De peste un sfert de secol citesc zilnic informaţii despre sistemul bancar şi de fiecare dată am tratat cu obiectivitate acest subiect. Băncile contribuie la dezvoltarea economiei şi la creşterea bunăstării economice la nivel individual şi comunitar însă, de multe ori, sunt propagate în spaţiul public informaţii şi mituri care deformează adevărul şi distorsionează percepţiile pri­vind funcţionarea sistemului bancar.