ZF.ro

Criza apei care a afectat o parte din localităţile din Prahova, dar şi din Dâmboviţa vine cu o serie de în­trebări legate de expertiza oamenilor care conduc ministere şi companii-che­ie din România.

Globalworth reia investiţiile în birouri şi demarează construcţia Green Court D, a patra clădire a complexului din zona Aurel Vlaicu–Floreasca. Este primul proiect început de companie după Globalworth Square (2019–2021), într-un moment în care piaţa se confruntă cu cea mai redusă ofertă nouă din ultimii 20 de ani şi cu o presiune tot mai mare pe spaţiile moderne din zonele centrale.

Microîntreprinderile, în­tre­­prin­derile mici şi mij­locii sunt companiile care an­ga­jează cea mai multă forţă de muncă de pe plan local, cu toate că generează mai pu­ţin de jumătate din cifra de afaceri totală din economie, potrivit unei analize ZF fă­cu­te pe baza datelor Registrului Comerţului.

Rata creditelor neperformante (NPL- non-performing loans) pentru finanţările garan­tate de stat are o creştere semnifi­ca­tivă, în septembrie ajungând la 9%, după ce până acum a primit finanţare „cine a vrut şi cine n-a vrut“, după cum a avertizat Florian Neagu, directorul direcţiei stabilitate financiară din BNR, adăugând că rata NPL la creditele fără garanţie de stat este la jumătate.

Curaj, rezilienţă şi flexibilitate sunt termenii care îi definesc pe micii antreprenori locali, care au dovedit în multe momente dificile că o criză nu e despre a pune stop, ci despre reinventare şi chiar creştere. Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă baza economiei locale, care nu doar că angajează cei mai mulţi oameni din economie şi reuşesc să fie cele mai profitabile businessuri, dar câştigă şi o pondere mai mare din totalul veniturilor în faţa marilor companii.

Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii, pe scurt denumite segmentul de IMM-uri, reprezintă nucleul economiei locale, fiind reprezentante nu doar de cele mai multe companii din economie, dar sunt şi cele care numără cei mai mulţi angajaţi, potrivit datelor Registrului Comerţului.

Numărul companiilor, în special al IMM-urilor, a crescut în ultimii ani, cu mici excepţii, ceea ce arată un trend pozitiv al economiei văzute pe termen mediu. Însă buna evoluţie nu este suficientă pentru a plasa România pe primele locuri în clasamentul antreprenorial.

Într-un mediu economic tot mai incert, determinat de creşterea costurilor şi a taxelor, antreprenorii sunt primii loviţi de orice schimbare apare în piaţa locală. Cu lecţia rezilienţei învaţă în ultimii ani, businessurile locale reuşesc să facă faţă provocărilor, însă unele se simt mult mai acut decât altele. Forţa de munca, mai exact găsirea oamenilor potriviţi, cât şi costurile salariale, administrative şi de producţie reprezintă cele mai mari provocări ale antreprenorilor în această perioadă, potrivit unui raport despre IMM-uri al Comisiei Europene.

Pentru micile businessuri, uneori e dificilă accesarea unei linii de credit pentru susţinerea activităţii sau pentru dezvoltare. Cu toate că mediul de business local a crescut foarte mult, reuşind chiar să se tripleze în ultimele trei decenii, bancabilitatea rămâne o problemă de fundal. Totuşi, micii antreprenori pot găsi soluţii care să îi ajute în dezvoltarea businessului, iar leasingul ar putea fi una dintre acestea.

Litoralul românesc este mult mai bun decât ştiu oamenii în general, mai ales cei care nu au ajuns aici de multă vreme, afirmă Aurelian Marin, un antreprenor care a pariat pe această zonă, unde operează şase hoteluri.

Predarea afacerii către urmaşi este cel mai dificil test pentru prima generaţie de antreprenori din România, cei cu care a început practic povestea de capitalism locală. „Cerno­ziomul de cadavre este uriaş“, spune Mihai Stănescu, mana­ging partner, RoCoach, într-un nou episod al CEC Bank pentru afaceri româneşti, făcând referire la multiplele afa­ceri locale care au cedat odată cu ieşirea din peisaj a fonda­torilor lor. Ce garantează succesul tranziţiei? Expe­rienţa de a creşte pe lângă firmă, o construcţie de tip schelă care să valideze luarea deciziilor, dar şi fricţiunile dintre generaţii pot duce un business, cu suc­ces, de la fondatorii săi la o nouă generaţie.

SelfPosters, o platformă online care găzduieşte lucrări ale artiştilor români, a pornit anul trecut în luna august din dorinţa Teodorei Sorescu - absolventă de Calculatoare (Politehnica) şi programator de profesie - de a dezvolta ceva în domeniul creativ.

Ioan Răşinar s-a născut în Răchiţele, un sat mic din Munţii Apuseni, judeţul Cluj, unde a văzut pentru prima dată mangaliţa într-o fotografie veche cu mama sa, din 1965. Rasa autohtonă de porci părea că a dispărut din România. Dar, ani mai târziu, după ce s-a mutat din Cluj în judeţul Arad, la Pâncota, a redescoperit mangaliţa în gospodăria unui prieten şi a cumpărat trei scroafe şi un vier, primul nucleu al fermei sale.

Ford a devenit în noiembrie de lider de piaţă în vânzările de automobile electrice din România, după ce în luna noiembrie a reuşit livrarea a 221 de unităţi, conform cifrelor furnizate de Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări (DRPCIV).

Gigantul japonez Sony a anunţat marţi o nouă generaţie de chipuri pentru camerele sale foto, BIONZ XR2 - care integrează pentru prima dată şi o unitate de procesare AI, şi care este integrată în noua camera foto mirrorless full-frame Alpha 7V, a anunţat compania. Generaţia anterioară de chip-uri a fost lansată în 2020, odată cu camera A7SIII.

Criza apei care a afectat o parte din localităţile din Prahova, dar şi din Dâmboviţa, care depind de capacitatea ba­rajului Paltinu, vine cu o serie de întrebări legate de expertiza oamenilor care conduc ministere şi companii-cheie din România.