ZF.ro

Pentru Horia Tecău, fostul număr 1 mondial la proba de dublu, care a câştigat Wimbledonul în 2015, una dintre cele mai importante abilităţi pentru a deveni campion în tenis este cunoaşterea adversarului. În tenis există două tipuri de jucători – cei de risc şi cei de procentaj, adică sportivii care, în momentele importante, vin cu un element surprinzător sau cei care aleg să joace la sigur, pe ce ştiu ei să facă cel mai bine.

Mai mult de un sfert din numărul total al instituţiilor de credit din România, adică una din patru bănci, au înregistrat pierderi în primele nouă luni din 2025, în timp ce celelalte bănci (peste 73%) au fost pe profit, într-un context caracterizat de dobânzi încă mari, inflaţie în ascensiune şi stagnare a economiei.

Listarea Hidroelectrica a fost considerată un moment epocal pentru businessul românesc însă ce folos aduce modului în care sunt gestionate barajele, „diamantele hidro“ ale României? Cum am ajuns să nu fim în stare nici să ştim să curăţăm ce au construit inginerii acum 50-60 de ani?

O reducere a deficitului fiscal se poate petrece pe două căi: fie tai cheltuielile, fie majorezi veniturile. Cheltuielile sunt greu de tăiat, majoritatea, sunt rigide. Din salarii nu poţi tăia – ai făcut-o în criza din 2009 şi nu a ieşit bine. Poţi tăia de la bunuri şi servicii, dar nu pe cât crezi, pentru că o bună parte a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile înseamnă achiziţii pentru spitale.

În condiţiile în care 100.000 de oameni din judeţele Prahova şi Dâmboviţa nu au în continuare apă curentă, ar fi fost normal că Ministrul Mediului să meargă într-una din aceste localităţi şi să nu plece de acolo până nu se rezolvă problema.

Toate datele arată că se­curitatea hidrologică a Ro­mâniei este ameninţată de incom­petenţa celor care conduc astăzi una dintre cele mai importante sectoare, barajele şi ali­mentarea cu apă a populaţiei şi între­prinderilor.

Dinamo ar putea să aibă o prezenţă în cupele euro­pene dacă clubul ajunge la un buget anual de 20 de milioane de euro, a spus Andrei Nicolescu, preşedintele formaţiei din Ştefan cel Mare.

O reducere a deficitului fiscal se poate petrece pe două căi: fie tai cheltuielile, fie majorezi veniturile. Cheltuielile sunt greu de tăiat, majoritatea sunt rigide. Din salarii nu poţi tăia – ai făcut-o în criza din 2009 şi nu a ieşit bine.

În 2025, piaţa programelor MBA şi EMBA a intrat într-o nouă etapă: una în care diploma nu mai este suficientă, iar companiile cer rezultate tangibile, lideri care livrează impact imediat şi competenţe care pot fi aplicate în organizaţie chiar din ziua următoare cursului.

Piaţa de MBA şi EMBA trece printr-o schimbare accelerată, în linie cu transformările din economie, leadership şi tehnologie. În 2025, executivii nu mai caută doar un program academic, ci o platformă de navigare prin incertitudine, un instrument de decizie şi un spaţiu de conectare cu alţi lideri.

În ultimii ani, schimbarea a fost cuvântul de ordine în toate economiile din lume, iar educaţia executivă nu face excepţie. În 2025, numărul executivilor care şi-au trecut în portofoliu un MBA sau EMBA a crescut cu încă 200 de persoane, iar totalul absolvenţilor şcolilor din clasament depăşeşte 7.000. România are astăzi o piaţă matură, cu programe lansate în urmă cu peste trei decenii, dar şi cu formate noi, cu componente aplicate pe industrii.

De la claritatea strategică necesară gestionării unor P&L-uri de milioane de euro la tranziţii către roluri globale, schimbări de industrie, evoluţii personale sau lansări de businessuri, impactul unui program de MBA este astăzi mult mai mult decât o diplomă bifată într-un CV.

În 2025, programele de MBA nu mai pot rămâne în zona teoretică sau abstractă. Companiile cer tot mai direct rezultate clare, aplicate şi măsurabile, iar şcolile de business răspund prin adaptarea curriculei la un mediu economic în care eficienţa, transformarea digitală şi integrarea AI au devenit criterii de supravieţuire.

Două şcoli americane de afaceri - Wharton şi Columbia - ocupă primele două poziţii în clasamentul Financial Times Global MBA 2025, în timp ce cinci dintre următoarele şase instituţii de top sunt din Europa.

Percepută mult timp drept o zonă de producţie low-cost, România a devenit astăzi o platformă industrială solidă şi competitivă, capabilă să susţină companii care îşi extind operaţiunile în pieţele din Vest, susţine francezul Jerome France, fondatorul EMI Group, care a construit timp de două decenii un business industrial pornit în Bucureşti şi ajuns astăzi în Belgia şi Olanda.

Industria influencerilor din România a devenit în ultimii ani una dintre cele mai dinamice pieţe din zo­na de media şi marketing, iar asta o poate confirma chiar „salariul“ unui influencer.

Dividendele de 1,2 mi­liarde de lei distribuite pe 3 de­cembrie de OMV Petrom (SNP) au impulsionat vizibil bursa de la Bucureşti întrucât în ziua plăţii acţiunile companiei au urcat cu 2%, indicele BET a avansat cu 1,2%, iar suflul pozitiv s-a transmis şi către Romgaz, care a crescut cu aproape 3%.