ZF.ro

Mobilitatea în România trece printr-o reaşezare profundă, accele­rată simultan de criza combustibililor fosili, de presiunea decarbonizării şi de schimbul de generaţii. Cristian Macedonschi, preşedintele Asociaţiei pentru Viitorul Mobilităţii Urbane şi Interurbane (AVMUI), a vorbit în emisiunea ZF Mobility - realizată de Ziarul Financiar şi Autonom - despre cei trei vectori care vor defini urmă­torul deceniu: electrificarea, conver­sia flotelor şi densificarea infrastruc­turii de încărcare.

Planurile de investiţii sunt în aşteptare momentan pentru Trident, în contextul economic incert, iar pentru 2026 aşteptările fondatorului clinicilor sunt de creştere mai uşoară, de 5-6% la cifra de afaceri, în linie cu piaţa stomatologică. În 2025, la nivel de grup, cele trei clinici Trident din Capitală au generat 28,5 mil. lei cifră de afaceri.

Cu o industrie a petro­lului în expansiune şi din ce în ce mai importantă pentru eco­nomie, în anii ’60 Compania Naţională de Petrol a Iranului şi-a dat seama că are nevoie de computere.

În Polonia a fost semnat în a­ceastă săptămână un acord pentru finanţarea unei fabrici de maşini electrice între ElectroMobility Poland, compania responsabilă pentru dezvoltarea maşinii electrice autohtone a ţării, şi Fondul Naţional pentru Protecţia Mediului şi Gospo­dărirea Apelor.

Importanţa asigurărilor devine cu adevărat vizibilă în perioadele de tensiune şi incertitudine. Atunci când nivelul de trai este pus sub presiune, iar riscurile devin mai greu de anticipat, ideea de rezervă şi protecţie capătă o dimensiune concretă. Asigurarea înseamnă, în esenţă, capacitatea de a privi dincolo de prezent, de a pune resurse deoparte şi de a construi un mecanism de protecţie pentru situaţiile neprevăzute.

Indicele de referinţă BET s-a apreciat cu 0,5% în ziua în care INS a confirmat că economia a intrat în recesiune tehnică şi că inflaţia a accelerat la 10,7% în luna aprilie.

Intesa Sanpaolo România, subsidiara grupului bancar italian cu acelaşi nume, care a preluat anul trecut First Bank pe piaţa româ­nească, a obţinut în primul trimestru (T1) din 2026 un profit net de 1 mil. euro (5 mil. lei), în condiţiile în care veniturile operaţionale au totalizat 24 mil. euro (peste 120 mil. lei), după cum reiese din datele publicate de italieni la Milano.

„Avem, orice s-ar spune, cheltuielile salariale într-o anvelopă totală sunt disproporţionat de mari faţă de posibilităţile acestei ţări, raportat la veniturile bugetare. Avem, de asemenea, politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivităţii muncii. Şi ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public şi cel privat se adânceşte. Se vede foarte clar această tendinţă.”