ZF.ro

Medicover România, al treilea cel mai mare jucător din piaţa privată de sănătate, un business de 1 mld. lei (doar divizia medicală, fără labora­toarele Synevo), l-a recrutat pe Bogdan Andreescu pentru funcţia de director de dez­voltare al reţelei, potrivit unui anunţ făcut de executiv pe platforma LinkedIn.

Start-up-ul local TeleMind, ca­re a dezvoltat aplicaţia de telemedi­ci­nă cu acelaşi nume dedicată exclusiv sănătăţii mintale, caută în prezent o rundă de finanţare de tip pre-seed în valoare de 100.000-200.000 de euro pentru a putea investi în extinderea şi promovarea soluţiei, obiectivul pen­tru finalul acestui an fiind să ajungă la peste 2.000 de utilizatori şi la 20 de specialişti înregistraţi în platformă. Lan­sată în aprilie anul curent, plat­for­ma are acum opt specialişti - psihiatri, psihologi clinicieni şi psihoterapeuţi, peste 500 de pacienţi înregistraţi şi pes­te 300 de consultaţii, după o investiţie proprie iniţia­lă de sub 1.000 de euro.

România a rămas şi în prima parte a acestui an la coada topului Uniunii Europene (UE) cu cea mai mică pondere a creditelor acor­date populaţiei în PIB, de doar 11%, după cum indică datele de la BNR, intermedierea financiară scăzută fiind una dintre problemele importante.

Reţeaua de clinici de recu­perare medicală şi ortopedie Centrokinetic, fondată în 2017, îşi continuă expan­siunea după ce a ajuns la 10 unităţi şi pregăteşte două deschideri în Bucureşti şi încă una în Cluj-Napoca. Compania estimează că va încheia actualul ciclu de dezvoltare cu 14-15 clinici până la finalul anului 2027, urmând ca ulterior să intre într-un nou ciclu de investiţii, care ar putea adăuga încă zece unităţi.

Structura cererii din distribuţia expres de mărfuri paletizate s-a modificat vizibil în ultimul an, iar schimbarea nu vine dinspre volume, ci dinspre viteza pe care clienţii sunt dispuşi să o plătească, astfel încât reducerea costurilor a devenit tot mai importantă. La intrarea Pall-Ex pe piaţa din România, livrarea în 48 de ore reprezenta între un sfert şi o treime din marfa trans­por­tată, restul mergând pe serviciul premium, cu livrare a doua zi dimineaţa.

Companiile au început să nu mai privească sponsorizarea spor­tului ca pe o formă de a fi vizibile, ci ca pe o investiţie care trebuie să producă rezultate de business, să construiască branduri şi să creeze legături cu comu­nităţile.

Automobile Dacia a cheltuit în 2025 circa 98.000 de lei, aproximativ 19.500 de euro, pentru fiecare vehicul produs la Mioveni, cu 11,5% mai mult decât în 2024, potrivit calculelor ZF făcute pe baza raportului de gestiune: cheltuieli de exploatare de 29,15 mld. lei, la o producţie de 297.381 de vehicule, în scădere cu 3,8%

30 de speakeri, un exerciţiu de investiţii în care liderul bate piaţa cu 15 puncte procentuale şi o întrebare centrală despre cum folosesc companiile româneşti efervescenţa de la bursă.

Producţia semnificativă de energie solară a fost esenţială pentru acoperirea consumului, dar şi pentru menţinerea preţurilor în perioada opririi centralei de la Cernavodă.

Tabloul mediului de business local conturează o economie bazată pe consum în contextul în care comerţul generează venituri duble faţă de industria prelucrătoare de pe plan local.

Symfonia Group, companie poloneză de software pentru administrarea afacerilor, cu sediul la Varşovia, a cumpărat Setrio, producător românesc de software pentru farmacii, clinici şi cabinete medicale – al cărui acţionar majoritar era familia Banciu, care controlează grupul farmaceutic Dona, cu afaceri de peste 2 mld. lei în primul semestru din acest an. Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită.

România se confruntă cu un paradox aparent: are cea mai ridicată rată a şomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp continuă să aducă sute de mii de muncitori din afara UE pentru a acoperi deficitul de personal.

Agroland Business System, grupul din Timişoara listat pe AeRO, a raportat un prim semestru în care afacerile au crescut, iar profitul a scăzut. Acţiunile se tranzacţionau joi la prânz la 1,48 lei, cam la nivelul de la începutul anului.

O dorinţă apărută în urmă cu mai bine de cinci ani, experienţa acumulată într-un domeniu com­plet diferit şi curajul de a face pasul către antreprenoriat i-au adus pe Raluca Danciu şi Eugen Pătru în spatele barului unei cafenele 5 to go din Balş, judeţul Olt.

În marile pieţe sportive, miza cluburilor nu este neapărat lărgirea bazei de fani, cât construirea unri relaţii mult mai solide cu fanul deja existent, prin transformarea acestui într-un membru activ al comunităţii şi, în final, dezvoltarea unor surse de venit care merg dincolo de biletele la meci sau produsele de merchandising.