MediaFax.ro

Cei doi medici sunt acuzați că nu au îngrijit corespunzător un pacient. Bolnavul a murit, iar familia cere să se facă dreptate.

„În perioada 26 – 31 august 2025, ca urmare a transferului unui pacient în Unitatea Funcțională de Arși – Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență «Bagdasar-Arseni», suspecta (o femeie în vârstă de 62 de ani), în calitate de medic aflat în serviciul de gardă, nu a evaluat corespunzător leziunile traumatice extinse de pe suprafața corporală a pacientului ars, omițând să constate că acesta prezenta arsuri profunde, localizate la nivelul toracelui posterior, pe aproximativ 20% din suprafața corporală. Ulterior, pacientul a fost preluat de suspect, un bărbat în vârstă de 56 de ani, în calitate de medic curant, care, la rândul său, nu a efectuat o evaluare proprie a tegumentelor pacientului și, pe parcursul internării, nu a schimbat zilnic pansamentele și nici nu a dispus ca acestea să fie schimbate zilnic de alte cadre medicale”, arăta miercuri Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Omisiunile celor doi medici suspecți în acordarea îngrijirilor medicale corespunzătoare stării reale a pacientului au avut ca efect neidentificarea și netratarea chimică și chirurgicală a arsurilor profunde localizate la nivelul toracelui posterior, ceea ce a condus la deteriorarea rapidă a stării clinice și, în final, la decesul pacientului, survenit la data de 31 august 2025.

În cauză s-a mai stabilit că, în exercitarea atribuțiilor de medic curant, suspectul, urmărind să creeze o aparență de conformitate între situația clinică reală și documentele medicale întocmite, precum și de respectare a standardelor impuse în tratamentul pacienților arși, a inserat date nereale în cuprinsul a două acte oficiale.

„Astfel, acesta a parafat și semnat foaia de ieșire din spital, consemnând în mod nereal că pacientul a fost pansat zilnic în sala de operații, deși avea cunoștință că, pe întreaga perioadă a internării, pansamentele au fost schimbate doar în trei zile. Ulterior, suspectul a modificat foaia de observație clinică generală a pacientului, înscriind olograf procentul de 72% arsuri din suprafața corporală peste procentul anterior, nereal, de 53%, pentru a ascunde omisiunea propriei evaluări a pacientului pe parcursul internării”, mai arătau procurorii.

Cei doi suspecți au fost reținuți, miercuri, pentru o durată de 24 de ore.

În cartierele predominant democrate din capitala Statelor Unite ale Americii Halloween-ul din acest an s-a transformat într-o veritabilă demonstrație politică. Curțile caselor sunt decorate cu „cimitire” simbolice și schelete care ironizează politicile administrației Trump.

„Am instalat 16 pietre funerare, fiecare reprezentând o măsură luată de Trump care, după părerea mea, ucide democrația americană”, a declarat pentru Reuters Donna Breslin, în vârstă de 79 de ani, care locuiește aproape de Capitoliul SUA. Printre inscripții se află „USAID” și „Cercetare pentru sănătate și știință”, o aluzie la tăierile bugetare impuse de administrația Trump instituțiilor publice.

Casa Albă a reacționat ironic. Purtătorul de cuvânt Kush Desai a spus că „democrații doar pozează în moraliști prin aceste decorații anti-Trump”, în timp ce biroul prezidențial a postat pe Instagram costume tematice cu lideri democrați și o imagine cu Trump însuși însoțită de mesajul: „Coroana nu este inclusă” – o ironie la adresa protestelor „No Kings”, prin care criticii săi îl acuză de tendințe autoritare”.

Un alt personaj țintit de decorațiile de Halloween este secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., criticat pentru reducerea personalului din Departamentul pentru Sănătate și pentru promovarea teoriilor nefondate despre pericolele vaccinurilor. În cartierul Georgetown, unde locuiește Kennedy, au apărut schelete uriașe și pancarte pro-vaccinare. Pe una dintre ele scrie: „Salut, sunt Wally! Vaccinurile salvează vieți – credeți-mă, știu!”

Kennedy a restricționat accesul la vaccinurile anti-COVID-19 și a slăbit procedurile de control. Purtătorul de cuvânt al Departamentului Sănătății a răspuns într-un comunicat că oficialul „nu este anti-vaccin, ci pro-siguranță, pro-transparență și pro-responsabilitate”.

În apropiere, o altă localnică a expus în fereastră un schelet de copil cu mesajul: „Mi-aș fi dorit să-mi fi făcut vaccinul!” Ea a explicat pentru sursa citată: „Cred că trebuie să vorbim despre ceea ce se întâmplă în țară, mai ales aici, la Washington. Suntem foarte implicați politic”.

Exemple ca acesta se repetă în tot Washingtonul – un oraș în care 9 din 10 alegători sunt democrați și unde curțile s-au transformat în manifeste politice: pancarte, schelete cu mesaje, toate devenite forme de protest vizual față de direcția Americii sub Donald Trump.

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele sovietice au ocupat patru insule aflate în apropierea insulei japoneze Hokkaido. Acestea sunt cunoscute în Rusia sub numele de Insulele Kurile de Sud, iar în Japonia sub numele de Teritoriile de Nord, relatează Reuters.

Prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi, a criticat săptămâna trecută „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, dar a subliniat totodată că Japonia își menține „politica de rezolvare a disputei teritoriale și de semnare a unui tratat de pace”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că nu a observat nimic nou în afirmațiile lui Takaichi și că, pentru a exista vreun progres, Tokyo ar trebui să-și schimbe tonul.

„Am afirmat de mai multe ori că drumul către reluarea dialogului cu Japonia se va deschide doar după ce Tokyo va renunța activ la cursul său anti-rus, care urmărește să dăuneze țării noastre și cetățenilor noștri”, a declarat Zaharova reporterilor, răspunzând la o întrebare a agenției Reuters privind perspectivele unui tratat de pace.

Zaharova a mai spus că politica „neprietenosă” a Japoniei a dus relațiile bilaterale într-un impas. „Această abordare neprietenoasă, care duce la un blocaj, a fost aleasă de partea japoneză, nu de noi”, a adăugat ea.

Rusia și Japonia au avut relații tumultuoase în secolul XX. Japonia a învins Imperiul Rus în războiul din 1904–1905, iar câțiva ani mai târziu, în timpul războiului civil rus (1918–1922), a trimis trupe care au ocupat părți din Extremul Orient al Rusiei.

După înfrângerea Germaniei naziste, Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial și a trimis trupe pentru a prelua controlul asupra insulelor Kurile.

Tokyo și Moscova au semnat o declarație în 1956 prin care au pus capăt stării de război, însă nu au semnat un tratat de pace.

În discursul său de săptămâna trecută, Takaichi a declarat că dezvoltările militare și alte activități ale Chinei, Coreei de Nord și Rusiei reprezintă o preocupare gravă.

Aproximativ 9% din totalul importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) ale Japoniei provin din Rusia.

Takaichi i-a spus președintelui american Donald Trump, în timpul întâlnirii lor de la Tokyo, că interzicerea importurilor de LNG din Rusia ar fi dificilă, au declarat pentru Reuters doi oficiali guvernamentali japonezi, miercuri.

O2 Satellite va fi un serviciu opțional care urmează să fie lansat în prima jumătate a anului 2026, în urma unui parteneriat cu compania de sateliți Starlink a lui Elon Musk pentru a oferi acest serviciu.

Compania nu a dezvăluit încă cât va costa acest serviciu, dar va fi o taxă suplimentară care va trebui plătită lunar, potrivit BBC.

Smartphone-urile compatibile vor comuta automat la acoperirea prin satelit în zonele din Marea Britanie unde nu este disponibil semnal terestru, cum ar fi zonele rurale, dar cei care se vor abona nu vor putea efectua apeluri telefonice prin satelit la început.

Serviciul va funcționa doar cu aplicații de mesagerie, hărți și localizare. O2 afirmă că acest lucru se datorează faptului că sateliții actuali ai Starlink nu acceptă apeluri, deși generația următoare o va face.

Cu toate acestea, apelurile efectuate prin WhatsApp, care utilizează date în loc de semnal telefonic, ar putea funcționa. O2 intenționează să testeze acest lucru înainte de lansarea serviciului către public.

Sateliții vor funcționa efectiv ca „antene de telefonie în cer”, a declarat Luke Pearce, analist la CCS Insight.

„În lumea de astăzi, conectivitatea nu mai este opțională”, a spus el.

„Fie că este vorba de un SOS de urgență în situații de salvare a vieții sau de menținerea online a unui vehicul definit de software, oamenii se așteaptă acum la acces constant”.

Vehiculele definite de software pot primi actualizări over-the-air pentru a-și îmbunătăți performanța și caracteristicile, dar au nevoie de conexiuni la internet pentru a putea face acest lucru.

„Satelitul este singura tehnologie care poate acoperi cu adevărat golurile de acoperire din munți, oceane și zone rurale”, a adăugat domnul Pearce.

Demersul O2 vine la câteva luni după ce rivalul Vodafone a efectuat cu succes un apel video live prin satelit de pe un munte din Țara Galilor, unde nu exista niciun alt semnal.

Compania a afirmat că aceasta a fost o premieră în Marea Britanie, dar nu a dezvăluit încă niciun plan de lansare a serviciilor de la satelit la dispozitiv pentru clienți.

Tehnologia Vodafone a colaborat cu firma de sateliți AST, care are în prezent șase sateliți pe orbită și își propune să aibă până la 60 până la sfârșitul anului 2026.

Starlink, între timp, are peste 650 de sateliți și a lansat deja servicii similare cu rețele de telefonie în alte țări, inclusiv Australia, Noua Zeelandă, SUA, Canada și Japonia.

În Marea Britanie, Ofcom și-a modificat reglementările în septembrie pentru a permite conectarea directă prin satelit la dispozitivele smartphone.

În prezent, este posibilă utilizarea acesteia numai pentru a trimite mesaje text serviciilor de urgență de pe telefoanele iPhone și Android mai noi.

Însă utilizarea sateliților pe orbită joasă pentru comunicații mobile a fost criticată de astronomi, care spun că aceștia poluează cerul nocturn și îngreunează detectarea potențialelor pericole, cum ar fi asteroizii.

Distrigaz Sud Rețele precizează că, în urma unor lucrări de săpătură mecanizată făcute de firma Porr Construct, pe strada Puțul lui Crăciun, din sectorul 1 al municipiului București, s-a produs o avarie asupra unui element aferent rețelei de distribuție a gazelor naturale.

Ca urmare a acestui incident, pentru a pune consumatorii în siguranță, Distrigaz Sud Rețele a sistat alimentarea cu gaze naturale în zona respectivă joi, începând cu ora 12:30.

În urma acestei întreruperi neplanificate, sunt afectați 940 de clienți casnici și non casnici situați pe străzile Bucegi, Carpați, Dornei, Parângului, Av. Popișteanu, Puțul lui Crăciun, Săcele, Scărișoara și Soveja, din sectorul 1 al municipiului București.

Echipele Distrigaz Sud se află la fața locului pentru remedierea defectului.

Reluarea alimentării cu gaze naturale a clienților afectați se va face în cursul zilei de astăzi, 30 octombrie 2025, în jurul orei 19:00.

„După reluarea alimentării cu gaze naturale, în cazul în care clienții simt miros de gaze, sunt rugați să apeleze Centrul de Apeluri și Depanaj Urgențe Gaze la numerele de telefon: 021 9281, 031 9031 sau 0800 877 778, să aerisească imediat încăperea, să nu provoace scântei, să nu acționeze întrerupătoarele electrice, să nu folosească aparatele electrocasnice și, dacă este posibil, să închidă robinetul de alimentare cu gaze naturale”, transmite Distrigaz Sud Rețele.

În total, 491 de operatori economici au fost controlați. La 216 dintre aceștia au fost identificate abateri.

Cele mai frecvente nereguli au fost vânzarea sau promovarea unor apartamente sub suprafețele minime prevăzute de Legea locuinței, precum și prezentarea incompletă sau neclară a clauzelor din promisiuni și contractele de vânzare-cumpărare.

ANPC a precizat că au existat cazuri de apartamente cu o cameră sub 37 mp, cu două camere sub 52 mp și cu trei camere sub 66 mp.

De asemenea, au fost constatate deficiențe privind informarea consumatorilor în legătură cu garanțiile legale și condițiile contractuale prevăzute de legislația în vigoare.

În urma controalelor, comisarii ANPC au aplicat 166 de amenzi, în valoare totală de peste 979.200 de lei, și 144 de avertismente.

Totodată, au dispus oprirea de la comercializare a 3.055 de unități locative care nu respectau suprafața minimă prevăzută de lege.

Au fost stabilite și măsuri de remediere, inclusiv compensări financiare pentru suprafața lipsă și alocarea de locuințe conforme.

Înainte de a încheia un antecontract sau o promisiune de vânzare-cumpărare, ANPC recomandă consumatorilor să verifice cu atenție următoarele aspecte:

1. Autorizarea construcției – asigurați-vă că autorizația de construire este emisă conform prevederilor legale în vigoare, pentru a evita achiziționarea unui imobil care nu a fost autorizat
2. Intabularea în Cartea Funciară, eliberată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
3. Existența componentelor auxiliare ale unităților locative – boxă, loc de parcare, părți comune și cote indivize
4. Penalitățile pentru întârzierea livrării imobilului
5. Clauza privind posibilitatea de renunțare la achiziție, în cazuri neimputabile cumpărătorului (ex. refuzul băncii de a acorda creditul, șomaj, pierderea eligibilității pentru credit)
6. Identificarea clară a locuinței – adresă, număr, suprafață construită, număr de camere și suprafața minimă utilă conform Legii locuinței nr. 114/1996
7. Prețul total și modalitatea de plată – de exemplu, avansul (în valoare de X lei) achitat la semnarea antecontractului și diferența de preț (în valoare de X lei) plătibilă la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Este obligatorie precizarea monedei în care se realizează plata (lei/euro/USD), iar în situația efectuării tranzacției în valută, contractul trebuie să menționeze cursul valutar aplicabil la data semnării contractului

8. Garanțiile legale acordate de vânzător:
◦ garanție de 3 ani pentru buna execuție (de la data procesului-verbal de predare-primire)
◦ garanție de 10 ani pentru vicii ascunse
◦ garanție de 2 ani pentru instalațiile aferente apartamentului

9. Termenul limită de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare, mai ales în cazul construcțiilor aflate în execuție

Oficialii Ministerului Energiei au transmis, la solicitarea jurnaliștilor, că analizează ultimele anunțuri cu posibil impact asupra companiilor din sectorul energetic care operează în România.

„Am luat act de sancțiunile anunțate de Office of Foreign Assets Control, agenție din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii. Înainte de luarea unei decizii, este necesară analiza poziției pe care o va adopta Uniunea Europeană, având în vedere faptul că România aplică deja regimul de sancțiuni stabilit la nivel european și va acționa strict în acest cadru”, au transmis reprezentanții Ministerului Energiei.

În ceea ce privește posibila ieșire a companiilor controlate de Lukoil din România, oficialii au comunicat de asemenea că analizează contextul posibilei tranzacții.

„De asemenea, am luat act de comunicatul public al companiei Lukoil referitor la intenția de vânzare a activelor sale internaționale. Ca urmare a acestui anunț, va putea fi demarat un proces de evaluare a tranzacției în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Vom putea exprima o poziție ulterioară doar după clarificarea completă a structurii acționariatului și a provenienței capitalului oricărui potențial investitor, pentru a garanta că tranzacția se desfășoară în deplină conformitate cu pachetele de sancțiuni adoptate și cu standardele de securitate economică ale României”, au anunțat reprezentanții Ministerului Energiei.

Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte.

Compania rusă Lukoil a anunțat că a primit de la Gunvor Group Ltd. o ofertă de achiziție a Lukoil International GmbH, filiala companiei care deține activele străine ale LUKOIL, potrivit unui comunicat de presă emis de gigantul petrolier.

La începutul acestei săptămâni, compania a anunțat intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”. Măsura vine la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scrie Reuters.

„Termenii cheie ai tranzacției au fost conveniți anterior de către părți. Lukoil, la rândul său, a acceptat oferta, fiind de acord să nu negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se arată în comunicatul emis de Lukoil despre oferta Gunvor.

Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare, inclusiv a autorizației din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, precum și a altor licențe și permise din statele în care compania operează.

Totodată, cele două părți intenționează să solicite prelungirea licențelor și autorizațiilor existente pentru a asigura continuitatea operațiunilor până la încheierea tranzacției.

Gunvor Group a fost cofondată de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și de oligarhul rus Gennady Timchenko, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Oligarhul se află pe lista sancțiunilor SUA, iar Törnqvist i-a cumpărat participația acestuia de 43% în anul 2014.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii. Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro

• Anul trecut, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană șui română. Compania are un administrator bulgar.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați.
• Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Trebuie precizat că informațiile de la nivel global nu indică cu certitudine care este relația dintre Lukoil International GmbH și Litasco, care deține în România PETROTEL LUKOIL SA (rafinăria Petrotel Ploiești) și LUKOIL ROMÂNIA SRL (cele peste 300 de benzinării din România) și Sustainable Energy Supply North SRL, iar dacă sunt controlate de aceasta ar urma să fie de asemenea vândute.

În prima jumătate a anului 2025, EY a realizat un sondaj european amplu în 33 țări europene, despre nivelul de pregătire a companiilor pentru implementarea Directivei Europene 2023/ 970 privind transparența salarială și egalitatea de remunerare între femei și bărbați. 55 de companii din România, din sectoare variate de activitate, au participat la sondaj.

Potrivit studiului EY, doar 15% din companiile participante din România se consideră pregătite pentru implementarea Directivei (2% din respondenți declarând că sunt „pe deplin pregătiți”,  iar 13% „bine pregătiți”), în timp ce media la nivel european este de 20%. Marea majoritate a respondenților se află într-un stadiu incipient – peste 80% dintre organizații au inițiat acțiuni concrete pentru alinierea la Directivă, fiind însă la început în procesul de conformare.

Citeşte comunicatul integral AICI

Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit, joi, Asocierii Danlin XXL (Lider)-Groma Hold Ltd-Intertranscom Impex-Evropeiski Patishta contractul pentru construirea primului tronson al Autostrăzii A8 Târgu Neamț (Moțca)-Iași-Ungheni.

Asocierea de constructori din România și Bulgaria a fost declarată câștigătoare cu o ofertă de 4,76 miliarde lei, iar contractul de proiectare și execuție poate fi semnat dacă în termen de 10 zile nu se depun contestații.

Pentru a asigura legătura între Moțca (DN 2/secțiunea III a Autostrăzii Unirii-A8, lotul Leghin-Târgu Neamț) și Autostrada Moldovei A7 (secțiunea Bacău-Pașcani), a fost inclusă în documentație acordarea unui punctaj suplimentar constructorului care își asumă și prioritizează execuția segmentului cu o lungime de 5,5 kilometri în termen de cel mult 12 luni, potrivit ministrului.

Durata totală de realizare a acestui tronson este de 46 de luni din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție lucrări.

Tronsonul 1 Târgu Neamț (Moțca) -Târgu Frumos din județul Iași are o lungime de 27 kilometri prezintă următoarele provocări tehnice:

• 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri (pasajul de la km. 27 cu o lungime de 1100 metri)

• 4 tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri

• 3 noduri rutiere (nod Moțca DN 24, Nod Pașcani DJ 208 și nod Târgu Frumos DN 28 B).

Lia Olguța Vasilescu a spus că de la noua conducere a PSD, Oltenia va cere două drumuri expres: unul care să scoată către vest și unul care să ducă spre Gorj.

Ea a spus, sarcastic, că toți primarii aveau alte așteptări de la acest guvern, dar „pe de altă parte, noi știm că guvernează dreapta”.

„Noi i-am văzut în 2010 cu Boc, i-am văzut în 2016 cu Cioloș, i-am văzut în 2020-2021 cu Cîțu și cu Orban. Și nu uitați un lucru, Cîțu și Orban au lăsat deficitul României la 9% și n-au făcut nimic în această perioadă. Au cumpărat niște izolete și au mai făcut niște terenuri de sport în pantă. În schimb, cu 9% deficit, guvernarea PSD-ului a reușit să facă 400 de kilometri de autostradă și drum expres, revoluție în transporturi (…) și a reușit, de asemenea, să majoreze pensiile, așa cum nu s-a întâmplat niciodată în istorie. Și a reușit pentru fiecare comunitate în parte să dea câte un proiect care o să se dezvolte. Că e vorba de canalizare, că e vorba de apă, că este vorba de drumuri, școli și așa mai departe. Dar au fost bani ca toată lumea să poată să se dezvolte”, a spus Vasilescu.

Acum, „în austeritatea dreptei”, s-au blocat investițiile, s-a blocat economia, spune Vasilescu.

„Tot mediul de afaceri e în cap, mai ales firmele de construcții, nu s-au mai mărit pensii, nu s-au mai mărit salarii, ba dimpotrivă se vorbește foarte mult despre dat oameni afară, pentru că ei așa știu să guverneze. Pe de altă parte, se va putea face o diferență atunci când PSD-ul va prelua guvernarea, ca să vadă oamenii, pentru că uneori uită la vot, cum le-a fost de bine cu PSD-ul, să vadă și oamenii însă cum se guvernează când nu PSD-ul are funcția de prim-ministru”, a mai spus Lia Olguța Vasilescu.

Poliția Națională a Ucrainei a anunțat joi că a identificat 654 de membri ai grupărilor armate ruse Wagner și Redut, implicați în acțiuni militare împotriva Ucrainei. Operațiunea, coordonată de Europol, face parte din investigația internațională „Răzbunătorii-2”, care vizează destructurarea rețelelor de mercenari finanțate de Rusia.

Investigația vizează și membrii grupării Redut, o structură paramilitară susținută de Ministerul rus al Apărării și activă atât pe frontul din Ucraina, cât și în mai multe state africane.

„Peste 70 de percheziții simultane sunt în curs în Ucraina și Republica Moldova – la domiciliile suspecților și ale rudelor acestora”, potrivit comunicatului instituției, citat de Interfax-Ukraine. Scopul acțiunilor este „identificarea, documentarea și tragerea la răspundere a militanților finanțați de Rusia care au luptat împotriva Ucrainei”.

Coordonarea operațiunii se realizează prin intermediul Postului de Comandă Virtual al Europol, care permite schimbul rapid de informații, probe și rezultate ale perchezițiilor între țările participante.

Poliția ucraineană a identificat locurile de recrutare ale mercenarilor ruși, bazele lor de instruire, zonele de desfășurare, comandanții și circumstanțele participării acestora la ostilități. În timpul investigațiilor au fost colectate documente, înregistrări video, date telefonice și mărturii care confirmă fapte grave precum execuții ale civililor și prizonierilor, folosirea armelor interzise și alte crime de război.

Autoritățile au emis unsprezece acuzații de înaltă trădare în urma perchezițiilor, împotriva unor cetățeni ucraineni care au trecut de partea inamicului. Aceștia riscă pedepse de la 15 ani de închisoare până la detenție pe viață, precum și confiscarea bunurilor.

„Dacă aceste persoane se întorc din Rusia sau din regiunile ocupate, ori ajung într-un stat care recunoaște grupările ruse drept organizații teroriste, vor fi imediat reținute, extrădate și aduse în fața justiției”, a transmis poliția ucraineană.

În cea de-a doua etapă a operațiunii, aflată în desfășurare, Ucraina a transmis informații despre peste 280 de mercenari străini, din țări precum Azerbaidjan, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan și Turkmenistan. În majoritatea acestor state, participarea ca mercenar constituie infracțiune, fiind sancționată cu pedepse între 5 și 15 ani de închisoare, iar în unele cazuri, cu detenție pe viață.

Investigațiile continuă și în Republica Moldova, unde au fost identificați 25 de cetățeni moldoveni care ar fi luptat în cadrul grupului Wagner, inclusiv în conflictele armate din Republica Democrată Congo.

Pentru opt dintre aceștia, au fost deja întocmite acte de punere sub acuzare pentru participarea ca mercenari la acțiuni armate, iar în privința celorlalți autoritățile examinează posibilitatea emiterii de mandate internaționale de urmărire.

Anchetatorii moldoveni și ucraineni verifică și implicarea acestor luptători în crime de război, violență sexuală și ucideri de prizonieri și civili pe teritoriul Ucrainei.

Poliția Națională a Ucrainei spune că eforturile internaționale dau deja rezultate. Un cetățean kazah, fost membru al grupării Wagner, a fost reținut în ianuarie la granița Statelor Unite cu Mexicul, după ce Ucraina a transmis prin Europol probele implicării sale în crime de război. Ulterior, în iunie, un membru activ Wagner a fost capturat în Finlanda, fiind acuzat că a participat direct la asalturile asupra localităților Soledar și Bahmut din estul Ucrainei.

Pentru prima dată, autoritățile ucrainene au reușit să adune suficiente probe pentru a aduce în fața justiției un cetățean străin, din Republica Moldova, care a luptat alături de Wagner la distrugerea orașului Bahmut. Acesta fusese decorat atât cu medalii ale grupării Wagner, cât și cu o distincție de stat a Federației Ruse.

„Cooperarea internațională împotriva mercenarilor finanțați de Rusia este deja un succes concret”, spun procurorii ucraineni.

Agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a anunțat că, în ciuda raidurilor israeliene din Cisiordania ocupată, 48.000 de copii frecventează în continuare școlile administrate de agenție.

Organizația a lansat în februarie 2025 un program educațional adaptat, ca răspuns la operațiunea militară „Zidul de Fier”, descrisă drept cea mai lungă și distructivă din ultimele două decenii.

Potrivit UNRWA, continuitatea educației a fost asigurată prin materiale de autoînvățare, predare online și utilizarea temporară a școlilor aparținând Autorității Palestiniene.

„Chiar și în mijlocul distrugerii și al fricii, copiii noștri trebuie să continue să învețe”, se arată într-un comunicat al agenției.

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice privind rolul UNRWA în regiune. Săptămâna trecută, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că agenția „nu va mai avea niciun rol” în livrarea de ajutoare umanitare în Gaza, acuzând-o că ar fi „o subsidiară a Hamas”.

Astfel, se finalizeazã cadrul normativ necesar pentru implementarea unui mecanism modern și eficient de gestionare a amenzilor la nivel național.

„Prin adoptarea acestor norme, Ministerul Finanțelor deblocheazã aplicarea unei legi așteptate de 7 ani. Aducem un element de bazã din administrația publicã la zi, pentru cã nu mai putem tolera birocrația care obligã oamenii sã piardã timp la ghișee sau sã caute contul bancar corect pentru o simplã amendã. Astfel, implementãm cadrul legal pentru contul unic și titlul electronic, punând bazele unui sistem modern și transparent care va eficientiza colectarea și, cel mai important, va respecta timpul și resursele oamenilor. Este un nou pas înainte în digitalizarea serviciilor publice”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

Pânã acum, cei care primeau o amendã trebuiau sã afle contul instituției care a aplicat-o și, de multe ori, sã meargã fizic la bancã sau la un ghișeu pentru platã. Odatã cu noile norme, va fi introdus un cont unic național, în care se vor putea plãti toate amenzile contravenționale, indiferent de instituția care le-a emis.

De asemenea, documentele emise de autoritãți (procesele-verbale de constatare a contravențiilor) vor putea fi emise și gestionate electronic. Acestea vor conține și coduri QR, care vor permite plata instantanee a amenzii, online – inclusiv prin telefon.

Noul sistem va fi testat întâi pentru amenzile de circulație aplicate de agenții Ministerului Afacerilor Interne, urmând ca ulterior sã fie extins și pentru alte tipuri de amenzi.

Sistemul digital va asigura automat și distribuirea banilor cãtre bugetele locale sau cãtre bugetul de stat, în funcție de locul de domiciliu al persoanei amendate.

Azi se împlinesc zece ani de la incendiul din Clubul Colectiv din București, tragedie care a luat viața a 65 de persoane.

În această zi, Andrei Găluț, solistul și singurul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity – cea care susținea un concert în data de 30 de octombrie 2015 în Clubul Colectiv – a avut prima sa apariție publică după tragedie. Cu această ocazie, el a anunțat, alături de alți supraviețuitori muzicieni, lansarea proiectului caritabil The Memento Project, dedicat omagierii victimelor tragediilor care au marcat România în ultimul deceniu.

Proiectul include înregistrarea în formă acustică și reorchestrată a două dintre melodiile emblematice ale trupei Goodbye to Gravity, The Day We Die și The Cage.

Într-un interviu pentru publicația Cultură la Dubă, Andrei Găluț explică motivația demersului comemorativ într-un mesaj cuprinzător.

„Cele două piese reprezintă ambele albume ale formației. The Cage a fost single-ul pentru care am realizat, în 2012, primul nostru videoclip artistic, iar The Day We Die este piesa care a devenit emblematică în mișcările civice anti-corupție din țară. Am văzut versurile ei scrise pe pancarte și pe mașini, brodate pe haine și purtate în sufletele oamenilor care își doresc schimbarea în bine a României”, a spus artistul pentru sursa citată.

Andrei Găluț a explicat și faptul că implicarea în acest proiect reprezintă atât o parte din procesul său de recuperare după cumplitele traume suferite, cât şi o pledoarie pentru rezilienţă: „Am început să lucrez la aceste variante ale melodiilor ca parte a procesului meu de recuperare, încă de pe patul de spital. M-am folosit de chitară atât ca sprijin în procedurile medicale dureroase de recăpătare a mobilității mâinilor și brațelor, cât și ca suport psihic în anii tulburi și extrem de grei, care au urmat incendiului”.

Cu această ocazie, toate fondurile strânse ca urmare a exploatării videoclipului și a pieselor vor fi donate Asociației „În numele lui Alexandru”, înființată de Narcis Hogea, tatăl lui Alexandru Hogea, tânărul de 19 ani care a murit din cauza infecțiilor nosocomiale contractate în spitalele românești.

Real Madrid și A22 Sports Management, compania care a promovat proiectul controversatei Superligi Europene, vor cere peste 4 miliarde de euro despăgubiri de la UEFA, potrivit unei surse apropiate cazului, citate de AFP.

Cei doi reclamanți susțin că UEFA a abuzat de poziția sa dominantă în fotbalul european și a împiedicat în mod ilegal lansarea competiției private, concepută ca o alternativă la actualele competiții continentale.

Proiectul Superligii, anunțat în 2021 de 12 cluburi de top, printre care Real Madrid, FC Barcelona și Juventus, s-a prăbușit la scurt timp după lansare, în urma presiunilor uriașe din partea UEFA, a federațiilor naționale, guvernelor și suporterilor.

Deși majoritatea cluburilor s-au retras, Real Madrid și Barcelona au continuat să susțină inițiativa, considerând că UEFA acționează ca un monopol.

În decembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că UEFA și FIFA nu pot bloca proiecte concurente fără un cadru transparent și obiectiv de autorizare.

Compania Distrigaz Sud Rețele anunță, joi, că a fost informată de Înalta Curte de Casație și Justiție că deține calitatea de suspect în ancheta privind explozia din cartierul Rahova produsă în urmă cu două săptămâni.

În acest sens, compania subliniază că până în acest moment nu a fost emisă vreo concluzie tehnică definitivă privind cauzele incidentului și că experții desemnați în cadrul anchetei analizează cauzele exacte ale exploziei, care nu au fost încă stabilite.

În plus, Distrigaz Sud Rețele mai menționează că a acționat în conformitate cu normele legale și cu obligațiile de siguranță care reglementează activitatea companiei și că își exprimă solidaritatea cu toți angajații Distrigaz care sunt implicați în această anchetă.

„În cadrul procedurilor judiciare, vom prezenta toate elementele și apărările care demonstrează cu tărie conformitatea acțiunilor noastre. Dacă vor fi identificate și demonstrate deficiențe, ne vom asuma întreaga responsabilitate”, se mai arată în comunicatul emis de companie.

În data de 17 octombrie 2025, o explozie produsă la un bloc situat în cartierul Rahova a cauzat moartea a trei persoane și rănirea altor 15.

Miercuri, trei persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute la persoane fizice şi juridice în cadrul dosarului penal întocmit în urma exploziei din Rahova. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX că este vorba despre un angajat de la Distrigaz care s-a prezentat la blocul unde a avut loc explozia două zile la rând. Prima dată a pus sigiliul – în ziua anterioară exploziei, apoi a revenit în dimineaţa fatidică şi a făcut din nou măsurători, fără a lua vreo decizie.

„Multe au fost doborâte, dar, din păcate, au existat și lovituri”, a scris el pe X.

El a adăugat: „Clădiri rezidențiale obișnuite din Zaporojie au fost avariate și a avut loc o distrugere la un cămin. Zeci de persoane au fost rănite în acest atac, inclusiv cinci copii. În mod tragic, două persoane au fost ucise.

Au avut loc, de asemenea, numeroase atacuri abjecte asupra instalațiilor energetice și asupra vieții civile în regiunile Vinița, Kiev, Mîkolaiv, Cerkasî, Poltava, Dnipro, Cernihiv, Sumî, Ivano-Frankivsk și Liov.

„Trebuie depuse toate eforturile pentru a restabili cât mai repede posibil alimentarea cu energie electrică și apă oriunde aceasta a fost întreruptă. Rusia continuă războiul terorist împotriva vieții înseși și este esențial ca fiecare astfel de atac josnic asupra civililor să se întoarcă împotriva Rusiei cu consecințe concrete – sancțiuni și presiuni reale”, a transmis Zelenski, potrivit SkyNews.

Premierul Ilie Bolojan i-a transmis, joi, la începutul ședinței de guvern, un mesaj de bun venit Oanei Gheorghiu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, care a depus jurământul de învestitură în funcția de viceprim-ministru al României.

„Vreau să îi spun un bun venit Oanei Gheorghiu și să-i mulțumesc pentru că a acceptat să facă parte din echipa guvernamentală. Sper ca experiența pe care a acumulat-o în ultimii ani și încrederea pe care a dovedit-o – pentru că nimeni nu donează milioane de euro pentru un proiect în care nu crede – să se transfere și în plan guvernamental”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că Oana Gheorghiu va avea un rol important în coordonarea reformelor din administrația publică, în domenii precum digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea. „Sper ca aportul dânsei să se vadă în rezultatele echipei noastre”, a adăugat șeful Guvernului.

O echipă formată din 81 de specialiști ai agenției turce pentru gestionarea dezastrelor (AFAD) se află de mai multe zile la granița dintre Egipt și Fâșia Gaza, însă încă nu a primit aprobarea autorităților israeliene pentru a intra în teritoriul asediat, potrivit unui oficial al Ministerului Apărării din Turcia.

„AFAD este încă la frontieră. Israelul nu a emis nicio autorizație pentru ca echipa să poată intra”, a declarat sursa citată de presa turcă.

Echipa turcă este pregătită să participe la operațiunile de căutare și salvare a victimelor din Gaza, unde infrastructura a fost grav afectată de bombardamentele continue, potrivit agenției Alarabiya.

Ankara și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a trimite ajutoare umanitare și personal medical, însă accesul umanitar în zonă rămâne extrem de limitat din cauza restricțiilor impuse de Israel.

După câteva decenii în care vechile fabrici moștenite din perioada sovietică au fost aproape abandonate, Europa de Est revine în centrul atenției strategice a Uniunii Europene. Sprijinit financiar de Bruxelles, gigantul german Rheinmetall AG a demarat un amplu program de investiții de miliarde de euro pentru modernizarea producției de muniție și pentru consolidarea independenței militare europene.

Marți, Rheinmetall a semnat un acord cu compania de stat Vazovski Mashinostroitelni Zavodi – cel mai mare producător de armament al Bulgariei și un pilon al industriei sale militare încă din perioada sovietică – pentru construcția unei fabrici de muniție și a unei unități de producție de pulbere în valoare de 1 miliard de euro. Proiectul, susținut prin finanțare europeană, urmărește conversia producției de armament de la standarde sovietice la standarde NATO.

„Este un proiect strategic nu doar pentru Bulgaria, ci pentru întreaga Europă. El ne oferă capacitate sustenabilă și independentă, vitală pentru securitatea regională”, a declarat ministrul bulgar al Economiei, Petar Dilov, citat de Bloomberg.

Noua fabrică va produce anual 150.000 de încărcături modulare complete (utilizate la obuzierele moderne, compatibile cu standardele NATO) și 100.000 de proiectile de 155 mm, majoritatea destinate exportului, iar construcția ar urma să fie finalizată în aproximativ 14 luni.

În România, Rheinmetall a semnat în august 2025 un acord cu Ministerul Economiei pentru construirea unei fabrici de pulbere de 535 milioane de euro, în care compania germană deține 51%. Proiectul va fi realizat la Victoria, în județul Brașov, pe amplasamentul fostei uzine Pirochim, și va începe în 2026, cu o durată estimată de trei ani.

Fabrica ar urma să creeze 700 de locuri de muncă și să asigure independența României în materia primă necesară industriei de apărare, cu posibilitatea de a livra și pe piața regională.

Investiția este considerată strategică pentru industria românească de apărare – ale cărei venituri s-au dublat până la aproape 460 de milioane de dolari anual de la începutul războiului din Ucraina – întrucât va rezolva o vulnerabilitate critică a armatei: dependența de importurile de pulbere din Bulgaria și Serbia, realizate „prin contracte restrictive și la prețuri stabilite de la caz la caz”, potrivit celei mai recente Strategii de apărare a Ministerului Economiei, pentru perioada 2024–2030.

Uzina de la Victoria va fi complet automatizată și va produce pulberi destinate atât muniției de calibru mic și mediu, cât și obuzierelor fabricate în colaborare cu partenerul sud-coreean Hanwha Aerospace Co. Ltd., care va asigura livrarea de componente locale.

Atât Bulgaria, cât și România vor accesa finanțare prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, un mecanism care permite alocarea a peste 20 de miliarde de euro în împrumuturi preferențiale pentru dezvoltarea rapidă a capacităților de apărare, fără depășirea limitelor de deficit bugetar.

Rheinmetall a anunțat și un plan suplimentar pentru România, vizând producția de muniție de calibru mediu destinată vehiculelor de luptă pentru infanterie și apărării antiaeriene. În paralel, compania analizează extinderea operațiunilor în regiune, inclusiv în Lituania și Letonia.

„Acesta este doar începutul. Rheinmetall va investi mai mult și sunt sigur că alți parteneri europeni vor veni să investească în regiune”, a declarat Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall.

Războiul din Ucraina a transformat radical industria de apărare europeană, revitalizând sectoare considerate anterior neprofitabile. Odată ce Kievul nu a mai putut importa obuze de concepție sovietică din Rusia, cererea pentru muniția de 152 mm și 122 mm a explodat, iar fabricile din Europa de Est – în special din Bulgaria, România, Cehia, Slovacia și Polonia – au devenit furnizori esențiali pentru efortul de război ucrainean.

Potrivit președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o treime din armamentul livrat Ucrainei în primele luni de război a provenit din Bulgaria, care deține în prezent cel mai ridicat raport între veniturile din industria de apărare și PIB din Uniune, iar România urmează un drum similar.