Vremea caniculară vinare și aspecte pozitive, economic. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a declarat într-o intervenție la Digi 24 că producția din sursă solară este la un nivel record.
„Din punct de vedere al dinamicii, modul în care este compusă producția de energie solară este la un nivel record. Chiar acum, când discutăm, peste 1300 de MWh sunt injectați în Sistemul Energetic Național doar din panouri solare, aproximativ 22% din producția României. Un minus este într-adevăr în segmentul de energie produsă de hidrocentrale, care în mod normal poate să ajungă la 25-30% din totalul potențial al României. Astfel se compensează o parte semnificativă de energie”, a spus ministrul Energiei.
Potrivit ministrului încă din această primăvară, angajații Hidroelectrica au anticipat potențiale riscuriIar în cursul acestei veri, deși debitul Dunării este foarte mic, lacurile de acumulare interne din țară sunt aproape pline, cu un grad de umplere de aproape 90%.
„Încercăm să limităm la maxim zona de importuri și trebuie să fie foarte clar pentru oameni. Da, pot să existe incidente punctuale, dar nu există situația de a avea un blackout în România, ca să fie foarte clar. Există posibilitatea să avem pene de curent, dar nu unele masive și nu blackout, ca să fie foarte clar. Nu nu există situația de a avea o pană totală de curent, așa cum s-a întâmplat în Spania și în Portugalia acum câteva luni de zile”, a mai spus Bogdan Ivan.
Articolul Producția de energie solară este la un nivel record și nu există pericol de blackout, spune Ministrul Energiei apare prima dată în Mediafax.
În ciuda anunțului USR, cifrele arată altceva: bugetul partidelor revine (mai mult sau mai puțin) la nivelul din 2023. Așadar, suntem în fața unei iluzii de scădere, nu a unei reduceri reale.
În 2024, partidele parlamentare au încasat cea mai mare sumă posibilă din buget, raportată la PIB, așa cum le permite o lege contestată. Iar, potrivit AEP, cea mai mare parte din acești bani s-a dus pe publicitate.
Nu este prima dată când se anunță o astfel de reducere a subvențiilor.
Conform OUG 156/30 decembrie 2024, cunoscută și ca „Ordonanța Trenuleț”, subvențiile pentru 2025 ar fi fost reduse cu 25 % față de nivelul din 2024. Reamintim că în 2024, an electoral, partidele au primit subvenții mult mai mari, comparativ cu anii anteriori. (foto jos)
Sursa AEP: Octombrie 2024
Sursa AEP: Martie 2023
La începutul acestui an, Expert Forum a atras atenția că această reducere este pur cosmetică, iar fără justificare reală și fără garanții nu va fi anulată prin rectificări ulterioare. Partidele mari (PSD, PNL, USR, AUR) continuă să primească fonduri de sute de milioane de lei; sectoarele de presă și propagandă rămân principalii beneficiari. În același timp transparența rămâne deficitară.
Anunțul ca subvenția partidelor politice va fi redusă a fost făcut chiar de Ilie Bolojan, la începutul acestei luni.
„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (…) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (…) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.
USR își atribuie meritele și adună „laurii victoriei”În prezent, USR a anunțat că „a reușit prin coaliție reducerea cu 40 %” față de 2024 – însă procentul oficial al OUG e 25 %. Discrepanța sugerează inflationarea cifrelor și sublinează că nivelul de fonduri rămâne la valori record.
„V-am auzit și v-am înțeles. La propunerea USR, subvențiile partidelor politice vor fi reduse.
Peste150 de milioane de lei rămân la buget, într-un an. Nu în contul partidelor. Este doar un pas. Nu e prima dată când USR militează pentru limitarea subvenției. Am depus, în fiecare an, amendamente la bugetul de stat pentru limitarea sumelor pentru partide. Am vrut si ca banii să fie cheltuiți transparent: ca partidele să fie obligate să afișeze public contractele pentru presă și propagandă. Am propus ca partidele conduse de condamnați penali să nu mai primească bani de la stat”, se arată pe pagina oficială de Facebook a partidului.
Concret, promisiunea de reducere USR: „scădem cu 40 %, lăsăm 150+ milioane la buget”, pare mai degrabă o campanie de imagine, nu o realitate financiară. În fapt, noul nivel de scădere a subvențiilor pentru 2025 este apoape identic cu cel din 2023, contrar retoricii oficiale.
PSD se laudă că reducerea de 40% a fost ideea lorLuni, 8 iulie, Grindeanu a afirmat că o singură propunere a PSD a fost aprobată și că ar fi bine să „se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor parteneri”, a spus liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, făcând referire la primul pachet cu măsuri fiscale.
„PSD-ul va veni cu propuneri. Noi am venit și acum cu propuneri, una singură a fost aprobată, aceea prin care s-a redus subvenția partidelor cu 40%. A fost amendamentul PSD. Doar acest lucru a fost aprobat. Suntem cel mai mare partid din coaliție. Eu folosesc acest prilej pentru a spune următorul lucru. Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor partenerii. Vă repet, eu nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. (…)”, a declarat Grindeanu.
Câți bani a primit fiecare partid în 2024Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei, din care 62 de milioane în luna decembrie. Totalul include și fonduri primite de PMP ca urmare a unei decizii a instanței. Partidul a primit peste 4 milioane de lei în luna iunie, fonduri care fuseseră blocate prin hotărâre a președintelui AEP încă din 2023 ca urmare a unei dispute legate de președinția PMP.
În primele 11 luni ale anului 2024 (ianuarie-noiembrie), cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:
Articolul Iluzia scăderii subvențiilor politice: Promisiunea Guvernului versus realitatea financiară a partidelor apare prima dată în Mediafax.
Într-o actualizare de tranzacționare, grupul energetic austriac OMV a anunțat un efect pozitiv de 120 de milioane de euro asupra câștigului obținut din activitatea curentă în al doilea trimestru al anului 2025, în urma fuziunii dintre Borouge și Borealis, potrivit Reuters.
Noua entitate, Borouge Group International, creată împreună cu Abu Dhabi National Oil Company, are o valoare estimată de piață de 60 de miliarde de dolari și vizează poziția de lider mondial în producția de materiale plastice, acoperind Europa, Orientul Mijlociu și America de Nord.
Companie este operațională din martie 2025, cu centre în Austria și Emiratele Arabe, și pregătește preluarea companiei canadiene Nova Chemicals și integrarea noii capacități de producție Borouge 4 până în începutul anului 2026.
România și Norvegia costă mai scump OMVPe de altă parte, OMV a anunțat că se așteaptă la un impact negativ de aproximativ 400 de milioane de euro asupra fluxului său de numerar operațional ajustat în T2, din cauza taxelor mai mari aplicate în România și Norvegia, comparativ cu primul trimestru. În România, compania a fost nevoită să plătească în trimestrul doi atât pentru primul trimestru al anului în curs, cât și pentru obligațiile sale restante din 2024.
În România, statul impune o suprataxă producătorilor de gaze naturale: dacă vând gazul la un preț mai mare decât cel plafonat de stat, diferența este impozitată suplimentar. Taxa a fost introdusă pentru ca statul să poată folosi o parte din profiturile mari obținute de companii, în contextul crizei energetice.
În ceea ce privește Norvegia, sistemul fiscal din sectorul petrolier este foarte dur, cu impozite de până la 78% din profitTot în trimestrul al doilea din 2025, compania a trebuit să achite două tranșe mari de taxe, fiindu-i afectat fluxul de numerar.
În același timp, OMV a raportat scăderi semnificative ale prețurilor la energie în perioada analizată. Prețul mediu al gazului natural a scăzut cu 23% față de trimestrul întâi, iar cel al petrolului brut cu 9%. Cu toate acestea, efectele capitalului de lucru net în al doilea trimestru sunt estimate ca fiind pozitive, într-un interval de ordinul sutelor de milioane de euro.
Articolul OMV câștigă 120 de milioane de euro din fuziunea Borouge–Borealis apare prima dată în Mediafax.
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația americană a majorat considerabil tarifele la produsele importate din aproape toate regiunile lumii, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
În prezent, rata medie a tarifelor vamale aplicate produselor importate în SUA a crescut de la 2,3% în 2024 la 13,3% în 2025. Această majorare include atât tarifele sectoriale (de exemplu, 25% pentru autoturisme, 50% pentru oțel și aluminiu), cât și așa-numitele tarife reciproce, mai exact taxe compensatorii aplicate partenerilor comerciali precum și cele speciale pentru China și anumite produse din Canada și Mexic. Deși suspendarea tarifelor reciproce trebuia să expire la data de 9 iulie, Donald Trump a anunțat că prelungește perioada de negociere până la 1 august și subliniază că țările care nu ajung la un acord comercial cu SUA vor trebui să se aștepte la o creștere substanțială a tarifelor.
Economiștii de la Bloomberg Economics au prezentat trei scenarii posibile pentru evoluția viitoare a politicii vamale a SUA:
Scenariul de bazăÎn această variantă, majoritatea tarifelor actuale sunt menținute și sunt introduse noi tarife sectoriale, de exemplu 25% pentru produsele farmaceutice. Rata medie a tarifelor crește la 15,5%. Se preconizează o scădere cu 23% a importurilor SUA, iar veniturile din tarife ar putea depăși 2,8 trilioane de dolari în decursul deceniului. Un efect secundar va fi o scădere cu 1,9% a PIB-ului SUA în 2-3 ani și o creștere cu 1,1% a prețurilor. Noile tarife mai ridicate pentru produsele farmaceutice sunt o veste negativă pentru țările europene, nu numai pentru cele din UE, ci și pentru Elveția, care este un mare exportator de produse farmaceutice, explică Radu Puiu.
Scenariul tarifelor ridicateÎn această variantă, SUA aplică toate majorările anunțate, inclusiv tarife sectoriale ridicate și o creștere radicală a taxelor compensatorii (de exemplu, 50% pentru UE, 34% pentru China). Rata medie a tarifelor ajunge la 28%. Importurile SUA scad cu până la 42%, iar veniturile din tarife cresc la 3,7 trilioane de dolari. Economia americană înregistrează o încetinire puternică (scădere de 3,7% a PIB-ului) și o creștere semnificativă a prețurilor (2,2%), ceea ce amenință cu stagflația. Acesta este, desigur, cel mai pesimist scenariu din perspectiva piețelor financiare și poate duce, de asemenea, la o dorință și mai mare de a renunța la dolarul american ca monedă de rezervă. În ultimele săptămâni, orice incertitudine cu privire la politica comercială a SUA a coincis cu o vânzare masivă a monedei americane. Luni, însă, după prelungirea perioadei de negociere în weekend, dolarul american a început să se aprecieze pe toate piețele.
Scenariul tarifelor reduseÎn acest caz, tarifele sunt parțial reduse, media scăzând la 10,5%. Importurile scad cu 13%, veniturile din tarife ajung la 2,1 trilioane de dolari, iar impactul negativ asupra PIB-ului și inflației este semnificativ mai mic (scădere de 1,2% a PIB-ului, creștere de 0,7% a prețurilor). Este de menționat că, în fiecare scenariu, impactul global al tarifelor este negativ, dar ratele generale actuale de 10% sunt acceptabile pentru majoritatea țărilor din lume. Cu toate acestea, una dintre probleme o reprezintă tarifele ridicate aplicate unor bunuri de bază, precum aluminiul, oțelul și automobilele, subliniază analistul financiar.
Președintele Trump a făcut publice o serie de scrisoriIn acestea el amenință din nou principalii parteneri comerciali cu tarife vamale ridicate, chiar dacă a amânat majorarea taxelor până la 1 august și a sugerat că este încă deschis negocierilor.
Luni, pe rețelele sociale, aceasta și-a exprimat intenția de a impune taxe de 25% asupra produselor din mai multe țări, începând cu Japonia și Coreea de Sud. Au urmat alte douăsprezece scrisori pe parcursul după-amiezii, în care a prezentat planurile de a impune taxe vamale asupra mărfurilor provenite de la parteneri comerciali, printre care Africa de Sud, Indonezia, Thailanda și Cambodgia.
În urma acestor noi evoluții, Uniunea Europeană încearcă să încheie săptămâna aceasta un acord comercial preliminar cu SUA, care să mențină o taxă vamală de 10% după termenul limită de 1 august, în timp ce se negociază un acord permanent, adaugă Radu Puiu.
Articolul XTB: SUA riscă să redeschidă un nou front în războiul comercial cu noua sa abordare tot mai restrictivă apare prima dată în Mediafax.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un bilanț cu privire la volumul de activitate pentru anul trecut. Cifrele arată o creștere de peste 13%, față de anul anterior.
„În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară”, se arată în bilanțul CSM.
Situația cea mai grea se înregistrează la judecători, unde sunt cele mai multe dosare„Încărcătura pe judecător în anul 2024 – câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional – se prezintă astfel:
Încărcătura pe judecător a crescut exponenţial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime. La data de 1 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi.
CSM precizează că locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice.
Articolul Situație gravă in sistemul judiciar românesc: Deficit de judecători, concursurile de admitere în magistratură sunt blocate apare prima dată în Mediafax.
Nu o dată am atras atenția asupra unui impostor care de câțiva ani circulă printre noi. Numele acestui Impostor, cu I mare, este Adrian Zuckerman. Este un personaj sinistru, trimis de diliul Donald Trump în primul mandat ca să fie ambasador al României, deși el era în America un corupt, un afacerist Dar având în vedere că Donald Trump nu a avut și nu are morală și nu are pic de rușine, s-a gândit să trimite aici, la babuim, pe unul care nu avea nicio treabă.
Totuși, până la urmă, Biden a trimis un diplomat de meserie. El, așa cum a făcut și cu anularea alegerilor, și cu cazul Călin Georgescu, i-a zis băiețică, fiul lui, „tăticul, știți, mi-a dat Ghiță acolo cu Ponta, niște parale, știți, și mi-a zis că dacă puteai mai încet așa cu anularea alegerilor, că regimul de acolo e bun, garantează Victor Ponta, Sebastian Ghiță”, și marele, marele, Donald Trump a zis „bine mă, gata, hai, tot în buzunarul familiei, în conturile familiei, da?”.
Acest Zuckerman nu mai e ambasador de, nu știu, aproape, să zicem, 5-6 ani, da? A rămas în România. Bun, a rămas în România, nu știu, e român, vorbește românești, are afaceri pe aici, gagici, ibovnice, ce are el, îl privește, da? Problema este că el se dă în România de mai mulți ani drept reprezentantul Americii. Nu este reprezentantul Americii. Și în această postură de impostor categoric, favorizată de posturile mogulilor, precum Antena 3, România TV, Realitatea TV, Digi, el este folosit pentru diferite scopuri politice. A fost cel care, încă o dată precizez, pe vremea lui Ludovic Orban, ambasadorul Americii fiind, s-a dus la Vrancea și contra, sau în schimbul unor găleți de vin, unor butoaie, butelci de vin, a sprijinit adversarul PSD. Ați mai pomenit așa ceva?
După ce l-a lustruit pe Orbán, bărnescă afând afaceri, l-a lustruit pe Câțu, după aceea pe Ciucă, o dăduse și cu Bolojan… Și a început între cele două tururi o campanie împotriva suveraniștilor, lui Călin Georgescu…, vorbind în numele lui Donald Trump. Spun că, diliu fiind Donald Trump, egolatru, nu și nici nimeni nu i-a dat atenția să trimite la Departamentul de Stat sau ambasada nenorocită de aici. Să spună, bă, un punct de vedere, domnul Zuckerman este o persoană particulară, nu are nicio legătură cu statul american, dar el este chemat imediat și, domnule, vă garantez că Donald Trump, am vorbit cu Donald Trump, bă, nu înțelegeți că este un impostor, e penal, trebuia de mult arestat sau ambasada americană să se detașeze până se vorbește în numele Americi, când el este un terchea-terchea, un fripturist.
Mai merge în niște televiziuni obscure, unde se furișa pe lângă pereți, probabil având niște interese cu mogulii de acolo, de fripturisti, da. Bun. Mai nou, aseară, nenea, impostorul, se duce la Antena 3 și face pulbere numirea Ioanei Ene Dogioiu, un postul de purtător de cuvânt al Guvernului, că e o jignire adusă Americii, el vorbește în numele Americii, că se pune la îndoială parteneriatul strategic, da.
Eu nu sunt, pentru că vezi, doamne, Ioana Ene Dogioiu când era jurnalistă, nu știu ce a scris despre Donald Trump. Păi și în aceste condiții România a trebuit să rupă relatiile diplomatice cu Bucureștiul câtă vreme la Cotroceni e omului Macron și care n-are nicio treabă cu parteneriatul strategic. Dar, mă rog, păi nu știu, nu sunt un admirator al Ioanei Ene Dogioiu, este treaba ei ce face.
Am considerat că totuși, pentru un jurnalist, de riscant ceea ce a făcut ea. Dar să vii tu, impostor, și să critici, păi, Bolojan, pentru o numire și cum, nu în numele lui personal, în numele Guvernului American, în numele Americii. Nu se poate așa ceva. Până unde poate să meargă impostura unui personaj și banditismul presei românești care îl prezintă drept… Încă odată, n-are nicio treabă cu America.
E fost ambasador, dacă e fost ambasador, ce mă… Când era ambasador, i-a vârât cineva cu seringa, nu știu, un fund, i-a făcut o injecție și i-a dat ser american?. Dar cum să vorbești în numele Americii să critici Guvernul României că a numit-o pe Ioana Ene Dogioiu? Până unde poate merge această impostură?
Articolul Ion Cristoiu: Impostorul Adrian Zuckerman, cel care pretinde că e trimisul lui Trump în România, atacă numirea Ioanei Ene Dogioiu ca purtător de cuvînt al Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Paul Philippe Al României așteaptă în Franța decizia în cazul cererii autorităților judiciare române de extrădare, pentru a executa pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. În timp ce este considerat fugar de către autoritățile române, după condamnarea pentru abuzuri în obținerea și înstrăinarea unor proprietăți folosindu-se nelegal de calitatea de moștenitor al Casei Regale a României, Paul Philippe Al României, care se autointitulează prințul Paul, a obținut de la o instanță din țară o decizie definitivă care îi recunoaște dreptul de a fi împroprietărit cu 50 de hectare de teren agricol în Zorleni, județul Vaslui, conform gandul.ro.
Terenul fusese revendicat în calitatea de moștenitor, recunoscută de instanța supremă, și nu pe cale dinastică. Decizia a venit la aproximativ 18 ani de la hotărârea definitivă prin care i s-a admis dreptul de a solicita restituirea „imobilului teren agricol aparţinând Moşiei Regale Zorleni”.
Paul Philippe Al României s-a judecat cu Casa Regală pentru a fi recunoscut drept prinţ moştenitor şi pentru a dobândi o parte din averea acesteia.
În februarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a recunoscut sentinţa din 1955 a unei instanţe din Lisabona prin care tatăl prințului Paul, Carol Mircea Grigore, era recunoscut ca fiu al regelui Carol al II-lea.
ICCJ i-a recunoscut însă lui Paul Philippe Al României calitatea de nepot al regelui Carol al II-lea şi drepturile ce decurg de aici în ce priveşte averea fostului rege exilat, nu averea Casei Regale. Potrivit Casei Regale a României, decizia Înaltei Curţi din 2012 nu a creat niciun drept dinastic şi nici nu a stabilit apartenenţa lui Paul Philippe Al României la familia regală.
Cronologia deciziilor judecătorilor este detaliată în hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din 23 noiembrie 2021, în dosarul nr. 1804/1/2021, respectiv recursul în casație formulat și câștigat de avocatul Robert Roșu, care fusese condamnat în dosarul Ferma Băneasa, decizie care i-a adus achitarea și eliberarea din penitenciar.
Articolul Decizie favorabilă în instanță pentru Prințul Paul: primește 50 ha de teren în Vaslui apare prima dată în Mediafax.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș a nu cunoștea cu exactitate situația și amploarea acestui fenomen, cazul fiind descoperit de jurnaliști, a transmis un site dedicat mamelor din România, Totul despre mame.
„Am aflat și noi din presă. Am trimis imediat echipe în teren pentru a verifica aceste informații”, a declarat un reprezentant al DGASPC Maramureș, după ce jurnaliștii au publicat cazul.
Astfel de cazuri sunt întâlnite în toată țara, în special în mediul rural, în familiile în care nivelul de sărăcie este acut.
Potrivit studiilor realizate, două treimi din totalul minorelor gravide sau mame nu urmează o formă de învățământ sau au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate.
Studiile atrag atenția asupra gravității situațieiAnual, România se află în fruntea clasamentelor Eurostat privind numărul de nașteri la adolescente, alături de Bulgaria. Rata în România este de aproape 34 de nașteri la mia de fete între 15 și 19 ani, iar în Bulgaria, 37 la mie.
În România, rata nașterilor în rândul fetelor de 10–14 ani este de 8.5 ori mai mare decât media europeană, iar la grupa de vârstă 15–19 ani, de 3.4 ori mai mare, potrivit unui raport UNICEF.
Rata natalității în rândul fetelor cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani s-a dublat între 1990 și 2020, de la 0.18% (procentul nașterilor în rândul fetelor cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani din totalul nașterilor din România) la 0.37% în 2020.
Între 2011 și 2019, rata medie a natalității la adolescentele cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani a fost de 0.31%. 23 de județe au raportat o rată mai mare decât media națională pentru această perioadă (54.8%).
Potrivit studiului, 1 din 10 copii din România se naște dintr-o mamă adolescentă, iar 1 din 6 adolescente care au avut un copil înainte de vârsta de 15 ani vor avea un al doilea copil înainte de vârsta de 18 ani.
Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, arată datele unui studiu realizat de Salvați Copiii România.
Numai în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani. Aproape jumătate dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă.
Dinamica nașterilor mamelor minorePotrivit Eurostat, numărul nasterilor la mamele care au sub 15 ani s-a menținut între 2018 și 2022, în România:
• 2018: 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit
15 ani;
• 2019: 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;
• 2020: 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;
• 2021: 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;
• 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.
În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.
Statul continuă să ofere sprijin mamelor minoreBursele destinate reinserției școlare a mamelor minore vor fi menținute, în cuantumul actual, în ciuda contextului dificil generat de criza bugetară, a anunțat public Mirabela Amarandei, consilier onorific al ministrului Educației, Daniel David.
Potrivit Mirabelei Amarandei, ministrul Educației, Daniel David, și-a reafirmat angajamentul față de această măsură, considerând-o esențială pentru sprijinirea tinerelor mame aflate în situații vulnerabile și pentru ruperea cercului vicios al sărăciei, abandonului școlar și excluziunii sociale.
„Ministrul Daniel David anunțase acum câteva săptămâni, la primele discuții despre măsurile din educație, că bursele pentru mamele minore nu sunt un subiect de negociere, înțelegând impactul și importanța lor. Astăzi (sâmbătă – n.r.) am rediscutat cu el tema și mă bucur că ministrul David și-a reconfirmat poziția, respectiv de menținere a acestora în pachetul de măsuri asumat de Ministerul Educației. Bursele destinate reinserției mamelor minore rămân. În cuantumul existent. (…) Există niște argumente și raționale și juste pe care se structurează actualele măsuri și mă bucur că incluziunea mamelor minore rămâne, și pentru ministrul Daniel David, un subiect care nu se negociază în criză”, a transmis Mirabela Amarandei.
Articolul Tot mai multe minore devin mame. Caz alarmant într-un sat din județul Maramureș: mai multe fete sub 12 ani sunt însărcinate apare prima dată în Mediafax.
Cintula a apărut marți în fața Tribunalului Penal Specializat din Banská Bystrica, unde a strigat „Trăiască democrația, trăiască cultura liberă”, transmite AP.
Atacul a avut loc pe 15 mai 2024, când Cintula a deschis focul asupra lui Fico în timp ce premierul își saluta susținătorii după o ședință de guvern în orașul Handlová. Fico a fost împușcat în abdomen și a necesitat două operații – una de cinci ore și alta de două ore.
Inițial, Cintula fusese acuzat de tentativă de omor. Procurorii au schimbat acuzația cu cea de terorism pe baza unor probe obținute de anchetatori, dar nu au dat detalii.
Oficialii guvernamentali au declarat inițial că atacul a fost motivat politic și comis de un „lup singuratic”Ulterior au anunțat că ar fi putut fi implicată o terță parte care „a acționat în beneficiul autorului”.
Fico însuși a declarat că nu crede că a fost vorba de un atac individual și a dat în repetate rânduri vina pe opoziția liberală și pe mass-media pentru tentativa de asasinat.
Premierul slovac este o figură controversată care a revenit la putere pentru a patra oară în 2023, după o campanie cu mesaj pro-Rusia și anti-american. Criticii săi susțin că Slovacia a abandonat cursul pro-occidental sub conducerea sa.
Cintula a fost arestat imediat după atac și se află în închisoare de atunci.
Articolul Ce pedeapsă riscă bărbatul care l-a împușcat pe Fico. Este judecat pentru terorism apare prima dată în Mediafax.
Un raport PwC publicat marți arată că 32% din producția mondială de cipuri va fi afectată de probleme în aprovizionarea cu cupru până în 2035, o creștere de patru ori față de situația actuală, scrie Reuters.
Cauza principală este seceta care lovește țările producătoare de cupru. Chile, care domină piața globală, se confruntă deja cu penuria de apă care blochează operațiunile miniere. Situația se va agrava: până în 2035, majoritatea celor 17 țări care alimentează industria cipurilor vor fi expuse riscului de secetă.
Cuprul nu poate fi înlocuit în producția de semiconductori – metalul este folosit pentru miliardele de fire minuscule din fiecare cip, iar alternativele nu se compară cu prețul și performanța sa.
Țările miniere din China, Australia, Peru, Brazilia, SUA, Republica Democratică Congo, Mexic, Zambia și Mongolia vor fi toate afectate. Pentru Chile, situația este dramatică: de la 25% din producția de cupru expusă riscului în prezent, țara va ajunge la 75% în următorul deceniu și la 90-100% până în 2050.
Raportul subliniază că ultima penurie globală de cipuri din timpul pandemiei a costat economia SUA un punct procentual din creșterea PIB-ului, iar Germania 2,4%. Soluțiile există – Chile și Peru construiesc stații de desalinizare – dar nu toate țările au acces la mari întinderi de apă de mare.
Articolul Industria cipurilor în alertă: Se prefigurează o criză majoră de materii prime apare prima dată în Mediafax.
Ministrul francez de Externe, Barrot, a declarat marți pentru TF1 Info că Europa va impune cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei, în coordonare cu Senatul american.
Potrivit politicianului, sancțiunile vor viza veniturile Rusiei din petrol, actorii financiari și intermediarii din alte țări. Barrot a adăugat că numărul atacurilor asupra Ucrainei a crescut de cinci ori, iar Rusia trebuie să accepte un armistițiu.
Kellogg și Umerov se vor întâlni pentru a discuta reluarea ajutorului militar american pentru Ucraina, relatează PoliticoÎn urma discuțiilor dintre trimisul special al SUA Keith Kellogg și ministrul apărării Rustem Umerov la Roma, Politico a relatat că în următoarele două săptămâni vor avea loc mai multe întâlniri la Kiev.
„Trebuie să fie capabili să se apere singuri” — Trump afirmă că SUA vor trimite arme suplimentare în Ucraina și îl critică pe Putin„Sunt loviți foarte tare. Va trebui să trimitem mai multe arme, în primul rând arme defensive”, a declarat președintele SUA, Donald Trump.
Comentariile lui Trump par să arate o schimbare bruscă de poziție după ce Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va renunța la livrarea către Ucraina a unor rachete de apărare aeriană și alte arme, din cauza îngrijorărilor că propriile stocuri au scăzut prea mult.
Rusia condamnă un fost general de rang înalt la 17 ani de închisoare într-un caz de corupție militară de amploareColonelul general Khalil Arslanov, fost șef al unității de comunicații a armatei ruse, a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al armatei din 2013 până la demiterea sa în 2020.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1231. Donald Trump spune că SUA trebuie să trimită mai multe arme Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Lotul convocat de staff-ul tehnic este următorul: Marius Țic, David Belenyesi, Matei Luțescu, Tudor Fulea, Andrei Neamțu, Andrei Prioteasa, Sebastian Oltean, Nicolae Oanță, Alexandru Gheorghe, Vlad Georgescu, Francesco Iudean, Levente Vancsik, Mihai Drăgușin, David Bota, Andrei Țepeluș.
Staff tehnic: Bogdan Rath – antrenor principal, Alexandru Deacu – antrenor secund, Valentin Olteanu – analist video, Marian Pătrașcu – kinetoterapeut.
Echipa naționala masculină de polo pe apă a României a fost repartizată în Grupa A la Campionatul Mondial, alături de Italia, Serbia și Africa de Sud, competiție programată să se desfășoare în perioada 11-24 iulie, la Singapore.
În Grupa B au fost repartizate echipele Australia, Spania, Ungaria și Japonia, în Grupa C vor evolua Singapore, Canada, Brazilia și SUA, iar în Grupa D se vor confrunta Grecia, China, Muntenegru și Croația.
La ediția de anul trecut a Campionatului Mondial, organizată la Doha (Qatar), România s-a clasat pe locul al 10-lea.
Articolul Polo pe apă: România și-a anunțat lotul de jucători pentru Campionatul Mondial apare prima dată în Mediafax.
Americanii au reluat acordarea unui ajutor de 6,8 milioane de dolari pentru tibetani, a anunțat Departamentul de Stat, potrivit Reuters.
Ajutorul a fost suspendat de administrația președintelui Donald Trump ca parte a strategiei „America First”, care a afectat o serie de programe, inclusiv cele care vizau asigurarea alimentelor și prevenirea răspândirii HIV-ului în unele dintre cele mai sărace regiuni ale lumii.
Săptămâna trecută, liderul guvernului tibetan în exil din India, Penpa Tsering, a declarat că tibetanii au devenit „daune colaterale”. Autoritățile nu au anunțat când exact a fost reluată acordarea ajutorului.
Articolul Ajutor financiar pentru tibetani reluat de SUA după ce Administrația Trump îl suspendase apare prima dată în Mediafax.
Locuitorii celor mai vizitate locuri din Europa se revoltă împotriva numărului record de turiști care le perturbă viața de zi cu zi. Deși turismul susține economiile locale, Bloomberg scrie că „supraturismul” pune presiune pe tot, de la resursele de apă până la prețurile locuințelor.
Călătoriile în Europa sunt în plină expansiune, cu 46 de milioane de vizitatori în plus în 2024 față de 2023. Frustrați de aglomerație și de înmulțirea cazărilor de tip Airbnb, localnicii au ajuns să stropească turiștii cu pistoale cu apă în Spania și să iasă în marșuri în Mallorca. Chiar și Luvrul ar fi „la limită”.
Vara în care Europa spune stop turismuluiVara lui 2025 ar putea rămâne în istorie drept sezonul în care Europa s-a întors împotriva turismului. Localnicii din Barcelona, care nu mai pot circula prin străzile sufocate de turiști, i-au stropit cu pistoale cu apă. Mii de oameni au protestat în Mallorca, cerând oprirea turismului de masă. În Genova, localnicii au defilat cu o machetă de vas de croazieră prin străduțele înguste, acuzând „inundațiile” sezoniere de turiști. La Paris, angajații Luvrului au declanșat un protest față de supraaglomerarea muzeului, blocând vizitatorii. Petrecerea principală a nunții lui Jeff Bezos a fost mutată din centrul Veneției, după ce protestatarii au afișat bannere cu „Salvați Veneția de Bezos”, acuzând că mega-nunta lui cu Lauren Sanchez sufocă orașul.
Supraturismul post-pandemiePe măsură ce turismul revine la nivelurile de dinainte de pandemie, destinațiile deja populare se confruntă cu „supraturismul” – punctul în care viața locală devine insuportabilă. În 2023, una dintre cele mai afectate zone din Europa, insula Zakynthos din Grecia, a atras de 150 de ori mai mulți turiști decât numărul rezidenților permanenți. În 2024, țările europene au găzduit aproximativ 756 de milioane de turiști, cu 46 de milioane mai mulți decât în anul precedent.
Deși turiștii aduc bani și creează locuri de muncă, ei provoacă aglomerație, poluare, presiune asupra serviciilor publice și o criză a locuințelor. Creșterea popularității platformelor de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb, VRBO și Wimdu, face ca multe locuințe să dispară de pe piața chiriilor pe termen lung, transformându-se în cazare pentru turiști. Chiriașii care găsesc totuși o locuință accesibilă riscă să locuiască lângă turiști care petrec toată noaptea.
Pe măsură ce afacerile locale se concentrează pe turiști, magazinele tradiționale sunt înlocuite de suveniruri și gelaterii. Vizitatorii cu bani mulți cresc prețurile, astfel încât localnicii nu-și mai permit să-și facă vacanțele în propria țară. În stațiunile de plajă, fluxul anual de turiști afectează mediul și pune presiune pe resurse precum apa. În 2024, întregul arhipelag al Cicladelor (Grecia) a fost inclus pe lista patrimoniului în pericol, din cauza impactului turismului asupra peisajului și culturii locale.
Zonele afectate grav de supraturismAcestea se încadrează, de regulă, în trei categorii: stațiuni de plajă mediteraneene, stațiuni de schi alpine și orașe istorice populare pentru city-break-uri. Insulele Greciei, coasta nordică a Croației și satele de schi din Tirolul austriac sunt deosebit de afectate, în special pentru că au puțini locuitori permanenți, mulți plecând după încheierea sezonului. Totuși, orașele mari resimt cel mai mult volumul turistic: Parisul a avut în 2024 peste 400.000 de turiști pe kilometru pătrat, de 20 de ori mai mulți decât numărul rezidenților, devansând mult Atena Centrală (88.000/km²) și Copenhaga (64.000/km²). Există și excepții: Insulele Canare (Lanzarote și Fuerteventura) și, mai surprinzător, insulele Germaniei din Marea Nordului și Marea Baltică.
Chiar și destinațiile „de mâna a doua” se confruntă cu efectele supraturismului. Albania, „ultimul colț semi-neexploatat al Mediteranei”, atrage acum pachete turistice masive din Europa Centrală și de Est. Iar orașele considerate cândva „nedescoperite”, precum Porto (alternativa liniștită la Lisabona) sunt astăzi la fel de aglomerate.
Cine e de vină?Actorii principali își aruncă vina reciproc. Airbnb spune că hotelurile sunt de vină, întrucât ele domină piața, cu 80% din înnoptările anuale. La rândul său, TUI, cel mai mare operator hotelier din Europa, acuză Airbnb că afectează direct piața chiriilor pe termen lung. Anumite gazde de închirieri pe termen scurt susțin că problema nu sunt turiștii, ci „nomazii digitali”, persoane cu venituri ridicate care se stabilesc temporar în orașe precum Lisabona sau Berlin, alungându-i pe localnicii cu venituri mici.
În timp ce oficialii se plâng de supraturism, aceștia aprobă în continuare construcții de hoteluri și extinderi de aeroporturi pentru a atrage și mai mulți vizitatori. Comportamentul în schimbare al turiștilor agravează problema: turismul „bucket-list”, în care vizitatorii bifează rapid cele mai faimoase locuri, atrage mulțimi uriașe în locații promovate intens pe rețelele sociale, cum ar fi Rue Cremieux din Paris sau Ponte dei Salti din Elveția, zone incapabile să absoarbă fluxul.
Ar ajuta dacă turiștii s-ar comporta mai bine?Poate. Când un turist din Islanda a distrus o zonă de mușchi care crește foarte lent, scrijelind „Send nudes”, vina nu era a numărului mare de turiști, ci a lipsei de respect. Totuși, adesea, problema este pur și simplu supraaglomerarea.
De exemplu, celebrul panou „I Amsterdam” de lângă Rijksmuseum a fost înlăturat în 2018, nu din cauza unui comportament inadecvat, ci pentru că zona era mereu sufocată de turiști.
Funcționează măsurile împotriva supraturismului?Pe scurt, nu. Sau cel puțin, nu încă. Legile care limitează numărul de nopți în care o locuință poate fi închiriată sunt greu de aplicat, mulți proprietari ocolind regulile. Interdicțiile, cum este cea din Barcelona, nu au rezolvat criza locuințelor, pentru că apartamentele sunt apoi închiriate ca locuințe „nereglementate” pe termen mediu, la prețuri mari, în loc să fie disponibile localnicilor. Efectul real al politicii Barcelonei va putea fi evaluat abia după 2028, când măsura intră pe deplin în vigoare.
Taxele pentru turiști aduc venituri suplimentare, dar nu reduc neapărat numărul vizitatorilor. Potrivit profesorului Greg Richards, din Amsterdam, studiile arată că taxa actuală pe înnoptare din oraș, de 12,5%, ar descuraja turiștii doar dacă ar fi triplată. Promovarea destinațiilor mai liniștite poate atrage vizitatori în acestea, dar, per total, turismul global crește, iar locurile aglomerate continuă să fie invadate de alți turiști.
Taxele de acces au și ele rezultate mixte. În Parcul Güell din Barcelona, după introducerea taxelor și rezervărilor, numărul vizitatorilor s-a înjumătățit. Deși localnicii nu plătesc, trebuie să-și rezerve locul, așa că nici ei nu mai au acces liber.
Articolul Vara în care Europa a spus „stop!” turiștilor: cum a ajuns Bătrânul Continent să se sature de faimă apare prima dată în Mediafax.
Prin utilizarea unei tehnici numite „antrenare temporară în timpul rulării”, oamenii de știință au demonstrat că performanța acestor modele poate crește de până la șase ori în comparație cu metodele convenționale de tip „învățare din exemple”.
„Modelele mari de limbaj nu pot învăța singure noi abilități după ce sunt lansate. Dar, am arătat că, dacă le forțăm puțin să învețe efectiv, îmbunătățirile sunt spectaculoase”, a declarat Ekin Akyürek, doctorand MIT și autor principal al studiului.
Metoda presupune ajustarea temporară a unor parametri interni ai modelului folosind un set restrâns de date specifice noii sarcini. Aceste ajustări nu sunt permanente și modelul revine la forma sa inițială după generarea răspunsului.
Cercetătorii subliniază că această abordare este eficientă energeticAceasta poate fi aplicată punctual, doar pentru sarcinile considerate „foarte dificile”.
Testele efectuate pe seturi de date cu grad ridicat de dificultate (precum puzzle-uri de IQ) au confirmat eficiența metodei, în special în cazurile care presupun tipare structurate sau informații complet noi pentru model.
„Pentru sarcini simple, exemplele pot fi suficiente. Dar pentru cele complexe, ajustarea parametrilor dezvoltă abilități noi în model”, a explicat Mehul Damani, coautor al studiului.
Cercetătorii MIT intenționează ca, pe viitor, modelele LLM să poată decide automat când și cum să aplice „antrenarea temporară”, fără intervenție umană. Studiul a fost realizat cu sprijinul MIT-IBM Watson AI Lab și al Fundației Naționale pentru Știință (NSF) din SUA.
Studiul a fost anunțat marți pe site-ul MIT și va fi prezentat oficial la International Conference on Machine Learning (ICML), care va avea loc între 13 și 19 iulie, la Vancouver (Canada).
Articolul Studiu MIT: Cum pot deveni modelele AI mai precise în sarcini complexe, prin antrenament apare prima dată în Mediafax.
„Operația a decurs bine. Leziunea a fost situată mai sus, ceea ce înseamnă o vascularizare mai bună și o recuperare mai eficientă. Totuși, nu va juca sezonul viitor. Nu ne asumăm niciun risc. Să nu-și facă nimeni speranțe că va reveni pe teren”, a declarat președintele clubului din Indiana, Kevin Pritchard, în cadrul unei conferințe.
Haliburton, în vârstă de 25 de ani, s-a accidentat în meciul decisiv al Finalei NBA, în care Oklahoma City Thunder a învins Indiana Pacers cu 103-91 și a cucerit primul titlu din istoria francizei. Fără Haliburton pe parchet în partea a doua, Pacers au fost depășiți cu 56-43.
Starul din All-Star Game a înregistrat medii de 14 puncte, 5,9 pase decisive și 4,6 recuperări pe parcursul finalei. El suferise o întindere la gambă în meciul 5, dar a ales să joace în continuare, accidentându-se grav în meciul al șaptelea al finalei.
După meci, Haliburton a scris pe rețelele socializare că nu regretă decizia„Aș face-o din nou, și din nou, pentru acest oraș și pentru frații mei”.
Pritchard a subliniat că atitudinea jucătorului este exemplară: „Asta arată ce fel de caracter are. Dar, dacă m-ați întreba pe mine, aș face orice ca acel moment să nu se fi întâmplat. Aș fi sacrificat acel meci, doar ca el să fie bine”.
În sezonul regulat, Haliburton a avut o medie de 18,6 puncte, 9,2 pase decisive, 3,5 recuperări și 1,4 intercepții în 73 de meciuri. În carieră, are medii de 17,5 puncte și 8,8 pase decisive în 333 de partide pentru Sacramento Kings și Indiana Pacers.
Articolul Tyrese Haliburton, vedeta finalistei NBA Indiana Pacers, va absenta tot sezorul viitor apare prima dată în Mediafax.
„În coordonare cu eforturile senatorilor americani, Europa se pregătește să adopte, la propunerea Franței, cele mai dure sancțiuni din ultimii trei ani, care să epuizeze direct resursele ce îi permit [președintelui rus] Vladimir Putin să continue războiul,” a spus ministrul, notează Baha.
Potrivit politicianului, sancțiunile vor viza veniturile Rusiei din petrol, actorii financiari și intermediarii din alte țări. Barrot a adăugat că numărul atacurilor asupra Ucrainei a crescut de cinci ori, iar Rusia trebuie să accepte un armistițiu.
Economia de război a Kremlinului dă semne de slăbiciune pe măsură ce cheltuielile militare se estompeazăEconomia Rusiei, care a sfidat sancțiunile inițiale și a înregistrat o creștere impulsionată de cheltuielile militare masive și exporturile robuste de petrol, arată acum semne semnificative de încetinire.
Indicatorii economici recenți sunt în roșu, cu o scădere a activității din sectorul manufacturier, reducerea cheltuielilor de consum și inflația care rămâne la un nivel ridicat, punând presiune pe bugetul național, a raportat Wall Street Journal (WSJ) pe 4 iulie.
Oficialii ruși recunosc deschis riscurile unei recesiuni. Ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a avertizat luna trecută că Rusia se află „în pragul unei recesiuni”, în timp ce ministrul finanțelor, Anton Siluanov, a descris situația ca fiind o „furtună perfectă”. Companiile, de la producătorii de mașini agricole la producătorii de mobilă, reduc producția. Banca centrală a anunțat pe 3 iulie că va dezbate reducerea ratei dobânzii de referință la sfârșitul acestei luni, după o reducere în iunie.
Articolul Ministrul francez de Externe: Europa și Senatul SUA vor impune cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.
„Suntem printre cele mai bune patru echipe din lume în acest moment. Nu mulți au crezut în noi, dar am demonstrat că se poate. Respectăm Chelsea, dar nu ne oprim aici”, a declarat Renato, într-un interviu acordat FIFA, marți.
În ciuda diferențelor uriașe de buget față de cluburile europene, antrenorul subliniază că Fluminense compensează prin atitudine și unitate: „Este greu să concurezi cu Europa din punct de vedere financiar, dar meciurile se câștigă pe teren, cu atitudine și angajament. Le-am spus băieților de la început că nu suntem aici în vacanță”.
Revenirea lui Thiago Silva la Fluminense a avut un impact major, potrivit lui Renato„Este ca și cum am avea un antrenor pe teren. Are o experiență enormă și își ghidează colegii din teren, atât tactic, cât și mental. Chiar și la 40 de ani, ar putea merge la Mondialul din 2026”.
Renato Gaúcho transmite că Fluminense și alte cluburi din Brazilia reamintesc lumii de valoarea fotbalului sud-american: „Banii ajută, dar ceea ce contează cu adevărat sunt atitudinea și dialogul dintre antrenor și jucători. Cred că prin acest parcurs Fluminense – alături de Botafogo, Flamengo și Palmeiras – cere din nou respect pentru fotbalul brazilian”.
Fluminense este singura echipă non-europeană rămasă în competiție și speră la o calificare istorică în finala Cupei Mondiale a Cluburilor. Meciul cu Chelsea este programat marți, de la ora 22:00.
Articolul Gaúcho: Respectăm Chelsea, dar nu ne oprim aici, suntem printre cele mai bune patru echipe din lume în acest moment apare prima dată în Mediafax.
Potrivit ANM, în săptămâna 7-14 iulie valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice și estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nord-vestice și deficitar în restul teritoriului.
În săptămâna 14-21 iulie temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile sudice. Cantitățile de precipitații vor fi în general deficitare în cea mai mare parte a țării.
În săptămâna 21-28 iulie temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice și sudice. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în cea mai mare parte a țării.
În săptămâna 28 iulie-4 august mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână în toată țara. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, a precizat ANM.
Articolul ANM: Până în august vor fi temperaturi ridicate și precipitații puține în România apare prima dată în Mediafax.
Guvernul chinez a extins constant intrarea fără vize în încercarea de a stimula turismul. Peste 20 de milioane de vizitatori străini au intrat fără viză în 2024, aproape o treime din total și mai mult decât dublu față de anul precedent, a anunțat Administrația Națională pentru Imigrări, potrivit AP. După ridicarea restricțiilor dure legate de COVID-19, China și-a redeschis granițele pentru turiști la începutul anului 2023. Totuși, doar 13,8 milioane de oameni au vizitat țara în acel an, mai puțin de jumătate în comparație cu 31,9 milioane În 2019, ultimul an dinaintea pandemiei.
În decembrie 2023, China a anunțat intrarea fără viză pentru cetățenii Franței, Germaniei, Italiei, Olandei, Spaniei și Malaysiei. Ulterior, aproape toate țările din Europa au fost adăugate pe listă. Călătorii din cinci țări din America Latină și Uzbekistan au devenit eligibili luna trecută, urmați de cei din patru națiuni din Orientul Mijlociu. Totalul va crește la 75 pe 16 iulie odată cu adăugarea Azerbaidjanului.
Nicio țară africană importantă nu este eligibilă pentru intrare fără vize, în ciuda legăturilor relativ strânse ale continentului cu China.
Nord-americanii și alte persoane aflate în tranzit pot intra în China, fără viză, pentru 10 zile. Politica de tranzit se aplică pentru 55 de țări. Cele mai restrictive reguli sunt pentru cetățenii din 10 țări. Este vorba despre Republica Cehă, Lituania, Suedia, Rusia, Regatul Unit, Ucraina, Indonezia, Canada, SUA și Mexic.
Articolul Relaxare neașteptată a politicii de turism în China: Cetățenii a peste 70 de țări pot intra acum fără viză apare prima dată în Mediafax.
