Fostul director al Biroului Federal de Investigații (FBI), James Comey, a fost pus sub acuzare joi de un mare juriu federal din districtul estic al statului Virginia.
El este acuzat de declarații false și obstrucționarea unei proceduri a Congresului, fapte care ar putea să-i aducă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Conform NBC News, dosarul vizează mărturia pe care Comey a dat-o în fața Comisiei Juridice a Senatului, pe 30 septembrie 2020.
Întrebat atunci dacă a autorizat scurgeri de informații privind anchetele FBI legate de Donald Trump sau Hillary Clinton, Comey a spus că își menține declarațiile anterioare, deși fostul său adjunct, Andrew McCabe, afirmase că primise acordul lui Comey pentru a furniza informații presei.
Inculparea survine la câteva zile după ce președintele Trump a cerut public, printr-o postare pe rețeaua sa socială, ca procurorul general Pam Bondi să îl urmărească penal pe Comey și pe alți critici, inclusiv congresmanul democrat Adam Schiff și procurorul general al statului New York, Letitia James.
Comey a respins acuzațiile într-un mesaj video: „Știam de ani de zile că există costuri pentru a-l înfrunta pe Donald Trump, dar nu am fi putut trăi altfel. Sunt nevinovat și am încredere în sistemul judiciar federal”, a spus el.
Articolul James Comey, fostul director FBI, a fost pus sub acuzare pentru declarații false apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a anunțat joi impunerea unor tarife masive pentru o gamă largă de produse importate, argumentând că măsura protejează producătorii americani și securitatea națională, potrivit Reuters.
Începând cu 1 octombrie, medicamentele de marcă sau brevetate vor fi taxate cu 100%, camioanele grele cu 25%, iar dulapurile de bucătărie cu 50%.
De asemenea, tarife de 50% se vor aplica pentru mobilierul de baie și 30% pentru mobilierul tapițat.
Trump a spus că noile taxe pe camioane urmăresc să apere companii americane precum Peterbilt, Kenworth și Freightliner de „concurența externă neloială”.
Măsura a provocat reacții critice din partea Camerei de Comerț a SUA, care a subliniat că principalii furnizori de camioane grele sunt Mexic, Canada, Japonia, Germania și Finlanda, toți aliați ai Statelor Unite.
Tariful de 100% pentru medicamente vizează toate produsele farmaceutice de marcă importate, cu excepția cazurilor în care producătorul a început deja construcția unei fabrici pe teritoriul SUA.
Industria farmaceutică a avertizat că măsura ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, în contextul în care aproape jumătate din ingredientele medicamentelor consumate în SUA provin din Europa și din alte țări aliate.
Articolul Trump anunță tarife uriașe pentru tiruri, medicamente și mobilier de bucătărie apare prima dată în Mediafax.
Armata ucraineană a efectuat lovituri asupra a trei stații de distribuție a gazului din partea ocupată de Rusia a regiunii Luhansk, au anunțat oficiali militari ucraineni.
Țintele se aflau în localitățile Șceastia, Severodonețk și Novopskov, potrivit lui Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot.
Acesta a precizat că operațiunea a fost realizată de Regimentul 14 de Vehicule Aeriene Fără Pilot în noaptea de 25 septembrie.
Brovdi a explicat că stația din Șceastia era principalul furnizor de gaz pentru termocentrala din Luhansk, care acum este nevoită să treacă pe cărbune.
Atacul asupra facilității din Severodonețk a pus în pericol alimentarea cu gaz a industriei chimice, inclusiv a uzinei Azot.
Comandantul a sugerat, de asemenea, că ar putea urma lovituri similare pe teritoriul rus.
El a menționat incidentul din regiunea Krasnodar, unde o fabrică de îngrășăminte operată de EuroChem și-a suspendat activitatea după un atac cu drone în aceeași noapte, informație relatată de presa rusă Astra.
Articolul Explozii în orașul Luhansk ocupat: Armata ucraineană a lovit trei stații de distribuție a gazului apare prima dată în Mediafax.
NATO și statele europene au avertizat Rusia că vor reacționa militar la noi incursiuni aeriene, după ce mai multe avioane rusești au traversat spațiul aerian al Estoniei săptămâna trecută.
Potrivit Bloomberg, diplomați britanici, francezi și germani au avut o întâlnire la Moscova în care au catalogat incidentul drept intenționat, în pofida dezmințirilor Kremlinului.
Incidentul vine pe fondul unei serii de provocări: în ultima lună, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, României și, posibil, Danemarcei.
Estonia a acuzat Rusia că, pe 19 septembrie, trei avioane MiG-31 au intrat 12 minute în spațiul său aerian, iar astăzi piloți ungari au interceptat cinci aeronave rusești deasupra Mării Baltice.
Un oficial german a confirmat întâlnirea de la Moscova, precizând că ambasadorii europeni au cerut oprirea imediată a acestor acțiuni.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se coordonează cu Paris, Londra și Varșovia și sprijină „toate măsurile necesare”.
În acest context, NATO a activat de două ori luna aceasta articolul 4, care prevede consultări între aliați în caz de amenințare.
Danemarca ia în calcul să facă același pas după ce drone suspecte au perturbat traficul aerian la Copenhaga.
Articolul Europa și NATO avertizează Moscova: Vom raspunde cu forță, avioanele rusești care încalcă spațiul aerian pot fi doborâte apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a semnat joi un ordin executiv care oficializează procesul de vânzare a activităților TikTok din SUA către un consorțiu de investitori americani și globali, evaluând noua companie la aproximativ 14 miliarde de dolari, potrivit vicepreședintelui JD Vance.
Conform Reuters, măsura urmărește să respecte legea din 2024, ce impune ca aplicația să fie deținută de entități non-chineze pentru a continua să funcționeze în SUA.
Trump a declarat că a discutat cu președintele chinez Xi Jinping, care „a fost de acord” cu planul.
Printre investitorii anunțați se numără Michael Dell și Rupert Murdoch, iar Oracle și firma de private equity Silver Lake vor deține împreună aproximativ 50% din TikTok U.S., au precizat surse apropiate negocierilor.
Un grup de acționari actuali ai companiei-mamă ByteDance ar urma să dețină circa 30%, în timp ce ByteDance ar rămâne cu mai puțin de 20%, conform cerințelor legii americane.
Casa Albă nu a detaliat modul în care a stabilit valoarea de 14 miliarde de dolari, sub estimările anterioare de 30 -40 de miliarde pentru platformă fără algoritmul de recomandare.
Deși termenul-limită pentru interzicerea aplicației este 16 decembrie, Trump a subliniat că vânzarea va asigura protejarea datelor utilizatorilor americani și o „operare complet americană” a TikTok.
Articolul Trump semnează ordinul pentru vânzarea TikTok U.S., evaluată la 14 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
Administrația Cyberspațiului din China a demarat o campanie națională de „curățare” a mediului online, menită să reducă postările ce „exagerează sentimente negative și pesimiste”, scrie BBC.
Scopul oficial este „corectarea emoțiilor negative” și crearea unui internet „mai civilizat și rațional”, potrivit comunicatului publicat în această săptămână.
Autoritățile urmăresc să limiteze mesaje precum „munca e inutilă” sau „studiile nu ajută la nimic”, populare în rândul unei generații tinere care se confruntă cu perspective economice sumbre, șomaj ridicat și competiție acerbă pentru locuri de muncă și admiterea la facultate.
Printre cei afectați se numără creatori de conținut cunoscuți, precum Hu Chenfeng, ale cărui conturi au fost șterse fără explicații, după ce a făcut un comentariu viral despre „oameni Android”, o glumă interpretată ca referire la inegalități sociale.
Zhang Xuefeng, un influencer apreciat pentru sfaturile sale directe despre educație și carieră, a văzut de asemenea restricționat accesul la publicul său, după ce a vorbit deschis despre realitățile dure ale pieței muncii.
Campania vizează și platformele de socializare.
Aplicații populare precum Xiaohongshu, Kuaishou și Weibo riscă sancțiuni pentru că nu au controlat suficient conținutul considerat „negativ” sau „trivial”.
Experții avertizează că limitarea exprimării frustrărilor ar putea înrăutăți starea psihică a populației tinere.
„A împiedica oamenii să-și descarce nemulțumirile poate avea efectul contrar,” spune Simon Sihang Luo, profesor la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.
Articolul Campanie pentru a elimina pesimismul și „corectarea emoțiilor negative” de pe internet, lansată de China apare prima dată în Mediafax.
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Uniunii Europene să mobilizeze activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de apărare destinat Ucrainei, în valoare de circa 160 de miliarde de dolari (140 de miliarde de euro), scrie Kyiv Independent.
Într-un articol publicat joi în Financial Times, Merz a afirmat că un astfel de sprijin ar asigura reziliența militară a Kievului „pentru câțiva ani”, subliniind că este nevoie de un „impuls nou” pentru a schimba calculele Moscovei.
Până acum, guvernele UE, inclusiv Germania, au evitat să folosească activele rusești înghețate, invocând riscuri juridice și financiare, dar și temeri că măsura ar putea submina încrederea în euro ca monedă de rezervă și ar provoca reacții dure din partea Rusiei.
Merz a recunoscut aceste preocupări, menționând că Germania a fost și rămâne prudentă în privința confiscării activelor Băncii Centrale a Rusiei, dar a insistat că blocul european trebuie să găsească o soluție pentru a pune fondurile la dispoziția Ucrainei.
Potrivit planului propus, Ucraina ar primi un împrumut fără dobândă, garantat de activele rusești înghețate, rambursarea urmând să fie efectuată abia după ce Moscova va compensa daunele provocate de război. „Până atunci, activele rusești vor rămâne înghețate, conform deciziei Consiliului European”, a precizat Merz.
Articolul Merz cere folosirea activelor rusești înghețate pentru un împrumut de apărare către Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Ministrul de externe saudit, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferință de presă organizată la New York, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU, că noua coaliție internațională are rolul de a asigura sprijin financiar direct pentru Autoritatea Palestiniană (PA).
„Această coaliție reunește mai mulți parteneri importanți și va oferi sprijin imediat PA,” a precizat oficialul saudit.
Prințul Faisal a anunțat că Arabia Saudită va contribui cu 90 de milioane de dolari la acest efort comun, fără a oferi detalii suplimentare despre calendarul plăților sau lista completă a partenerilor implicați. Inițiativa vine pe fondul eforturilor internaționale de susținere a stabilității economice și politice a teritoriilor palestiniene.
Articolul Arabia Saudită: 90 de milioane de dolari alocați pentru sprijinirea Autorității Palestiniene apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seară, la Antena 3, că riscul suspendării fondurilor europene nu a fost o surpriză apărută în vară, ci fusese semnalat de Comisia Europeană prin avertizări trimise în ianuarie, aprilie și începutul lunii iunie 2025.
„Procedura a fost declanșată, dar am avut un Consiliu care ne-a evaluat pozitiv, iar mesajul către Parlament a apreciat pașii făcuți”, a spus ministrul.
Nazare a subliniat că România a luat măsuri importante și „s-a ținut de cuvânt”, câștigând astfel credibilitate în negocierile cu Bruxelles-ul.
El a menționat două momente decisive în perioada următoare: Consiliul din 10 octombrie și cel din noiembrie, când vor avea loc evaluarea procedurii de deficit excesiv, adoptarea noului buget PNRR și discuțiile legate de evitarea suspendării fondurilor.
Potrivit ministrului, dacă măsurile nu ar fi fost implementate, România risca o sancțiune de până la 10% din sumele europene angajate pentru 2026. „Uitându-mă la rezultate, cred că suntem pe un drum bun”, a adăugat Nazare.
Articolul Comisia Europeană a avertizat din ianuarie despre riscul suspendării fondurilor europene. Cred că „suntem pe un drum bun”, spune Nazare. apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a afirmat vineri, la Casa Albă, că se opune ferm oricărei încercări a Israelului de a anexa teritoriile ocupate din Cisiordania.
„Nu voi permite Israelului să anexeze Cisiordania. Nu se va întâmpla”, a spus Trump în fața reporterilor în Biroul Oval.
Întrebat dacă a discutat direct cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a răspuns: „Fie că am vorbit cu el sau nu, am vorbit, dar nu permit Israelului să anexeze Cisiordania. A fost destul, e timpul să ne oprim.”
Declarația marchează o schimbare semnificativă în politica administrației Trump față de Israel și reprezintă un obstacol pentru planurile lui Netanyahu, care semnalase în ultimele săptămâni că ar putea avansa cu anexarea unor părți din teritoriul palestinian ocupat.
Articolul Trump: Nu voi permite Israelului să anexeze Cisiordania ocupată. Este timpul să ne oprim apare prima dată în Mediafax.
Inițiatorii proiectului sunt Abe Hamadeh, politician din Arizona și August Pfluger, șeful comitetului Republican de Studiu. Proiectul de lege urmează să fie prezentat vineri, potrivit comunicatului de presă publicat pe pagina de internet a Republicanului August Pflunger.
Inițiativa vine ca tribut adus activistului politic Charlie Kirk, asasinat în timpul unei conferințe susținute la Universitatea Utah Valley. Chipul său va fi imprimat pe 400.000 de monede de un dolar, alături de inscripția: „Well done, good and faithful servant.” (Bine lucrat, slujitor bun și credincios)
Potrivit sursei citate, proiectul de lege dorește să aducă recunoaștere publică asupra impactului pozitiv pe care influența lui Charlie Kirk l-a exercitat în politica din SUA, dar și în comunitatea religioasă americană.
„Mai sunt multe de făcut pentru a se asigura că moștenirea lui Kirk nu va fi niciodată uitată, dar plasarea chipului lui Kirk pe moneda americană este un început puternic și semnificativ”, se arată în comunicatul de presă publicat.
Dacă proiectul de lege va fi adoptat și promulgat, Kirk va deveni cea mai tânără personalitate imortalizată pe moneda legală a SUA, alăturându-se unor personalități celebre precum George Washington sau Benjamin Franklin.
În cazul în care proiectul legislativ va fi aprobat, monedele vor fi produse fără costuri pentru contribuabili, iar design-ul final va fi aprobat de președintele SUA, Donald Trump.
Articolul Chipul lui Charlie Kirk ar putea fi imprimat pe monedele de un dolar din SUA apare prima dată în Mediafax.
Microsoft a decis să oprească utilizarea unor servicii de stocare în cloud și AI de către Unit 8200, agenția de spionaj a armatei israeliene, pe motiv că aceasta a încălcat termenii de utilizare prin derularea unui amplu program de supraveghere a palestinienilor, relatează The Guardian.
Investigația comună a publicațiilor The Guardian, +972 Magazine și Local Call a dezvăluit că datele provenite din interceptarea a milioane de convorbiri telefonice zilnice erau stocate și analizate în platforma Azure, inclusiv pentru planificarea unor atacuri aeriene în Gaza.
Conform surselor citate, proiectul a început în 2021, după o întâlnire între directorul Microsoft, Satya Nadella, și fostul comandant al Unității 8200, Yossi Sariel.
Cu ajutorul capacității masive de stocare a Azure, agenția a creat un sistem capabil să înregistreze și să analizeze „un milion de apeluri pe oră”.
Datele, estimate la 8.000 de terabytes, erau găzduite într-un centru Microsoft din Țările de Jos și ar fi fost mutate rapid după publicarea dezvăluirilor.
Decizia Microsoft vine pe fondul presiunilor interne din partea angajaților și investitorilor îngrijorați de rolul tehnologiei companiei în războiul din Gaza, unde ofensiva israeliană a provocat, potrivit unor evaluări ONU, zeci de mii de victime civile.
„Nu furnizăm tehnologie pentru supravegherea în masă a civililor, indiferent de țară”, a transmis Brad Smith, vicepreședinte Microsoft, într-un mesaj intern.
Articolul Microsoft blochează accesul armatei israeliene la servicii cloud și AI apare prima dată în Mediafax.
Armata israeliană a anunțat că a identificat o rachetă trasă din Yemen, declanșând sirene de alertă în mai multe regiuni ale țării, potrivit Al Jazeera.
Forțele de apărare au precizat că sistemele antirachetă au fost activate pentru a urmări și intercepta proiectilul.
Incidentul are loc la câteva ore după ce Israelul a efectuat atacuri aeriene masive asupra capitalei yemenite Sanaa.
Autoritățile locale au raportat că raidurile au provocat cel puțin doi morți și 48 de răniți.
Până în acest moment, armata israeliană nu a oferit detalii suplimentare despre eventuale pagube sau victime pe teritoriul Israelului.
Articolul Armata israeliană detectează lansarea unei rachete din Yemen și activează sistemele de apărare apare prima dată în Mediafax.
Grecia va asigura escorta și trecerea în siguranță a navelor din „Global Sumud Flotilla”, a anunțat ministrul de externe Giorgos Gerapetritis într-o declarație pentru Reuters, pe marginea Adunării Generale a ONU.
Oficialul a precizat că „un număr mic de bărci se află în apele Cretei, iar noi vom garanta navigația lor în siguranță”.
Gerapetritis a adăugat că autoritățile elene au informat deja guvernul israelian despre participarea unor cetățeni greci la această flotilă și a subliniat că Grecia va lua toate măsurile necesare pentru ca tranzitul să decurgă fără incidente.
Flotila Global Sumud are ca scop sprijinirea populației din Gaza și atrage atenția comunității internaționale asupra situației umanitare din regiune.
Articolul Marina Greciei va asigura trecerea în siguranță a flotei pentru Gaza, anunță ministrul de Externe apare prima dată în Mediafax.
„Sunt foarte mulțumit, victoria asta poate aduce încredere și multe milioane. L-am scos pe Alibec că așa era înțelegerea cu Bîrligea, să joace amândoi”, a declarat Gigi Becali după meci, potrivit Gândul.
Pentru victoria cu Go Ahead Eagles, FCSB primește din partea UEFA suma de 450.000 de euro. Pentru calificarea în faza principală din Europa League, cei de la FCSB aveau deja asigurate 4,31 milioane de euro.
Miculescu a ajuns la nouă reușite în tricoul celor de la FCSB în cupele europene și a reușit să egaleze la acest capitol nume importante din istoria echipei roș-albastre. În istoria clubului au mai ajuns la această cifră: Adrian Ilie, Florinel Coman, Cristian Ciocoiu, Harlem Gnohere, Dorin Goian și Bogdan Stancu.
Articolul Go Ahead Eagles – FCSB 0-1. Victorie cu golul lui Miculescu apare prima dată în Mediafax.
La Adunarea Generală ONU, președintele Trump a afirmat că Londa va trecea la legea fundamentalistă islamică, lansând astfel un atac la adresa primarului Khan.
Premierul de la Londra a numit afirmațiile lui Trump drept „ridicole” și a declarat: „Ideea introducerii legii Sharia este un nonsens. Și Sadiq Khan este un om foarte bun și chiar combate infracțiunile grave”.
Deși a menținut o relație de colaborare cu liderul american, premierul britanic a recunoscut că aceasta este o zonă de dezacord.
„Avem conversații deschise despre multe lucruri. Dar vreau să îmi exprim sprijinul pentru primarul nostru”, a precizat Starmer.
Sadiq Khan, primul primar musulman al Londrei, l-a descris anterior pe Trump drept „rasist, sexist, misogin și islamofob”.
Articolul Starmer respinge comentariile președintelui Trump privind introducerea Legii Sharia în Londra apare prima dată în Mediafax.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus joi reținerea unui tânăr de 17 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare în scop terorist.
Din cercetări a reieșit că, la datele de 21 și 23 septembrie, inculpatul împreună cu o minoră de 14 ani a transmis mai multe mesaje către un număr de aproximativ 1.000 de adrese de email aparținând unor instituții de învățământ, unități medicale, unități de poliție, posturi de televiziune și alte instituții de pe întreg teritoriul României, în care proferau amenințări cu comiterea unor atacuri armate, în scopul creării de panică și intimidării populației prin producerea unui puternic impact psihologic.
Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, cu propunerea de arestare preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.
Articolul Tânărul de 17 ani, suspectat că a trimis sute de amenințări școlilor și spitalelor, reținut apare prima dată în Mediafax.
Nicușor Dan admite la Digi 24 că SRI a avut ingerințe în viața politică și economică a țării, în contextul în care a fost rugat să comenteze cum își explică interesul publicului român pentru conducerea SRI și SIE.
„S-o spunem foarte direct, am avut o influență a SRI-ului în viața noastră politică, în decizii, în zona economică și atunci persoana care va conduce SRI este o persoană care va avea putere în statul român.
Bineînțeles, noi trebuie să facem două lucruri.
Pe de o parte, ca partea operativă să nu fie zdruncinată, pentru că sunt chestiuni de securitate foarte serioase… pe de altă parte, să prevenim ca excesele pe care le-am văzut de-a lungul timpului, interferențele cu anumite fenomene sociale, să dispară, iar un director civil trebuie să fie garanția pentru lucrul ăsta”, a spus acesta.
„Lazurcă este o persoană în care am încredere”Întrebat când vom afla nominalizările pentru cele două servicii, Nicușor Dan a răspuns:
„La momentul oportun. Pentru că este un dialog care este între între președinte și partidele din coaliție, între partidele din coaliție între ele și la momentul în care această discuție nu se va suprapune cu alte discuții care sunt la fel de importante pentru stabilitatea noastră, o vom avea și o vom tranșa”.
Două nume sunt vehiculate în spațiul public pentru șefia SRI și SIE: al avocatului Gabriel Zbârcea și, respectiv, al lui Marius Lazurcă, pentru care, de altfel, Nicușor Dan a semnat și decretul de rechemare din postul de ambasador al României în Mexic, la finalul mandatului de patru ani.
Pentru mai mult context, în momentul rechemării lui Lazurcă din Mexic, Nicușor Dan a fost întrebat la Antrena 3 dacă l-a chemat pentru șefia SIE.
„L-am chemat pentru a ocupa o poziție în București. Mai departe, pe servicii, până când nu finalizăm discuția cu partidele din majoritate, nu voi spune absolut nimic”, a spus atunci Dan, care a adăugat: „Lazurcă este o persoană în care am încredere, o cunosc de multă vreme. Consider că poate ajuta mai mult dintr-o poziție centrală. Care va fi aia, vom vedea”.
Nicușor Dan și-a păstrat atitudinea secretoasă și în discuția din această seară de la Digi, când, presat să confirme numele, a răspuns sec: „Înțelegeți doar că în momentul potrivit, discuția între mine și partide va avea loc, mai mult de atât nu pot să spun”.
Articolul Nicușor Dan admite influența SRI în deciziile din domeniul politic și economic apare prima dată în Mediafax.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că NATO și UE au trecut de la sprijin indirect la implicare directă, pretinzând că sunt acum părți active în război.
Prima Doamnă a Ucrainei se întâlnește cu Melania Trump pentru a discuta despre impactul războiului asupra copiilorOlena Zelenska i-a mulțumit Melaniei Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei, subliniind atenția acesteia față de copiii afectați de războiul brutal al Rusiei și nevoile umanitare continue.
Pana de curent la centrala nucleară Zaporojie intră în a treia zi după lovitura asupra rețeleiO pană de curent la centrala nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a continuat pentru a treia zi, Energoatom avertizând asupra unor riscuri grave pentru Ucraina și Europa, potrivit The Kyiv Independent.
Trump: Rusia nu a „câștigat practic niciun teritoriu” în ofensiva din UcrainaPreședintele Donald Trump a declarat că ofensiva recentă a Rusiei în Ucraina nu a obținut aproape niciun câștig teritorial, în pofida săptămânilor de bombardamente intense și costuri semnificative.
Ambasador rus avertizează NATO cu privire la un război în cazul doborârii unor aeronaveAmbasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, a avertizat că, dacă forțele NATO ar doborî avioane rusești care încalcă spațiul aerian al alianței, aceasta ar echivala cu un război.
Tusk avertizează că declarațiile lui Trump despre Ucraina pot indica reducerea implicării SUAPremierul polonez Donald Tusk a avertizat joi că declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump privind Războiul din Ucraina ar putea sugera o potențială reducere a implicării în conflict, notează Politico.
Președintele american, Donald Trump a notat, marți pe rețeaua de socializare Truth Social: „„Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”. Acesta a mai lansat critici și la modul de desfășurare a războiului din partea Rusiei, dar a lansat și atacuri la adresa economiei.
Zelenski: Oficialii Kremlinului „vor trebui să ştie unde sunt adăposturile antiaeriene”Oficialii de la Kremlin vor trebui „să ştie unde sunt adăposturile antiaeriene”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, după ce a sugerat că Statele Unite ar putea oferi Ucrainei noi arme cu rază lungă de acţiune, scrie The Kyiv Independent.
Într-un interviu acordat publicaţiei Axios şi publicat joi, Zelenski a spus că Kievul nu va viza civili, deoarece „nu suntem terorişti”, dar a subliniat că centrele de putere, inclusiv Kremlinul, ar putea fi ţinte legitime.
Un senator rus recunoaște că Ucraina domină războiul cu droneUn senator rus din Ucraina ocupată recunoaște că Moscova pierde teren în războiul cu drone și că războiul său împotriva Kievului a ajuns într-un impas.
Dmitri Rogozin, membru al partidului pro-Kremlin Rusia Unită și senator care reprezintă regiunea Zaporojie ocupată de Rusia, a declarat că forțele ruse avansează doar „cu enorme dificultăți și cu costuri colosale”.
El a descris situația de-a lungul liniei frontului ca fiind un război de poziție, în care echipamentele „sunt distruse înainte chiar de a ajunge pe front”, iar micile grupuri de asalt avansează cu puțin succes, potrivit Kyiv Post.
Rogozin a recunoscut, de asemenea, că Rusia rămâne în urmă în războiul cu drone. Ucraina, a spus el, are „de zece ori mai multe drone”, datorită sprijinului acordat de „o coaliție de țări cu tehnologie avansată”. El a afirmat că Ucraina folosește zilnic între 100 și 250 de drone cu rază lungă de acțiune, numărul acestora crescând constant.
Volodimir Zelenski anunță că este gata să renunțe la funcția de președinte. În ce condiții ar face acest pasPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat într-un interviu pentru publicația Axios că este dispus să se retragă din funcție după terminarea războiului cu Rusia, relatează Reuters.
„Obiectivul meu este să pun capăt războiului”, nu să continui să candidez pentru funcție, a spus Volodimir Zelenski, citat de Axios.
Președintele ucrainean a acordat acest interviu la New York, chiar înainte să plece de la Adunarea Generală a ONU pentru a se întoarce la Kiev.
Întrebat în cadrul discuției dacă ar accepta să organizeze alegeri în cazul în care s-ar ajunge la un acord de încetare a focului pentru câteva luni, el a răspuns „Da”.
Statele Unite și Europa susțin doborârea avioanelor ruseștiUn număr tot mai mare de oficiali de rang înalt din Occident semnalează sprijin pentru doborârea avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO, în urma unei serii de incursiuni recente de-a lungul flancului estic al alianței, scrie The Kyiv Independent.
Susținerea apare pe fondul tensiunilor crescânde legate de încălcările repetate ale spațiului aerian, care au pus la încercare protocoalele NATO privind interceptarea, escaladarea și apărarea colectivă.
În cea mai recentă declarație, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru CNN, miercuri, că doborârea avioanelor intruse ar trebui luată în considerare dacă Moscova ignoră alte avertismente.
„Opinia mea este că trebuie să apărăm fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, a spus ea. „Asta înseamnă că, dacă există o intruziune în spațiul aerian, după avertizare, după ce am fost foarte clari, desigur, opțiunea doborârii unui avion de vânătoare care intră în spațiul nostru aerian este pe masă”.
Ucraina a doborât un avion de vânătoare rusesc și două avioane de transportForțele ucrainene au anunțat, joi, doborârea unui avion de vânătoare rusesc Su-34 în regiunea Zaporijjea, distrugerea a două avioane de transport An-26 și a două stații radar în urma unui atac cu drone asupra Crimeei, scrie The Kyiv Independent.
Aviația ucraineană a raportat că a doborât un avion rusesc Su-34 în sectorul de front Zaporijjea, în primele ore ale zilei de joi. Avionul a fost lovit în jurul orei 4:00, în timp ce lansa bombe ghidate asupra orașului Zaporijjea, potrivit sursei.
Su-34, avion de vânătoare-bombardament de concepție sovietică, a mai fost vizat de atacuri ucrainene asupra aerodromurilor rusești, Kievul raportând și anterior doborârea unor astfel de aparate.
Zelenski avertizează asupra provocărilor aeriene ruse la ONUPreședintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Emmanuel Macron și secretarul general NATO Mark Rutte la Adunarea Generală a ONU, unde a discutat despre încălcările repetate ale spațiului aerian european de către Rusia.
Președintele a declarat că aceste acțiuni nu sunt greșeli, ci provocări deliberate.
În discuțiile cu Rutte, cei doi au convenit asupra unor pași comuni și au analizat programul PURL, prin care statele NATO cumpără arme americane pentru a le transfera Ucrainei.
WSJ: Briefingurile militare au schimbat poziția lui TrumpWall Street Journal scrie că recentele informări ale oficialilor americani privind situația de pe front și o posibilă ofensivă ucraineană au influențat schimbarea de ton a lui Donald Trump.
Președintele american a declarat după întâlnirea cu Volodimir Zelenski că Ucraina poate recâștiga întreg teritoriul său cu sprijinul Uniunii Europene.
Potrivit surselor citate, briefingurile au evidențiat pierderile mari ale Rusiei și lipsa unor câștiguri semnificative, în ciuda ofensivei masive din estul Ucrainei.
Trump își pierde răbdarea cu RusiaVicepreședintele JD Vance a declarat că Donald Trump este tot mai nemulțumit de refuzul Moscovei de a negocia un acord de pace.
Oficialul american a spus după discuțiile cu Volodimir Zelenski că Ucraina, sprijinită de Uniunea Europeană, poate recâștiga întreg teritoriul său.
Vance a precizat că Statele Unite au negociat cu bună credință, în timp ce Rusia continuă să respingă dialogul. Trump consideră războiul dăunător pentru toate părțile și insistă că ostilitățile trebuie să înceteze cât mai curând.
Ucraina și Siria reiau relațiile diplomatice la ONUPreședintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina și Siria au restabilit oficial relațiile diplomatice după întâlnirea cu noul lider sirian Ahmed al-Sharaa la Adunarea Generală a ONU.
Cei doi au semnat un comunicat comun și au discutat despre cooperare și amenințări la adresa securității, dar și despre dorința de a construi legături între cele două state.
Rubio se întâlnește cu Lavrov la Adunarea Generală a ONU și îndeamnă Rusia să pună capăt războiuluiSecretarul de stat al SUA, Marco Rubio, s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York.
Marco Rubio a transmis apelul administrației Trump ca Rusia să înceteze violențele și să facă pași spre pacea durabilă a războiului cu Ucraina.
Întâlnirea a avut loc după discuțiile lui Donald Trump cu președintele Volodimir Zelenski, unde liderul american a numit Rusia „un tigru
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.310. SUA și UE vor doborârea avioanelor rusești / Zelenski a anunțat că va renunța la președinție apare prima dată în Mediafax.
La reuniunea miniștrilor de externe G20 din 25 septembrie, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că NATO și Uniunea Europeană au „declarat război” Rusiei prin sprijinul militar și politic acordat Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.
Sprijinul NATO și încălcările spațiului aerianAfirmația lui Lavrov vine după incidente recente în care drone și avioane rusești au pătruns în spațiul aerian al NATO, provocând îngrijorare sporită în Europa.
La începutul lunii septembrie, Polonia a doborât mai multe drone rusești, în timp ce România a raportat interceptarea unei drone rusești care a durat aproape o oră.
Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu avioane MiG-31, subliniind o tendință de provocări tot mai accentuate.
Răspunsul Occidentului și tensiunile în creșterePreședintele SUA, Donald Trump, a îndemnat aliații NATO să doboare aeronavele rusești care îi încalcă frontierele, o poziție susținută de oficiali europeni preocupați de securitatea regională.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a repetat deja ideea lui Lavrov, afirmând că NATO se află în război cu Rusia din cauza sprijinului militar constant acordat Kievului.
Între timp, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, a avertizat că interceptarea aeronavelor rusești ar echivala cu un conflict deschis.
Riscuri de escaladare pentru EuropaValul de încălcări ale spațiului aerian, dublat de campanii de dezinformare, a adâncit temerile din cadrul NATO privind o posibilă escaladare militară rusă dincolo de Ucraina.
Analiștii avertizează că astfel de provocări ar putea testa fermitatea NATO, estompând și mai mult granița dintre sprijin indirect și confruntare directă.
Declarațiile lui Lavrov încearcă să întărească narațiunea Moscovei conform căreia Occidentul a trecut la participare activă, prezentând orice acțiuni defensive ale NATO drept pretext pentru un conflict mai amplu.
Articolul Lavrov susține că NATO și UE au „declarat război” Rusiei prin Ucraina apare prima dată în Mediafax.
