Farah Pahlavi, care trăiește în exil la Paris după revoluția din 1979, a subliniat că decesul unui lider, chiar dacă acesta deține o poziție centrală în structura puterii, nu garantează schimbări imediate în sistemul politic iranian.
„Trecerea în neființă a unui om, oricât de central ar fi pentru arhitectura puterii, nu înseamnă automat sfârșitul sistemului”, a explicat aceasta.
Văduva șahului a punctat că factorul decisiv pentru viitorul Iranului va fi capacitatea poporului iranian de a se uni în jurul unei tranziții pașnice, ordonate și suverane, bazate pe statul de drept. În acest context, Farah Pahlavi a menționat implicarea fiului ei, Reza Pahlavi, în pregătirea acestei tranziții.
„Aceasta este o responsabilitate pe care fiul meu, Reza Pahlavi, și-a asumat-o și se află în procesul de pregătire pentru un viitor democratic al Iranului”.
Comentariile Farahei Pahlavi vin într-un moment de incertitudine în Iran, unde tensiunile interne și presiunile internaționale fac dificilă anticiparea evoluției politice după moartea liderului suprem.
Analiștii notează că istoria Iranului a arătat că schimbările de conducere nu produc întotdeauna transformări imediate în structura sistemului politic, accentuând rolul mobilizării populației în orice proces de democratizare.
Astfel, viitorul politic al Iranului depinde în mare măsură de acțiunea civilă și de coeziunea națională, mai degrabă decât de simpla trecere în neființă a liderului de facto al țării.
Farah Pahlavi rămâne o voce simbolică pentru cei care speră la o tranziție pașnică și guvernare bazată pe lege, reprezentând o punte între trecutul monarhic al Iranului și posibilitățile democratice ale viitorului.
De-a lungul carierei sale, Kerestély a semnat peste 700 de piese, multe dintre ele devenind adevărate hituri ale muzicii românești.
Cântărețul Paul Surugiu a postat un mesaj pe rețelele sociale.
„Maestrul Kerestély a fost ca un mentor pentru mine, oferindu-mi sfaturi, calm și bucurie. Am avut onoarea să colaborez cu el la peste 20 de cântece și mai multe albume. Cântecul său emblematic, ‘Copacul’, continuă să emoționeze generații întregi. A fost un om cald și blând, care va rămâne mereu în inimile noastre.”, a scris el.
Printre melodiile celebre ale compozitorului se numără „Copacul”, interpretată de Aurelian Andreescu, „Tăcutele iubiri” interpretată de Eva Kiss și „Lumea de dragoste” interpretată de Angela Similea.
Născut pe 12 mai 1934 într-o familie de preoți reformați din Șiclod, județul Harghita, Kerestély a început studiul muzicii încă din copilărie, concentrându-se pe orgă și pian. După serviciul militar, s-a stabilit la Cluj, unde a urmat cursurile Conservatorului.
Piesa „Copacul”, lansată în 1975, a marcat punctul culminant al carierei sale, devenind un hit apreciat și pe plan internațional. În anii mai recenți, compozitorul s-a dedicat în special lucrărilor instrumentale pentru pian, continuând să creeze muzică cu aceeași pasiune.
Franța își trimite propriile forțe armate pentru a apăra bazele militare deținute de britanici, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea Marii Britanii de a se apăra. Keir Starmer a fost umilit de decizia lui Emmanuel Macron, scriu jurnaliștii de la Express.
Marina Regală are șase distrugătoare, concepute pentru apărarea aeriană, dar ministrul Apărării, Vernon Coaker, a confirmat în ianuarie că doar trei sunt operaționale. Trei nave sunt în proceduri de modernizare. Rapoartele sugerează că în prezent doar un distrugător se află pe mare, celelalte două nave operaționale fiind ancorate în Portsmouth.
Baza britanică din Cipru găzduiește peste 3.500 de militari britanici și familiile acestora. A fost lovită de o dronă „kamikaze”, surse din domeniul securității susținând că aceasta a fost trasă de militanții Hezbollah din Liban.
Ministrul de externe Yvette Cooper a declarat că recent au fost mutate capacități defensive suplimentare în baze din Cipru, inclusiv sisteme radar, sisteme anti-drone, avioane F-35 și apărare aeriană de la sol.
Președintele cipriot Nikos Christodoulides a făcut apel atât la Emmanuel Macron, cât și la cancelarul german Friedrich Merz să trimită nave militare pentru a ajuta la paza insulei.
Bogdan Ivan a declarat, marți, că dacă barilul de petrol va ajunge totuși la 120-130 de dolari, impactul se va resimți și în prețul benzinei și al motorinei din România, pe fondul războiului din Iran.
„Depinde foarte mult cât mai durează acest conflict. Pe datele pe care le-am avut acum două zile, acest scenariu (preț de 10 lei pe litru – n.r.) era total improbabil. În momentul de față, când ne uităm la cifre, dacă barilul de petrol va ajunge la 120-130 de dolari și dacă va mai crește în continuare prețul la tona de motorină există, din nefericire, acest risc. Depinde foarte mult de cum evoluează situația în Orientul Mijlociu, lucru pe care, din păcate, nu putem să controlăm nici noi din România sau cred că aproape nimeni din Occident”, a declarat Bogdan Ivan, la Digi24.
Întrebat mai concret despre prețurile pe care șoferii de vor putea vedea în benzinării, Bogdan Ivan a avansat și posibilitatea de a sări de 10 lei pe litru.
„Mi-e greu să vă spun. Repet, vom putea să ajungem dacă va depăși baril 110-120 dolari, am putea să ajungem și la și la cel acel prag psihologic de 10 lei. Nu doresc să ajungem acolo. Facem tot ce ține de noi ca să absorbim acest șoc, dar nu putem să controlăm piața mondială de carburanți din România, din nefericire”, a declarat ministrul.
De precizat că, din informațiile Mediafax din surse avizate de la nivelul industriei, cei mai importanți operatori de distribuție din domeniul carburanților au fost chemați marți la prânz la o ședință prelungită, inclusiv cu Bogdan Ivan, în care s-a făcut o radiografie a stocurilor și a traseelor de aprovizionare spre România.
„Suntem asigurați cu depozite în caz de urgență”În declarațiile de ieri, ministrul Energiei spunea că nu există motive pentru ca prețurile să ajungă la 10 lei.
„Suntem asigurați cu depozite în caz de urgență, umplute în proporție de 102%, care vor putea să fie folosite într-o situație de avarie și care vor putea să asigure aprovizionarea pentru piața din România aproximativ 90 de zile în situație de avarie, dar nu suntem în această situație. Plus în toate terminalele de pe teritoriul României, plus în depozite există suficienți carburanți pentru a asigura fluxurile normale fără a avea o perturbație”, spunea luni ministrul Energiei. Bogdan Ivan aprecia că o creștere mai mare de 3-5 bani a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment.
„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt niște minciuni sfruntate. Nu există în momentul de față niciun argument rațional, comercial, economic, pentru care s-ar putea ca să ajungă prețul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a declarat luni ministrul Energiei.
Depășirea pragului de 9–10 lei/litru la benzină și motorină devine „realistă” în România dacă țițeiul se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari/baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz, avertiza luni președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă presei.
Recordurile istoricePotrivit platformei de specialitate peco-online.ro, comparativ cu luna trecută, prețul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu 3.0%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 11.5 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile
În cazul motorinei, prețul mediu al unui litru a crescut cu 3.0% ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 12.0 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile.
Conform sursei citate, recordul de preț la benzină a fost de 8,68 de lei pe 17 iunie 2022, iar la motorină, de 9,24 de lei, pe 21 iunie 2022.
Atunci, pe fondul acestor vârfuri, statul a acordat șoferilor o reducere de 50 de bani la fiecare litru de carburant, pentru o jumătate de an, din 1 iulie în 31 decembrie.
În această perioadă România se află pe locul al 18-lea în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, după Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.
România este situată pe locul 18 în cazul motorinei între statele Uniunii Europene în ceea ce privește cel mai mic preț la acest tip de combustibil, după Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.
Comparativ cu celelalte țări UE, România se clasează pe locul 15 la benzină fără taxe, că fiind cea mai ieftină, după Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia, în timp ce motorină fără taxe comercializată la noi este pe locul al 13-lea în topul celor mai mici prețuri, după Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franța, Italia, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia.
Și totuși, un paradox devine tot mai evident: în ciuda acestei viteze de neconceput acum doar câțiva ani, calitatea judecații pare să fie supusă unor riscuri majore. Această fractură expune o confuzie fundamentală pe care am cultivat-o cu aroganța specifică modernității: am confundat inteligența cu discernământul. Am presupus, în mod eronat, că o capacitate superioară de procesare a datelor echivalează cu o capacitate superioară de a raționa. În zilele noastre, în zorii noii ere AI, această confuzie a devenit cel mai mare risc strategic.
Inteligență versus discernământ
Inteligența, în forma sa pură, este capacitatea de a procesa informații: viteză, recunoașterea tiparelor, construcția unor conexiuni logice. Un model lingvistic mare (LLM) este apogeul acestei forme de inteligență: poate rezuma, traduce, codifica și genera text care, la suprafață, pare coerent și informat.
Citeşte comunicatul integral AICI
Organismul olimpic s-a abținut de la orice referire directă la războiul fără precedent lansat sâmbătă de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, în timp ce Los Angeles se pregătește să găzduiască următoarele Jocuri Olimpice de vară din 2028, potrivit Le Figaro.
Fără a numi nicio țară, CIO a deplâns pur și simplu „o lume afectată de conflicte, tragedii și disensiuni” și a reamintit că nu are „nicio modalitate de a impune implementarea” rezoluției privind armistițiul olimpic, adoptată pe 19 noiembrie de Organizația Națiunilor Unite.
Reacția celei mai importante organizații sportive din lume contrastează puternic cu reacția sa de acum patru ani, în urma invaziei rusești a Ucrainei, imediat după Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. CIO a condamnat imediat „încălcarea armistițiului olimpic de către guvernul rus și de către guvernul belarus care îl susține” și apoi a recomandat ca federațiile internaționale să anuleze competițiile programate în ambele țări și să le interzică steagurile – recomandări care rămân în vigoare.
Încă din 28 februarie 2022, aceasta recomandase, de asemenea, excluderea sportivilor ruși și belaruși din toate evenimentele internaționale, înainte de a-i reintegra sub o banneră neutră și în condiții stricte, un an mai târziu.
Acordul semnat reunește:
Parteneriatul se desfășoară în cadrul rețelei coordonate de IGCAT – International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism, organizația care acordă titlul de Regiune Gastronomică Europeană și promovează dezvoltarea regională prin patrimoniu alimentar, sustenabilitate și cooperare internațională.
Citeşte comunicatul integral AICI
