Сборщик RSS-лент

Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”.

Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului.

Propunerea Franței și reacția de la București

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării.

Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate.

„Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Poziția Ministerului de Externe

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski.

Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective.

„În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu.

Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte.

„Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea.

O decizie cu implicații strategice

România găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată.

Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.

Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost desemnat marți în funcția de lider suprem al Republicii Islamice. Decizia a venit pe fondul conflictului cu Israelul și al informațiilor contradictorii despre un posibil atac asupra Adunării Experților.

Dispute privind un atac la Qom

Autoritățile israeliene au anunțat că au lovit o clădire din orașul Qom. Un oficial israelian din domeniul securității a declarat că în acel imobil s-ar fi aflat membri ai Adunării Experților, organismul format din 88 de clerici care are atribuția de a desemna liderul suprem.

Potrivit aceleiași surse, votul pentru succesiune ar fi avut loc în acel moment, iar mai puțin de jumătate dintre membri s-ar fi aflat în clădire.

Teheranul, în schimb, a respins imediat aceste afirmații. Agenția semi-oficială Fars a transmis că în clădirea vizată nu a existat nicio reuniune.

„Nu a avut loc nicio reuniune acolo”, a transmis Fars, care a declarat că este nevoie de protejarea vieții membrilor Adunării. Potrivit agenției, locația era goală în momentul loviturii, iar reprezentanții s-au mutat într-un „mediu sigur” pentru a continua deliberările printr-o metodă alternativă de vot.

Agenția Tasnim a confirmat că birourile Adunării din Qom au fost atacate și a susținut că și complexul din Teheran a fost lovit în noaptea anterioară. Presa iraniană a relatat și despre bombardamente în zone apropiate de Piața Revoluției din capitală.

În acest context, ayatollahul Ali Movahedi Kermani, membru al Adunării Experților, a declarat că „selectarea noului lider nu va fi prelungită”.

Rolul Adunării Experților și mecanismul constituțional

Constituția iraniană stabilește că Adunarea Experților are responsabilitatea de a alege liderul suprem. Membrii săi sunt desemnați prin vot popular, însă candidații trebuie validați anterior de Consiliul Gardienilor.

Acest consiliu are membri numiți direct sau indirect de liderul suprem, fapt care a asigurat de-a lungul timpului o bună respectare a principiilor Revoluției Islamice.

Legea fundamentală prevede că Adunarea trebuie să se întrunească „cât mai curând posibil” pentru a desemna un nou lider. Până la finalizarea procedurii, atribuțiile funcției sunt exercitate de un consiliu temporar format din președinte, șeful sistemului judiciar și un reprezentant al Consiliului Gardienilor desemnat de Consiliul de Discernământ.

Surse citate de Fars au susținut că ayatollahul Ali Khamenei nu a numit oficial un succesor, iar decizia a aparținut în totalitate Adunării.

De-a lungul anilor, fostul lider suprem a vorbit despre calitățile necesare pentru această poziție, printre care opoziția față de „aroganța” Statelor Unite, curajul, integritatea, simțul dreptății și capacitatea administrativă.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei are 56 de ani și este considerat o figură influentă, dar discretă, în structura de putere a Iranului. S-a născut în 1969 la Mashhad, într-o perioadă când era predomina opoziția religioasă față de regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi.

Tatăl său a fost arestat și trimis în exil de mai multe ori înainte de Revoluția Islamică din 1979.

După schimbarea regimului, Mojtaba s-a stabilit la Teheran și a urmat cursurile liceului Alavi, instituție cunoscută pentru formarea unor membri ai elitei religioase și politice.

Ulterior, el a studiat teologia la Teheran și Qom, sub îndrumarea unor clerici conservatori, inclusiv ayatollahul Mohammad-Taqi Mesbah Yazdi. Deși are rang de cleric mediu și nu deține titlul de ayatollah, numeroși observatori îl consideră un actor important în cadrul Biroului Liderului Suprem.

Influența sa este asociată cu legăturile strânse cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. A participat la războiul Iran-Irak în cadrul Batalionului Habib și a construit relații cu persoane care au ajuns ulterior în poziții importante în aparatul de securitate, inclusiv în serviciile de informații și în forța Basij.

De-a lungul anilor, adversari politici și guverne occidentale l-au acuzat că a influențat procesele electorale și că a avut un rol în reprimarea protestelor.

În 2019, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva sa printr-un ordin executiv care viza persoane apropiate liderului suprem. Departamentul Trezoreriei SUA a afirmat atunci că Ali Khamenei i-ar fi delegat anumite responsabilități și l-a descris drept reprezentant oficial al liderului, deși nu ocupa o funcție aleasă.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat marți că oprirea conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se află printre obiectivele sale principale, relatează Ukrinform.

Declarațiile au fost făcute marți, la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri cu cancelarul german Friedrich Merz, potrivit relatărilor unui corespondent Ukrinform.

Întrebat unde se situează acest conflict pe agenda sa, liderul american a spus că „în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, unde se află pe lista mea de priorități? Foarte sus!”

Trump a repetat ideea că relația dintre cei doi lideri implicați în conflict este marcată de ostilitate.

„Există o ură extraordinară între președintele Putin și președintele Zelenski, o ură extraordinară”, a spus din nou Donald Trump. El a adăugat că responsabilitatea pentru situație nu aparține exclusiv unei singure părți. „Uneori dau vina pe unul, alteori pe celălalt”, a precizat acesta.

Președintele american a vorbit și despre încheierea războiului din Ucraina.

„Cred că se va întâmpla”, a spus Donald Trump.

El a susținut că anterior a contribuit la soluționarea altor opt conflicte și că, la început, a considerat că războiul ruso-ucrainean va fi mai simplu de gestionat.

Trump a explicat că prioritatea acordată acestui război nu derivă dintr-un impact direct major asupra Statelor Unite, pe care le-a descris drept „foarte departe”, ci din numărul mare de victime.

Potrivit estimărilor invocate de el, în ultimele patru săptămâni ar fi murit 32.000 de soldați. El a mai spus că media lunară a pierderilor se situează între 25.000 și 30.000 de militari „în acel război stupid” și a adăugat că „i-ar plăcea să-l vadă sfârșit”.

În opinia sa, amploarea tragediei depășește orice alt conflict din ultimele decenii: „Este cel mai rău lucru care s-a întâmplat de la al Doilea Război Mondial încoace”.

Întrebat despre posibilitatea eșecului negocierilor, Trump a declarat: „Tot ce puteți face este să încercați tot posibilul.”

În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat anterior că următoarea rundă de discuții de pace ar putea avea loc la Abu Dhabi, la începutul lunii martie. Până în acest moment, aceste consultări nu au fost anulate.

Qatarul a confirmat marți că două rachete lansate din Iran au vizat teritoriul său, una dintre ele atingând baza militară americană Al-Udeid, în contextul celei de-a patra zile a războiului din Orientul Mijlociu inițiat de Statele Unite și Israel.

„Sistemele de apărare antiaeriană au interceptat cu succes una dintre rachete, a doua lovind baza Al-Udeid din Qatar fără a face victime”, a precizat Ministerul Apărării din Qatar într-un comunicat oficial.

În plus, autoritățile qatareze au anunțat că au destructurat două celule de spionaj legate de Gărzile Revoluționare Iraniene, armata ideologică a regimului de la Teheran, și au reținut zece persoane suspectate de activități ilegale pe teritoriul țării.

Alimentarea cerereii interne de motorină are potenţialul de a deveni o problemă în contextul războiului din Iran. În total, România are un consum de carburanţi de circa 8 milioane de tone din care 5,5-6 milioane de tone reprezintă consumul de motorină.

Piaţa de modă este astăzi din ce în ce mai sufocată de brandurile de fast-fashion în condiţiile în care marile platforme promovează textile la preţuri mici din materiale sintetice care nu fac decât să crească cantitatea de deşeuri într-o piaţă care abia acum începe să pornească motoarele colectării şi reciclării.

Listarea Electroalfa (EAI) a adus marţi cel mai puternic debut antreprenorial la Bursa de Valori Bucureşti în contextul în care acţiunile companiei au urcat cu până la 50% în prima oră de tranzacţionare, ulterior dinamica fiind în jur de 25-30% pe fondul scăderii abrupte a indicelui principal BET, pe rulaje peste ceilalţi emitenţi, într-un context în care oferta publică fusese închisă anticipat, în premieră pentru piaţa locală.

Anul trecut, economia locală a avut o creştere de 0,6% şi intra în 2026 cu aşteptări prudente, dar clare: un avans de circa 1% şi o accelerare timidă în a doua parte a anului. Războiul Orientul Mijlociu şi şocurile geo­politice din ultimele zile au schimbat însă aceste perspective de creştere.

România este în continuare o piaţă atractivă pentru inves­tiţii, în ciuda contextului eco­nomic din 2025. Totuşi, după perioada de creşteri de taxe începută în a doua jumătate a anului trecut, la nivelul societăţii se simte o teamă care se traduce în consum mai scăzut, per­cepţia socială influenţând astfel indicatorii economici, susţine Alina Timofti, partener, NNDKP, specializată în consultanţă fiscală.

Turismul a contribuit cu 14,5 mi­lioane de lei la bugetul Primăriei Capitalei în 2025, bani colectaţi din taxa turistică, potrivit informaţiilor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti.

Anul trecut, economia locală a avut o creştere de 0,6% şi intra în 2026 cu aşteptări prudente, dar clare: un avans de circa 1% şi o accelerare timidă în a doua parte a anului. Războiul din Orientul Mijlociu şi şocurile geo­politice din ultimele zile au schimbat însă aceste perspective de creştere.

Indexul Big Mac, lansat de publicaţia The Economist acum mai bine de trei decenii, compară preţul acestui produs fanion al reţelei de restaurante McDonald’s în câteva zeci de ţări din lume.

În urmă cu zece ani, la sfârşitul lunii februarie, compania americană Cheniere Energy a început o ofen­sivă bruscă a exporturilor de gaze naturale lichefiate care astăzi salvea­ză economia mondială, scrie The Wall Street Journal.

Transport Trade Services (simbol bursier TTS) vine după un 2025 complicat, marcat de un nivel redus al Dunării şi de o scădere a tarifelor pe piaţa de transport fluvial, spune Gabriel Ţecheră, director guvernanţă corporativă şi relaţii cu inves­titorii.

Clujul va continua să se dezvolte în domeniile în care deja şi-a pus amprenta foarte bine, de la banking la IT şi de la energie la educaţie sau servicii, spune Ioana Căprar, general manager la Vitrina Advertising.

„Ne uităm la piaţa rezidenţială în strânsă legătură cu ce se întâmplă şi în zona economică, pentru că principalul mod în care oamenii achiziţionează locuinţe este pe baza salariului, a venitului pe care îl au. De aceea e im­portant mersul economiei“, a explicat Gabriel Blăniţă în cadrul emisiunii ZF Real Estate by Storia.

În urmă cu zece ani, la sfârşitul lunii februarie, compania americană Cheniere Energy a început o ofen­sivă bruscă a exporturilor de gaze naturale lichefiate care astăzi salvea­ză economia mondială, scrie The Wall Street Journal.

Grupul german Schwarz, proprie­tarul discounterului Lidl şi al lanţului de hipermarketuri Kaufland, vrea să ducă conceptul românesc La Cocoş dincolo de graniţele României.

Obezitatea în România este o boală cronică cu multiple implicaţii asupra corpu­lui şi sănătăţii, o problemă majoră de sănă­tate, potrivit Oanei Pop, medic specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.

„Mi-am dat seama că ce ştiu să fac cel mai bine este să desenez“, spune Mădălina Niculae, cea care a pornit, în primăvara anului trecut, Ludicolora, brand sub care îşi vinde, în magazinul online propriu, ilustraţiile şi printurile de artă, fiecare imprimat pe diverse produse – agende, semne de carte, felicitări sau tricouri.