Decizia a fost luată de Consiliul de Supraveghere în ședința din 29 mai 2026, potrivit raportului transmis Bursei de Valori București.
Compania precizează că hotărârea a fost adoptată „cu majoritatea voturilor exprimate”, în urma finalizării procedurii de selecție a membrilor Directoratului.
Iulius-Dan Plaveti a fost numit membru al „Directoratului Hidroelectrica S.A. (Chief Executive Officer – CEO), incepand cu data de 29 mai 2026, pentru un mandat cu durata pana la data de 7 noiembrie 2027”.
Numirea devine efectivă după îndeplinirea condiției de renunțare la funcțiile „de administrator si/sau director detinute in consilii de administratie, consilii de supraveghere si directorate, atat in societati cu capital integral ori majoritar de stat, cat si in societati cu capital privat”.
În același raport, compania precizează și numirea lui Mihail-Dan Stan ca „membru al Directoratului Hidroelectrica S.A. (Chief Financial Officer – CFO)”, pentru aceeași perioadă de mandat.
UPDATE: Surse judiciare afirmă că dosarul în care a fost chemat înaltul ofițer s-ar afla în lucru încă din toamna anului trecut și ar privi fapte de abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Conform informațiilor G4Media, anchetatorii ar verifica procedurile unor concursuri de angajare în Armată.
ȘTIREA INIȚIALĂ: La intrarea în sediul DNA, generalul Gheorghiță Vlad a refuzat să discute cu jurnaliștii prezenți acolo. Până la această oră, nu există informații oficiale cu privire la calitatea în care a fost citat de către procurorii DNA.
Generalul Gheorghiță Vlad a fost învestit ca șef al Statului Major al Apărării în 30 noiembrie 2023.
Anterior, a fost locțiitor al șefului Statului Major al Apărării, iar în perioada 2020-2022 a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție în aceeași instituție.
De-a lungul carierei militare, s-a aflat la comanda mai multor structuri, de la toate nivelurile ierarhice: comandant al Diviziei 2 Infanterie Getica din Buzău, comandant al Centrului Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, comandant al Brigăzii 1 Mecanizată Argedava, șef al informațiilor la Componenta Operațională Terestră, șef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forțelor Terestre și comandant al Batalionului 631 Tancuri.
Prima funcție din carieră a fost cea de comandant pluton tancuri la Regimentul 22 Tancuri din București. Este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri (promoția 1991) și al Liceului Militar Dimitrie Cantemir (promoția 1988).
Ministerul estonian de Interne a anunțat că echipamentele au fost amplasate pe trei sectoare ale frontierei terestre din sud-est, potrivit 20 minutos. Aceste se află între punctul triplu de graniță Estonia-Letonia-Rusia și punctul de trecere a frontierei de la Luhamaa.
Autoritățile intenționează să extindă sistemul pe întreaga frontieră terestră până la sfârșitul acestui an.
„Primele echipamente sunt deja instalate și funcționează. Acesta este doar începutul. Obiectivul nostru este crearea unei rețele antidronă care să acopere întreaga Estonie”, a declarat ministrul de Interne, Igor Taro.
Potrivit acestuia, incidentele recente au confirmat că evaluarea amenințărilor a fost realistă și că deciziile privind dezvoltarea capacităților de apărare au fost justificate.
„Frontiera noastră estică este bine protejată, iar consolidarea capacității antidronă contribuie la securitatea întregii Europe”, a afirmat ministrul.
În zonele unde nu au fost încă instalate sisteme fixe sau unde este necesară o supraveghere suplimentară sunt utilizate, în prezent, sisteme mobile de monitorizare.
Incidente recente cu droneDecizia de accelerare a măsurilor de supraveghere vine după mai multe incidente produse în ultimele luni.
În martie, o dronă s-a prăbușit în coșul de fum al unei centrale electrice aflate în apropierea frontierei dintre Estonia și Rusia.
Cu puțin peste o săptămână în urmă, o altă dronă a fost doborâtă deasupra Estoniei de un avion de vânătoare al NATO, decolat de la o bază aeriană din Lituania.
Potrivit autorităților estoniene, unele dintre dronele implicate în incidente recente ar fi fost aparate ucrainene deviate de sistemele rusești de bruiaj, în timp ce originea altora nu a putut fi stabilită.
Plantele cățărătoare pot adăuga un plus de farmec la orice casă pe timpul verii, potrivit Express.
Pentru o intrare plină de flori, Ideal Home recomandă cinci plante cățărătoare care pot fi cultivate în fața ușii și care vor înflori în câteva luni.
Iasomia stelatăAceastă plantă cățărătoare arată bine tot timpul anului, datorită frunzișului lucios. În timpul verii, când înflorește, va emana un miros dulceag.
Iasomia stelată preferă locurile orientate spre sud sau vest și se dezvoltă bine în șase până la opt ore de soare. Poate fi plantată la aproximativ 30 cm distanță de perete și apoi așezată pe sârmă sau spalier, pentru a o ajuta să se cațere.
ClematisAceasta poate crește câțiva metri într-un singur an, fiind ideală pentru grădinarii nerăbdători. Ocupă puțin spațiu și preferă locurile orientate spre est. Clematis va avea nevoie de sârme sau spalieri pentru a se cățăra, astfel încât să își poată înfășura tulpinile de frunze în jurul structurilor.
Trandafiri cățărătoriAceste flori sunt o alegere populară în Marea Britanie, potrivit sursei citate. Pot crește rapid pentru a acoperi arcade și pereți. Vor înflori în repetate rânduri și oferă un parfum minunat în lunile mai calde.
Alegerea unui soi fără spini este recomandată pentru plasarea lor la ușă. Trandafirii cățărători preferă ușile orientate spre sud sau vest și vor avea nevoie de un suport solid, deoarece nici ei nu pot urca pereții fără structură.
GlicinăGlicina este o altă plantă emblematică a caselor britanice, conform sursei. Este ușor de cultivat, iar florile sale mov oferă un aspect plăcut oricărei gospodării.
Deoarece crește repede, este recomandată tăierea regulată. Și glicina are nevoie de un suport solid ancorat în casă, deoarece plantele mature pot deveni foarte grele.
CaprifoiNu în cele din urmă, caprifoiul este și el o alegere bună, datorită parfumului său dulce. Mirosul său devine deosebit de vizibil în zilele călduroase de vară și seara.
Și această plantă crește rapid, în jurul spalierelor și a suporturilor de uși. Unele variante sunt veșnic verzi, ceea ce va oferi frunziș pe tot parcursul anului.
Este ușor de îngrijit, dar va avea nevoie de udare abundentă în lunile de vară.
„Haideți să mai demontăm un alt fake news: cum că Ministerul Apărării nu a vrut să cumpere blindatele Piranha sau că ar fi schimbat criteriile după publicarea acestora pentru a le elimina din procedură. FALS! Cu date si cifre, nu cu burtiere”, a transmis ministrul, marți, pe Facebook.
El afirmă că oferta primită a depășit semnificativ nivelul de prețuri avute în vedere de autorități.
„Adevărul este că a fost primită o ofertă cu un preț de aproximativ 2,5 ori mai mare decât cel plătit de România în martie 2026 și aproape dublu față de limita maximă aprobată în Parlament. Nu s-a schimbat niciun criteriu pe parcursul procedurii”, a spus Miruță.
„Nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”Ministrul precizează că în martie 2026 Ministerul Apărării Naționale a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro pe un transportor Piranha. Ulterior, Parlamentul a aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro pe bucată, „chiar dacă fabrica era deja construită și nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”.
Potrivit ministrului, oferta primită în cadrul programului SAFE a fost de aproximativ 10 milioane de euro pe bucată, mult peste valorile de referință.
„Raportat la prețul plătit de MApN în martie 2026, de aproximativ 4 milioane de euro, și la valoarea aprobată în Parlament, de până la 6 milioane de euro, noua ofertă primită în cadrul SAFE a fost de circa 10 milioane de euro pe bucată”.
Comparație cu alte echipamente militareEl a adăugat că situația este și mai relevantă în contextul comparării cu alte echipamente militare, „în condițiile în care mașina de luptă a infanteriei, un produs superior, dintr-o categorie complet diferită, are un preț de aproximativ 11,2 milioane de euro”.
„Nu, MApN nu a schimbat criteriile operaționale transmise grupului de lucru pentru a elimina Piranha. Acestea au fost transmise de la început, înainte ca eu să ajung la minister, și nu au fost modificate ulterior. Da, avem nevoie de transportoare blindate, dar nu putem plăti 10 milioane de euro pentru ceva ce am achiziționat cu 4 milioane de euro cu doar câteva luni înainte”.
Sursa foto: Radu Miruță/Facebook
Acesta susține că fondurile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de Parlament.
„Unii ar vrea altceva, dar nu ne permitem să pierdem niciun cent din banii pentru înzestrarea Armatei. Oferta primită pentru Piranha a depășit semnificativ valorile aprobate de Parlamentul României și nu putea fi contractată legal. Pentru a nu pierde fondurile, acestea au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de același Parlament. De verificarea îndeplinirii condițiilor aprobate de Parlament, la MApN s-au ocupat 50 de profesioniști care au ținut piept marilor firme de consultanță. Ei s-au asigurat ca armata primește, cât se poate de repede, ce are nevoie, după criterii clare, operaționale”.
Neurocercetătoarea Nazareth Castellanos explică faptul că procesul percepției începe imediat după ce imaginea ajunge la ochi. Informația este transmisă prin nervul optic către zone profunde ale creierului. Acolo intervine memoria, scrie El Economista.
Creierul compară ceea ce vede cu experiențele acumulate de-a lungul vieții.
„Nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci așa cum suntem noi”, afirmă specialista.
Experiențele personale influențează ceea ce observămPotrivit expertei, în procesul percepției intervin toate informațiile acumulate anterior. Contează ceea ce am văzut. Contează ceea ce știm. Contează inclusiv ceea ce nu știm. Toate aceste elemente influențează modul în care interpretăm realitatea.
Emoțiile joacă un rol importantDupă procesarea informației vizuale, intervine componenta emoțională. În acel moment, oamenii atribuie sens imaginilor pe care le observă. O persoană poate considera o imagine plăcută.
Alta poate avea o reacție complet diferită. Diferența apare deoarece fiecare individ își construiește propria interpretare.
De ce două persoane văd aceeași situație diferitSpecialiștii spun că percepția este strâns legată de personalitate. Aceasta se formează treptat pe parcursul vieții. Copilăria, adolescența și experiențele de la maturitate contribuie la modelarea modului de gândire. Din acest motiv, două persoane pot privi aceeași situație și pot ajunge la concluzii diferite.
Nu pentru că una dintre ele greșește. Ci pentru că fiecare își filtrează realitatea prin propriul trecut.
Ce spun studiile despre personalitatePsihologii definesc personalitatea ca un model relativ stabil de gândire, comportament și emoții. Aceasta continuă să se dezvolte de-a lungul vieții. În primii ani, schimbările sunt mai frecvente.
La maturitate, trăsăturile tind să devină mai stabile.
Experții consideră că personalitatea influențează nu doar comportamentul, ci și modul în care percepem lumea din jur.
Într-un comunicat de presă transmis marți, liderul Federației SILVA Silviu Geană cere eliminarea prevederii care anulează compensarea fostului spor de risc, prevăzută de Codul silvic.
Parlamentul României a recunoscut, începând cu anul 2008, specificul activității silvice. Acesta a stabilit acordarea unui spor de risc de 25% din salariul de bază pentru personalul silvic, se arată în comunicat.
Sporul, oferit pentru condițiile dificile de muncăSporul de risc a avut la bază condițiile dificile de muncă, gradul ridicat de periculozitate, responsabilitatea profesională și riscurile specifice activității desfășurate de silvicultori.
„O dată cu intrarea în vigoare a noului Cod silvic, adoptat prin Legea nr. 331/2024, sporul de risc a fost eliminat. Pentru a evita diminuarea veniturilor personalului silvic și pentru a menține recunoașterea condițiilor speciale în care acesta își desfășoară activitatea, legiuitorul a introdus în Codul silvic, la art. 137 alin. (4), o majorare echivalentă cu 25% a salariului de bază. Părea că nedreptatea a fost reparată. Dar majorarea nu a mai fost aplicată, fiind suspendată prin OUG nr. 4/2025”, potrivit comunicatului.
Această prevedere „nu reprezintă o majorare salarială propriu-zisă, ci are caracter compensatoriu pentru pierderea sporului de risc. Scopul său este menținerea veniturilor aflate în plată și evitarea reducerii cu 25% a salariilor personalului silvic”, menționează Geană în comunicat.
Aplicarea prevederii va reduce salariile silvicultorilor cu 25%Aplicarea acestei prevederi „va conduce la diminuarea veniturilor silvicultorilor cu 25%”, precizează Geană.
Federația SILVA a solicitat, vineri, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale eliminarea acestei prevederi din proiectul de lege. Federația a arătat că art. 137 alin. (4) din Codul silvic nu instituie un beneficiu salarial nou. Acesta asigură compensarea fostului spor de risc și protejarea veniturilor existente ale personalului silvic.
Dacă proiectul legii salarizării va fi adoptat în forma actuală, „s-ar produce o reducere substanțială a veniturilor personalului silvic, iar măsura va afecta mii de silvicultori”, mai arată comunicatul.
„Acești salariați sunt expuși în continuare acelorași condiții grele de muncă, aceluiași grad de periculozitate și acelorași responsabilități privind administrarea, paza, protecția și gestionarea durabilă a pădurilor”, potrivit liderului Federației SILVA.
„Eliminarea punctului 18 din proiectul Legii”Federația propune „eliminarea punctului 18 de la art. 36 alin. (1) din proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.
Silviu Geană a concluzionat că Federația este disponibilă „să participe la orice formă de consultare, cu argumente juridice, sociale și profesionale pentru definitivarea proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel încât veniturile silvicultorilor să nu fie afectate de această lege”.
Strugurii, căpșunile și portocalele s-au numărat printre fructele cu cele mai multe reziduuri de pesticide.
Raportul EFSA din 2024 este unul dintre cele mai ample realizate în Europa. Specialiștii au analizat produse alimentare destinate consumului uman. Datele provin din probe recoltate în numeroase state europene, notează El Economista.
Autorii raportului subliniază că majoritatea produselor respectă limitele legale. Prin urmare, riscurile estimate pentru consumatori rămân reduse.
Strugurii s-au aflat printre produsele analizateÎn cazul strugurilor de masă, numeroase probe au indicat prezența reziduurilor. Datele citate arată că aproximativ 60% dintre probele analizate au conținut urme de pesticide.
Acesta este unul dintre cele mai ridicate procente raportate în studiu.
Căpșunile au înregistrat cele mai multe reziduuriCăpșunile au prezentat o rată și mai mare. Peste 70% dintre probele analizate au conținut reziduuri de pesticide. Specialiștii explică situația prin modul de cultivare. Fructele se află în contact direct cu solul.
Acest lucru poate favoriza acumularea unor substanțe utilizate în agricultură.
Portocalele completează topulPortocalele s-au aflat pe locul al treilea în clasamentul prezentat de raport. Și în cazul acestora au fost identificate reziduuri în numeroase probe. Totuși, nivelurile detectate s-au încadrat în general în limitele admise.
De ce sunt urmărite aceste substanțeAutoritățile europene monitorizează permanent utilizarea pesticidelor. O atenție specială este acordată substanțelor interzise. Printre acestea se numără clorpirifosul și anumite neonicotinoide.
Mai multe cercetări au analizat efectele expunerii prelungite la pesticide. Unele studii au identificat posibile legături cu afecțiuni neurologice și alte probleme de sănătate.
Experții recomandă spălarea atentă a fructelor înainte de consum. De asemenea, consumatorii sunt încurajați să respecte o alimentație variată și echilibrată.
