Afirmațiile fostului ministru de Externe, în exclusivitate pentru Gândul, vin în contextul mesajului de amenințare adresat de Iran României.
Teodor Meleșcanu a argumentat punctual motivele pentru care România nu ar fi fost nevoită să accepte dislocarea de forțe americane pentru a ajuta SUA în conflictul din Orientul Mijlociu. Actualul război din Golf nu este responsabilitatea statelor NATO, având în vedere că principalii actori sunt Statele Unite, Israel și Iran, subliniază fostul șef al Serviciului de Informații Externe.
Nu este un război al NATO„Părerea mea este că războiul care se desfășoară acum în Iran are ca beligeranți Iranul, Israel și SUA. Nu este un război al NATO și consider că este o mare greșeală implicarea sub orice formă a României în acest conflict”, a precizat Teodor Meleșcanu.
Implicarea României în conflictul din Orientul Mijlociu, alături de o putere nucleară cum este SUA, pune țara noastră într-o poziție foarte vulnerabilă, expusă unui risc inerent de retaliere, este de părere Meleșcanu.
Acesta a menționat atacurile forțelor iraniene asupra bazelor americane, soldate cu mai multe victime, și a fost de părere că Iranul nu va ezita să răspundă cu aceeași violență și în cazul bazelor din Europa, implicit din România.
„Am văzut ce s-a întâmplat cu bazele militare americane din zona Orientului Mijlociu, ceea ce mă face să cred că Iranul va proceda la fel cu orice bază militară americană, inclusiv cu cele aflate în Europa”, a argumentat fostul ministru de Externe.
Meleșcanu lansează un avertisment puternicÎn ciuda „parteneriatului strategic” dintre România și SUA, în baza acordului NATO, Meleșcanu a subliniat că alte țări precum Franța, Spania sau Turcia au decis să nu intervină. Meleșcanu lansează un avertisment puternic și atrage atenția că baza Kogălniceanu este la doar 60 de km de centrala nucleară de la Cernavodă, ceea ce ar genera un adevărat dezastru pentru țara noastră.
„Nu întâmplător, Franța, Spania și Turcia au declarat că nu se implică, deși sunt în NATO. Implicarea României în acest conflict poate fi dezastruoasă pentru noi, cu atât mai mult cu cât baza de la Kogălniceanu se află la o distanță de aproximativ 60 de km de centrală atomoelectrică de la Cernavodă. O rachetă care lovește în baza de la Kogălniceanu va afecta imprevizibil centrală atomoelectrică de la Cernavodă, cu impact devastator și pe termen lung întreagă regiune”, a mai adăugat fostul șef SIE.
Teodor Meleșcanu critică decizia președintelui Nicușor Dan de a aproba dislocarea trupelor și armamentului american, pe care o consideră „lipsită de discernământ”, având în vedere că nu a cântărit riscurile de securitate de o gravitate fără precedent.
„Consider că decizia președintelui Nicușor a fost pripită și lipsită de discernământ, punând în pericol viețile românilor, care nici măcar nu au fost consultați”, a conchis Meleșcanu.
După ședința CSAT în care a fost discutată cererea SUA de dislocare a trupelor în România, Nicușor Dan a precizat că, în urma acestei decizii, România ar urma să devină „o țară și mai sigură” și le-a transmis românilor să nu se îngrijoreze.
Luni, 16 martie, Iranul a amenințat țara noastră, în baza celor hotărâte chiar de cei aflați la vârful puterii. Aceste declarații nu fac decât să pună sub semnul întrebării modul în care Nicușor Dan a analizat cererea Statelor Unite și dacă a luat în considerare riscurile la care supune România.
Haddaway, vocea iconică a eurodance-ului mondial, vine la București pentru lansarea live a noului său album, „The Sun” — și o face în compania unui invitat de excepție: Layzee ex. Mr. President.
Este genul de anunț care îți provoacă instantaneu un zâmbet și te poartă, fără avertisment, înapoi în timp. Înapoi pe ringurile de dans aglomerate, înapoi la melodiile care răsunau din fiecare radio și fiecare difuzor, înapoi la o epocă în care muzica dance europeană domina planeta. Iar acum, două dintre vocile definitorii ale acelei ere se reunesc pe aceeași scenă, la București, pentru o noapte care se anunță de neuitat.
Haddaway și întrebarea care a cucerit lumeaExistă puține momente în istoria muzicii pop în care o singură întrebare reușește să captureze imaginația colectivă a unei întregi generații. „What Is Love?” — lansată în 1993 — a fost unul dintre acele momente. Haddaway nu a compus pur și simplu un hit. A creat un imn. O piesă care, la peste trei decenii distanță, continuă să fie recunoscută instant de oricine a trăit, măcar o clipă, în proximitatea unui radio sau a unui ring de dans în anii ’90.
Născut în Trinidad și crescut muzical în Germania, Haddaway a debutat pe scena internațională cu o forță rară. Vocea sa caldă, producțiile eurodance impecabile și o prezență scenică autentică l-au propulsat rapid în fruntea unui gen care cucerea lumea cu o viteză uluitoare. Au urmat hiturile „Life” și „Rock My Heart”, dar „What Is Love?” a rămas piatra de temelie a unei cariere care a rezistat testului timpului cu eleganță.
Ceea ce face însă evenimentul de pe 18 aprilie cu adevărat special este că Haddaway nu vine la București pentru o simplă trecere în revistă a trecutului. Artistul vine cu ceva nou, cu ceva personal și profund — vine cu „The Sun”, noul său album, pe care îl va lansa live, alături de trupa sa, în fața publicului bucureștean.
„The Sun” — un nou capitol, același suflet„The Sun” reprezintă un moment de cotitură în cariera lui Haddaway. Este albumul prin care artistul se întoarce la ceea ce l-a definit întotdeauna — căldura, emoția, autenticitatea — dar o face cu ochii larg deschiși spre prezent. Piesele noului album îmbină rădăcinile eurodance și pop cu influențe subtile de jazz și reggae, creând un sunet care sună simultan familiar și proaspăt, nostalgic și modern.
Este, în esență, un album despre reinventare fără renegare. Haddaway nu încearcă să fie altcineva. Dimpotrivă — cu „The Sun”, el celebrează tot ceea ce a fost, adăugând straturi noi de maturitate artistică și sensibilitate. Fiecare piesă poartă amprenta unui om care a trăit intens, care a văzut lumea, care a cântat pe scenele din zeci de țări și care, la capătul acestei călătorii, a ales să compună un album despre lumină.
Lansarea live a acestui album la București este, astfel, mult mai mult decât un concert. Este un eveniment artistic în sine, o premieră pe care publicul român o va experimenta printre primii din lume.
Layzee ex. Mr. President — invitatul care completează perfect tabloulDacă Haddaway este vocea care a întrebat lumea ce este dragostea, Layzee este vocea care a convins-o să danseze fără oprire. Fostul solist al formației Mr. President vine la București ca invitat special al lui Haddaway, iar această alegere nu este întâmplătoare — este o declarație despre prietenie, despre respect mutual și despre o epocă muzicală pe care amândoi au contribuit decisiv să o definească.
Mr. President a luat naștere la Hamburg, la începutul anilor ’90, și a devenit în scurt timp unul dintre cele mai de succes proiecte eurodance ale deceniului. Trupa era un trio format din T-Seven, Lady Danii și Layzee, iar chimia dintre ei era evidentă de la primele acorduri. Dar explozia globală a venit în 1996, odată cu lansarea piesei „Coco Jamboo” — un fenomen muzical care a dominat topurile din peste 30 de țări simultan, a vândut milioane de exemplare și a transformat Mr. President dintr-o trupă promițătoare într-o forță a industriei muzicale internaționale.
„Coco Jamboo” a fost urmată de o serie de hituri care au consolidat statutul grupului în panteonul eurodance-ului mondial: „Up ‘n Away”, „Jojo Action”, „I’ll Follow the Sun”, „In the Sunshine” — piese care, la peste 25 de ani distanță, continuă să provoace reacții imediate și entuziaste pe orice ring de dans din lume. Există o calitate aparte în muzica acelor ani, o simplitate și o bucurie pură care s-au dovedit impermeabile la trecerea timpului.
Layzee — pe numele real Ray Horton — a fost nu doar vocea, ci și sufletul vizibil al trupei. Cu o energie scenică debordantă, un simț înnăscut al spectacolului și o capacitate rară de a conecta instantaneu cu publicul, el a transformat fiecare concert al lui Mr. President într-o experiență. Nu cânta pur și simplu — trăia pe scenă, și publicul o simțea la fiecare pas, la fiecare frază, la fiecare privire aruncată spre sală.
După perioada de glorie a trupei, Layzee a continuat să performeze, să creeze și să mențină vie flacăra unui gen muzical care, contrar multor predicții, nu a murit niciodată cu adevărat. Eurodance-ul trăiește, și Layzee este unul dintre cei mai credibili și mai îndrăgiți ambasadori ai săi.
Două lumi, o singură scenăReunirea lui Haddaway și Layzee pe aceeași scenă este mai mult decât o întâlnire a două nume mari. Este convergența a două povești paralele, a două cariere care s-au desfășurat în același univers muzical, care au împărțit aceleași topuri, aceleași festivaluri, aceeași iubire a publicului european — și care acum se intersectează, la București, pentru o seară care promite să fie, fără exagerare, istorică.
Haddaway însuși a vorbit cu entuziasm despre prezența lui Layzee la concert:
„Layzee este unul dintre cei mai autentici artiști pe care i-am cunoscut vreodată. Când cântăm împreună, simți că anii ’90 nu au plecat niciodată cu adevărat — ei doar au așteptat momentul potrivit să se întoarcă. București, pregătiți-vă pentru o noapte pe care nu o veți uita!”
Sunt cuvinte care spun totul despre spiritul acestei seri. Nu este vorba despre nostalgie de dragul nostalgiei, despre o întoarcere forțată în trecut. Este vorba despre celebrarea unei muzici care a contat, a unui gen care a marcat profund cultura populară globală și care continuă să aducă bucurie, energie și conexiune umană.
Concertul începe la ora 21:00, la Cosmo Dome, iar biletele pot fi achiziționate accesând iabilet.ro.
Sancțiunile sunt legate de reprimarea protestelor izbucnite în Iran la începutul anului. „Noile includeri pe lista de sancțiuni vizează o serie de persoane și entități care au jucat un rol esențial în reprimarea protestelor de stradă din ianuarie 2026, care au dus la mii de victime civile”, se arată în comunicatul Consiliului UE.
Oficiali din securitate și justiție, pe lista sancțiunilorPe listă se află vice-ministrul iranian de interne responsabil de securitate și aplicarea legii, precum și mai mulți comandanți ai filialelor locale ale Corpulului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), acuzați că au fost direct implicați în reprimarea violentă a protestelor.
Consiliul UE a sancționat, de asemenea, două structuri ale Gărzilor Revoluționare implicate în coordonarea forțelor de securitate care au intervenit împotriva protestatarilor, inclusiv la Teheran și în provincia Khorasan Razavi, din nord-estul Iranului, unde represiunea a fost deosebit de violentă.
Lista include și membri ai sistemului judiciar iranian care au participat la procese împotriva protestatarilor pașnici, a activiștilor civici și sociali, inclusiv activiști pentru drepturile femeilor, precum și a jurnaliștilor și activiștilor politici critici față de autorități.
Companii IT și poliția cibernetică, sancționatePotrivit Consiliului UE, unele dintre persoanele incluse sunt responsabile pentru obținerea de confesiuni forțate, încălcarea garanțiilor unui proces echitabil și pronunțarea unor pedepse severe împotriva activiștilor pașnici.
De asemenea, sancțiuni au fost impuse companiei iraniene de servicii IT Naji Research and Development Company, responsabilă pentru dezvoltarea aplicației mobile Nazer, utilizată de forțele de ordine pentru supravegherea și controlul cetățenilor. Pe listă se află și șeful poliției cibernetice din Teheran, instituție implicată în cenzurarea internetului și a conținutului de pe rețelele sociale.
Restricții financiare și interdicții de intrareÎn total, măsurile restrictive ale Uniunii Europene pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran se aplică în prezent unui număr de 263 de persoane și 53 de organizații.
Persoanelor și organizațiilor incluse pe listă le-au fost blocate conturile și bunurile deținute în Uniunea Europeană, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri sau alte resurse economice. Cei sancționați nu pot intra sau tranzita spațiul Uniunii.
În plus, rămâne în vigoare interdicția de export către Iran a echipamentelor care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă sau pentru monitorizarea telecomunicațiilor.
Regimul de sancțiuni, în vigoare din 2011Uniunea Europeană a introdus încă din 2011 un regim de sancțiuni pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, măsuri care au fost reînnoite anual și prelungite cel mai recent până la 13 aprilie 2026.
Într-o declarație emisă în timpul protestelor din ianuarie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat utilizarea violenței, detențiile arbitrare și intimidarea protestatarilor de către forțele de securitate iraniene și a cerut eliberarea persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale.
Potrivit Direcției Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Dolj, în cursul lunii iunie 2025, agentul de poliție de frontieră, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi pretins și ulterior ar fi primit de la o persoană fără calitate specială suma de 1.500 de euro pentru a nu întocmi dosar penal în legătură cu o infracțiune la regimul rutier, constând în conducerea unui autoturism pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat.
Ulterior, în cursul lunii septembrie 2025, în urma mai multor discuții purtate cu aceeași persoană, polițistul ar fi pretins suma de 4.000 de euro, dintre care ar fi primit 3.000 de euro în luna octombrie 2025, promițând că va interveni pe lângă persoanele responsabile cu instrumentarea unui dosar penal aflat pe rolul parchetului competent, în vederea obținerii unei soluții favorabile, prevalându-se de o presupusă influență asupra acestora.
La data de 14 martie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore față de agentul de poliție de frontieră cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. Ulterior, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a admis propunerea procurorilor și a dispus măsura arestării preventive față de acesta.
Senatorul a precizat că AUR respinge actuala formă a proiectului de buget înaintată de Guvernul Bolojan, deoarece nu se pliază pe realitatea economică, una marcată de criza inflației. Acesta consideră că povara fiscală este aruncată doar pe umerii cetățenilor și afacerilor românești.
„Respingem cu desăvârșire proiectul de lege al bugetului, așa cum a fost trimis de guvern către Parlament, din două motive mari.
În primul rând, ignorarea evoluțiilor care s-au aflat după 1 ianuarie 2026, respectiv recesiunea majoră, cu o contracție de 1,9% în trimestru 4 al anului trecut. A doua chestiune care nu este luată în calcul este criza inflaționistă provocată de creșterea prețurilor la cotațiile internaționale de țiței, gaze naturale și, atenție, îngrășăminte chimice.
Al doilea motiv pentru care respingem acest proiect de lege, așa cum a fost inițiat de către guvern și trimis în Parlament, este faptul că, prin filozofia politică care stă la baza propunerii de lege a bugetului, se aruncă povara ieșirii din criză numai pe umerii populației și ai firmelor, ai companiilor, ignorându-se total administrația publică. Statul nu este pus să suporte în niciun fel povara economică a situației în care tot statul ne-a adus”, a susținut senatorul AUR.
Potrivit lui Petrișor Peiu, propunerile actualei coaliții de guvernare sunt paradoxale.
„Guvernul propune o scădere, în termeni reali, a veniturilor din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe venit, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor și a profiturilor companiilor, în termeni reali, dar, în același timp, ne propune guvernul o creștere a veniturilor din TVA, ceea ce este paradoxal, că ar însemna o creștere a consumului”, a mai susținut acesta.
Senatorul susține că bugetul alternativ AUR urmărește o echilibrare a poverii fiscale între cetățeni, întreprinderi și aparatul de stat supradimensionat.
Printre măsurile prezentate de senatorul AUR se regăsesc revenirea la cotele TVA dinainte de luna august 2025, scutirea de impozit pe locuința de domiciliu, dar și interzicerea deductibilității cheltuielilor multinaționalelor pentru anumite servicii.
„Propunem următorul lucru: reducerea cotei TVA standard de la 21% la 19% și a cotei TVA reduse de la 11% la 9%, ceea ce are un impact, pe venituri, de scădere cu 13,7 miliarde de lei.
Scutirea de impozit pe locuința de domiciliu, în maxim 150 de metri pătrați, cu un impact de scădere a veniturilor bugetare cu 9,8 miliarde de lei.
În schimb, propunem interzicerea deductibilității cheltuielilor de consultanță, management și drept de proprietate intelectuală cu terții afiliații ale companiilor naționale și plafonarea cheltuielilor cu dobânzile la creditele intragrup ale companiilor multinaționale, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra veniturilor, de 3,2 miliarde de lei”, a spus Petrișor Peiu.
Potrivit senatorului AUR, bugetul alternativ prevede corectarea nedreptăților la care au fost supuse mamele și categoriile vulnerabile prin plata CASS.
„Propunem revenirea la scutirea de CASS pentru mame, veterani și văduve de război, foști deținuți politici și personal monahal. Un impact de 600 de milioane la venituri, un impact negativ”.
Alte măsuri susținute de AUR pentru legea bugetului urmăresc indexarea pensiilor și reducerea cheltuielile publice ale statului.
„Mai propunem indexarea pensiilor cu 5% cu un impact asupra cheltuielilor de 7,9 miliarde de lei. După care propunem reduceri de cheltuieli cu personalul cu 5%. Asta înseamnă rata de ieșire naturală din sistem. (…) Un impact de reducere a cheltuielilor cu 8,4 miliarde de lei.
Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, dar și a unor cheltuieli pentru achiziția de echipamente, un impact de reducere a cheltuielilor cu 11,5 miliarde de lei.
Și reducerea investițiilor din surse naționale, repet, nu ne atingem de cele din finanțări din fonduri europene cu un impact de 9,2 miliarde de lei.
În ansamblu propunem reducerea veniturilor statului cu 20,9 miliarde de lei și reducerea cheltuielilor cu 21,2 miliarde de lei, ajungând la un deficit bugetar mai mic cu 200 de milioane decât cel propus de guvern, adică propunem noi 127,5 miliarde de lei deficit bugetat”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.
Liderul AUR a precizat că filozofia politică care stă la baza propunerii noastre de buget alternativ „este să nu punem toată povara pe cetățeni și pe firme, să trebuiască și statul să-și ajusteze dimensiunea, să devină mai subțirel”, a conchis liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Jandarmeria Gorj asigură măsurile de ordine și siguranță publică pe timpul protestului organizat de salariații din cadrul Complexului Energetic Oltenia.
În urmă cu puțin timp, minerii prezenți la protest au pătruns pe partea carosabilă.
Deocamdată nu sunt incidente sau acte de violență.
La fața locului sunt prezente și echipaje ale Poliției Rutiere Târgu Jiu , care acționează pentru fluidizarea traficului, astfel încât să fie evitate aglomerările și să fie menținută siguranța participanților la trafic.
Până în acest moment nu au existat violențe și nu a fost necesară folosirea materialelor din dotare de către forțele de ordine ale Jandarmeriei.
Protestul se desfășoară în condiții pașnice, iar jandarmii se află permanent în dialog cu organizatorii și participanții, pentru asigurarea unui climat de siguranță și respectarea cadrului legal.
Reglementările europene privind decarbonizarea generează costuri suplimentare într-o primă fază, dar pot deveni și o oportunitate majoră pentru modernizarea economiei românești, este mesajul central al conferinței organizate de ADEE, potrivit comunicatului transmis luni de reprezentații acestei entități.
Evenimentul, organizat joia trecută, a adus în prim-plan două dintre cele mai importante mecanisme europene care vor influența economia românească în următorii ani: CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) și ETS2 – Emissions Trading System 2.
Potrivit oficialilor ADEE, aceste instrumente introduc un preț al carbonului pentru importuri și pentru sectoare precum transportul și clădirile, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru companiile care nu investesc în eficiență energetică.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor, Academia Română, precum și lideri din industrie și mediul antreprenorial, confirmând nevoia unui cadru de coordonare între autorități și mediul economic pentru a gestiona impactul noilor reglementări europene.
Potrivit discuțiilor din cadrul evenimentului, implementarea unor soluții precum panouri fotovoltaice, baterii de stocare, pompe de căldură și sisteme moderne de încălzire în pardoseală poate reduce costurile energetice cu până la 50% pentru companii și comunități.
Un rol esențial îl pot avea comunitățile de energie, un concept introdus recent în legislația românească, în noiembrie 2025, care permite producția și consumul local de energie. Acest model poate aduce beneficii directe pentru industrie, prosumatori și consumatorii vulnerabili, reducând dependența de energie scumpă și importuri, cu scăderi semnificative ale costului facturii la energie, peste 40%, conform declarațiilor președintelui ADEE, Marius Marinoff.
Câte fonduri s-au alocatÎn același timp, resursele financiare pentru această tranziție există deja, după a arătat Cristian Bușoi, secretar de Stat în Ministerul Energiei.
Potrivit demnitarului, Guvernul României a alocat peste 560 de milioane de euro prin Fondul de Modernizare în 2025 pentru instalarea de panouri solare destinate instituțiilor publice, fiind peste 1180 de contracte semnate deja, iar în primăvara acestui an urmează o nouă rundă de finanțare de aproximativ 500 de milioane de euro, inclusiv pentru pompe de căldură și baterii de stocare.
Cristian Bușoi a reiterat deschiderea Instituției pentru a colabora pentru nevoia companiilor de a-și operaționaliza costurile prin comunitățile de energie.
„Pe zona privată am avut scheme de finanțare pentru autoconsum și din PNRR și din Fondul de Modernizare. Pe partea de comunității energetice, așteptăm ADEE să vină cu propuneri să vedem cu putem face acest lucru. Pentru economia privată, interesul și cererile sunt foarte mari și credem că ar ajuta foarte mult pentru a-I face mai competitiv în spațiul economic european”, a afirmat acesta.
Rolul pe care ADEE și-l asumă este acela de a conecta fondurile disponibile cu proiectele concrete care pot absorbi aceste resurse, creând o punte între politicile publice și implementarea în economie, potrivit comunicatului, arătând că inițiativa ADEE beneficiază de susținere atât din partea instituțiilor publice, cât și a mediului de afaceri.
„Trebuie să ne mișcăm. Noi, românii, stăm foarte mult în expectativă, uitându-ne la ce fac ceilalți, și pierdem oportunități. Trebuie să rămânem competitivi”, a transmis Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Guvernului României.
La rândul său, George Bădescu, Director Executiv AMRCR și membru al Comitetului Economic și Social European la Bruxelles, a propus ca ADEE să evolueze într-un think tank național care să reunească actorii relevanți din sector și să genereze soluții aplicabile rapid în economie.
„Eficiența energetică și comunitatea de energie contează, le văd ca elemente complementare care merg înainte. E clar că investițiile sunt necesare. E nevoie de o coaliție de finantare a eficienței energetice. Statul ar trebui să găsească care este procentul optim de finanțare”, a completat Matei Dimitriu, reprezentant al Ministerului Energiei, Direcția Eficiență Energetică.
„Exista un sistem de raportare care să conducă în final la o clarificare la criterii și valori clare referitoare la taxa pe carbon, în așa fel încât operatorii economici să își cunoască cu precizie obligațiile fiscale ce decurg din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii”, a afirmat Daniela Radu, Director Direcția CBAM și Taxe Verzi la Ministerul Finanțelor.
Prin această inițiativă, ADEE își propune să devină o platformă națională de colaborare, în care dialogul dintre autorități, industrie și mediul academic să se transforme în proiecte concrete și rezultate măsurabile pentru economia României.
„E nevoie să ieșim din zona de cred că și să intrăm în zona de facem. Este o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni”, a declarat Marius Marinoff, în încheierea conferinței.
Kingston Digital Europe Co LLP, divizia de memorie flash a Kingston Technology Company, lider global în produse de memorie și soluții tehnologice, anunță lansarea Kingston IronKey Locker+ 50 G2 (LP50 G2), un nou stick USB cu criptare hardware de ultimă generație. Dispozitivul oferă securitate la nivel enterprise prin criptare XTS-AES pe 256 de biți, certificare FIPS 197 și mecanisme avansate de protecție împotriva atacurilor de tip BadUSB și Brute Force. Noua unitate face parte din familia IronKey, cunoscută pentru soluțiile sale de securitate destinate atât utilizatorilor individuali, cât și mediului enterprise sau instituțiilor guvernamentale.
Kingston IronKey Locker+ 50 G2 utilizează criptare hardware AES pe 256 de biți în modul XTS, certificată FIPS 197 de către NIST, pentru protejarea datelor sensibile. Firmware-ul este semnat digital pentru a preveni atacurile de tip BadUSB, iar mecanismele integrate de securitate protejează împotriva încercărilor repetate de ghicire a parolei.
Citeşte comunicatul integral AICI