Percheziția s-a desfășurat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
13 apartamente vândute ilegalDin datele și probele administrate a rezultat că, în perioada mai 2024 – iunie 2025, cele două persoane au indus în eroare opt persoane vătămate. Cei doi suspecți, o femeie și un bărbat în calitate de administrator, respectiv mandatar al unei societăți comerciale, au făcut antecontracte de vânzare-cumpărare pentru 13 imobile care nu puteau fi înstrăinate.
Apartamentele situate într-un complex imobiliar din județul Ilfov fie aveau ipotecă, fie aveau deja antecontract cu alte persoane, fie erau deja vândute. Imobilele respective făceau obiectul unor promisiuni de vânzare-cumpărare, contracte de vânzare-cumpărare ori antecontracte încheiate anterior cu alte persoane sau figurau ipotecate, având instituită interdicția de înstrăinare.
Trucul pentru a evita notarulSurse din cadrul anchetei au declarat pentru MEDIAFAX că cei doi suspecți au invocat diverse motive ca să nu facă antecontractele la notar. Dacă mergeau la notar, acesta își dădea seama că respectivele imobile nu pot fi înstrăinate.
Indivizii au invocat fie evitarea unor costuri suplimentare, fie imposibilitatea încheierii contractelor în formă autentică. Aceștia motivau refuzul prin faptul că apartamentele nu ar fi fost încă branșate la utilități.
Persoanele vătămate au fost determinate să semneze antecontracte de vânzare-cumpărare întocmite sub semnătură privată, fără autentificare notarială.
Prețuri sub piață pentru a atrage victimelePentru a convinge părțile vătămate, cele două persoane au stabilit prețuri de vânzare semnificativ mai mici decât cele practicate pe piața imobiliară. Sumele de bani au fost încasate fără întocmirea unor documente justificative.
Prin activitatea infracțională, ar fi fost cauzat un prejudiciu total de 330.000 de euro pentru cele opt persoane vătămate.
Percheziții și audierea suspecțilorPentru administrarea probatoriului, în cursul acestei zile au fost efectuate cele două percheziții domiciliare menționate. Persoanele bănuite au fost depistate și urmează să fie conduse la audieri.
Față de cei doi suspecți vor fi dispuse măsurile legale care se impun.
Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 5. Se fac sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, pentru înșelăciune în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și uz de fals în formă continuată.
„Există o altă armadă frumoasă care navighează magnific spre Iran chiar acum. […] Sper să ajungă la un acord. Ar fi trebuit să încheie unul prima dată când au avut ocazia”, a declarat Trump la un miting în Clive, Iowa. „În iunie, am distrus capacitatea nucleară a Iranului în cadrul Operațiunii Midnight Hammer”, a adăugat el, potrivit Le Figaro.
Președintele SUA nu a oferit detalii despre componența acestei flote. Nicio urmă a acesteia nu a putut fi găsită în diversele instrumente de informații open-source (OSINT).
Totuși, un grup inițial de atac al portavionului, centrat în jurul portavionului USS Abraham Lincoln, a ajuns într-adevăr în Golful Persic. Acesta plecase din portul său de origine, San Diego, în noiembrie. Destinația sa finală nu fusese – și încă nu a fost – anunțată de Departamentul de Război. Acesta a navigat în largul Mării Chinei de Sud în timpul iernii, efectuând exerciții cu foc real și realimentare pe mare.
La bord, transporta Carrier Air Wing 9 — o aripă aeriană a Marinei SUA — compusă din avioane de vânătoare F/A-18E Super Hornet, avioane de supraveghere Hawkeye, avioane de război electronic EA-18G Growler și avioane F-35C. De asemenea, transporta elicoptere MH-60R/S Seahawk. În plus, ca orice grup de atac al portavioane, era însoțit de mai multe nave. Cel puțin trei distrugătoare — USS Spruance (DDG-111), USS Michael Murphy (DDG-112) și USS Frank E. Petersen Jr. (DDG-121) — navigau alături, oferind acoperire, precum și capacitate de atac prin intermediul rachetelor Tomahawk de la bord.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va participa la protestul organizat de federațiile sindicale din educație pe 4 februarie, începând cu ora 12:00, în fața Guvernului României, potrivit unui comunicat de presă.
Sindicatele solicită revenirea la norma didactică, la numărul de elevi pe clasă, la plata cu ora și la bursele dinainte de Legea Bolojan.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală (FNS) Alma Mater anunță, printr-un mesaj adresat profesorilor, că vor organiza protestul miercuri.
Este estimat că vor participa peste 2.000 de persoane.
ANOSR menționează că protestul are loc pe fondul efectelor măsurilor de austeritate adoptate anul trecut prin Legea 141.
Studenții au fost afectați prin reducerea fondului de burse, diminuarea reducerii la călătoria cu trenul și scurtarea perioadei pentru care se acordă bursele.
„Vom protesta ca urmare a problemelor sociale și economice majore cauzate de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an, dar și având în vedere intenția executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”, se arată în comunicatul ANOSR.
Solicitările ANOSRAlocarea, prin legile bugetului de stat, a cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație și cercetare, conform art. 147 al Legii învățământului superior nr. 199/2023.
Acordarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni).
Creșterea procentului din salariul minim net folosit pentru calculul fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la valoarea similară cu cea din 2024.
Reintroducerea posibilității ca studenții cu taxe să beneficieze de burse din fonduri de la bugetul de stat.
Creșterea contribuției instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse pentru a suplimenta numărul de burse, în special pentru bursele sociale.
Revenirea la reducerea de 90% la transportul feroviar intern pentru studenți.
Jens-Frederik Nielsen și prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, s-au aflat la Paris pentru o întâlnire cu președintele Franței, Emmanuel Macron, în încercarea de a consolida sprijinul internațional în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru preluarea controlului asupra insulei arctice, aflate de secole sub suveranitate daneză.
Potrivit Reuters, urmează să aibă loc discuții între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite, menite să identifice o soluție la criză. Nielsen a subliniat însă că Groenlanda are limite clare care nu pot fi încălcate, chiar dacă speră să se ajungă la o formă de înțelegere, fără a intra în detalii.
„Europa trebuie să rămână unită”El a spus că Groenlanda se află sub o presiune serioasă și că autoritățile încearcă să facă față presiunilor externe, dar și temerilor populației, care se simte speriată. În același timp, a recunoscut că este necesară intensificarea supravegherii și a măsurilor de securitate în regiune, având în vedere modul în care acționează Rusia în prezent.
Mette Frederiksen a declarat că Europa trebuie să rămână unită, arătând că solicitările Statelor Unite privind controlul asupra Groenlandei au zguduit relațiile transatlantice și au accelerat eforturile europene de a reduce dependența de Washington.
Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă Donald Trump a retras recent amenințările cu tarife suplimentare și a exclus folosirea forței pentru a prelua Groenlanda.
Majoritatea statelor europene, pe aceeași lungime de undăEa a mai spus că această criză a demonstrat că majoritatea statelor europene au fost pe aceeași lungime de undă și au reușit să se mobilizeze împotriva cererilor lui Trump, inclusiv a amenințărilor cu impunerea unor noi taxe vamale. În opinia sa, ordinea mondială s-a schimbat definitiv, iar Europa trebuie să devină mai puternică, fără a renunța însă la unitatea transatlantică, în condițiile în care este evident că Rusia nu își dorește pacea.
Frederiksen a avertizat că, dacă Rusiei i se permite să câștige în Ucraina, aceasta va continua agresiunea, iar cea mai bună cale înainte pentru Statele Unite și Europa este să rămână unite.
Disputa diplomatică dintre Danemarca și Statele Unite, ambele membre fondatoare ale NATO, părea în ultimele săptămâni să pună sub semnul întrebării viitorul alianței militare, însă conflictul a fost între timp mutat pe un palier diplomatic.
Aproximativ jumătate din suprafața terestră a regiunii arctice aparține Rusiei. Din 2005, Moscova a redeschis și modernizat zeci de baze militare din perioada sovietică, atât pe teritoriul său arctic, cât și pe insulele de la coasta de nord. Rusia susține că afirmațiile potrivit cărora Moscova și Beijingul ar reprezenta o amenințare pentru Groenlanda sunt un mit menit să alimenteze isteria.
