Zelenski a declarat vineri că nu crede în „recentele încercări ale autoproclamatului” autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexander Lukashenko de „a părea simpatic” față de poporul ucrainean, având în vedere că Rusia a invadat Ucraina de pe teritoriul Belarusului în dimineața zilei de 24 februarie 2022, notează Ukrainska Pravda.
„Lukașenko nu ar trebui să uite, pentru că acum a devenit foarte ′vorbăreț′ în mass-media, încercând să arate cât de bun este cu poporul nostru. Nu avem nevoie de bunătatea lui, care a venit odată cu rachetele la ora 04:00”, a declarat Zelenski cu prilejul unei conferințe de presă la Kiev.
Oficialul a amenințat că Lukashenko va plăti pentru că a permis Rusiei să invadeze Ucraina de pe teritoriul Belarusului.
„Dacă crede că cu vorbele lui pot șterge amintirile noastre… noi suntem tineri, ne amintim totul foarte bine, iar el va plăti în continuare pentru ceea ce a făcut – și anume, pentru că a permis ofensiva lansată de pe teritoriul său. Începutul războiului pe scară largă a venit din Belarus. Nimeni nu va uita asta”, a declarat Zelenski.
Joi, președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, le-a adresat ucrainenilor invitația de a migra în Belarus pentru a trăi și a munci. „Veniți, ucraineni! Vă vom primi cu bucurie. Familiile și copiii voștri vor avea aceeași viață ca și belarușii… Pentru noi, ucrainenii sunt o binecuvântare. Sunt oameni harnici, care ne înțeleg și vorbesc aceeași limbă… Dar necazul a venit în casa vecinului nostru. Cred că vom rezolva această problemă”, a declarat Lukashenko joi.
Zelenski a făcut declarațiile în contextul anunțului dat referitor la faptul că nu va accepta niciodată ca negocierile de pace cu Rusia să se desfășoare pe teritoriul Belarusului, pentru că țara susține agresiunea Kremlinului.
Cu câteva zile înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la Washington, Lukashenko a declarat în cadrul unui interviu la o televiziune rusă, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”.
Sub mesajul „Vindem comorile din dulap”, evenimentul îi invită pe vizitatori la un weekend boem, în care hainele devin pretext pentru socializare, timp de calitate și schimb de idei. Într-un decor cu vedere spre Cișmigiu, târgul adună pasionați de modă responsabilă, colecționari de piese vintage, designeri locali și oameni care cred în valoarea unui consum atent și autentic.
Preloved cu stil, design românesc și inspirație locală
Ediția din această toamnă aduce, pe lângă selecția variată de piese preloved și două nume care completează perfect atmosfera evenimentului: PNK, brand românesc de modă contemporană, și Mirela Bucovicean, fondatoarea platformei Molecule F, recunoscută pentru contribuția sa la dezvoltarea designului românesc și susținerea creativității locale. Prezența lor aduce un plus de rafinament și inspirație, consolidând legătura dintre comunitate, stil și responsabilitate în alegerile de zi cu zi.
Citeşte comunicatul integral AICI
Administrația președintelui Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să scoată la licitație, în decembrie, drepturile de foraj pentru petrol și gaze offshore pe aproximativ jumătate din suprafața Golfului Mexic.
„Este numai prima dintr-o serie de 30 de licitații planificate pentru această regiune”, potrivit Biroului pentru Administrarea Energiei Oceanice din cadrul Departamentului american de Interne, citatde Bloomberg.
Redevență minimă pentru a atrage investitoriBiroul estimează că aproximativ 80 de milioane de acri (aproximativ 324.000 km²) vor fi incluși în licitația programată pentru 10 decembrie. Pentru a atrage cât mai multe companii din industrie, redevența a fost fixată la nivelul minim permis, 12,5%.
Licitațiile fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri energetice incluse în legea fiscală și de cheltuieli semnată de Trump la începutul verii. Potrivit documentului, denumit ironic de oficiali „One Big Beautiful Bill Act”, sunt prevăzute 36 de licitații pentru drepturi de foraj offshore: 30 în Golful Mexic și cel puțin șase în Alaska.
Forajul offshore ajunge și în AlaskaParte din același program federal de concesionare a drepturilor de foraj, autoritățile americane intenționează să pună la dispoziție aproximativ 1 milion de acri (puțin peste 4.000 km²) în zona Cook Inlet pentru o licitație programată pe 4 martie 2026.
Situat în sudul statului Alaska, în apropiere de Anchorage, Cook Inlet este una dintre puținele zone din nordul Statelor Unite unde forajul offshore este considerat tehnic și economic viabil. Spre deosebire de regiunile arctice, mai dificile și controversate, această zonă oferă condiții mai accesibile pentru exploatarea resurselor. Guvernul federal a inclus Cook Inlet în programul de licitații pentru a diversifica sursele de producție de petrol și gaze, a stimula investițiile energetice în nordul țării și a susține obiectivul de independență energetică promovat de administrația Trump.
În perioada imediat următoare, administrația americană va prezenta o variantă preliminară a unui plan pe cinci ani, care va stabili calendarul complet al licitațiilor pentru drepturile de exploatare a resurselor petroliere și de gaze din apele teritoriale ale Statelor Unite.
De o oră şi 20 de minute a avut nevoie fostul număr unu mondial pentru a trece în două seturi de german. Scorul a fost 6-3 6-4.
Cap de serie numărul 1, Djokovic va juca în finală cu Sebastian Korda sau Lorenzo Musetti, care joacă vineri în a doua semifinală.
Vânătorul de mine M 271 este cea de-a doua navă livrată României în baza acordului dintre guvernele României şi Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Prezentarea navei şi a echipajului a avut loc vineri în Portul militar Constanţa, în prezenţa ministrului Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Ministrul Apărării a apreciat că nava creşte semnificativ capacitatea de luptă a Forţelor Navale Române. El a amintit că, din cele peste 70 de programe de înzestrare derulate în prezent de Armata României, circa 20 sunt destinate marinei militare, printre acestea numărându-se sistemele mobile de lansare rachete anti-navă, remorcherele maritime, elicopterele echipate cu capabilităţi de luptă la suprafaţă şi vehiculele de asalt amfibiu pentru infanteria marină.
Şeful Statului Major al Apărării a spus că „marşul de peste 4.000 de mile marine al vânătorului de mine Căpitan Constantin Dumitrescu nu a fost doar o deplasare pe mare, ci o demonstraţie de profesionalism, rezilienţă şi spirit de echipă din partea militarilor români. Aceşti oameni reprezintă forţa reală a Armatei României. Sosirea navei în Portul Constanţa întăreşte capacitatea noastră de acţiune în Marea Neagră şi contribuie la consolidarea posturii defensive a NATO pe flancul estic”.
Conducerea MApN a vizitat şi Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, unde a avut o întâlnire cu studenţii şi cu cadrele didactice.
„Ucraina trebuie să câștige acest război, pentru că luptă pentru securitatea întregii Europe și pentru valorile noastre comune”, a transmis președintele României pe platforma X.
La nivel bilateral, cei doi au convenit să continue demersurile pentru stabilirea unui parteneriat strategic.
„Suntem amândoi hotărâți să implementăm o agendă pragmatică, orientată spre viitor și sustenabilă”, a mai scris Dan.
„Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”.
Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent.
În ciuda faptului că este membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, Lavrov a lipsit în mod notabil de la o reuniune importantă prezidată, miercuri, de Putin, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la poziția sa în cadrul Kremlinului.
Diplomatul de rang înalt și-a pierdut și statutul de șef al delegației ruse la summitul G20. Anul acesta, delegația va fi condusă de Maxim Oreshkin, șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse.
Lavrov a discutat la telefon cu Rubio pe 21 octombrie pentru a stabili condițiile summitului de la Budapesta. După aceea, Rubio ar fi recomandat președintelui american să anuleze întâlnirea planificată.
Surse familiarizate cu discuțiile au declarat anterior pentru Reuters că anularea a fost cauzată de poziția rigidă de negociere a Kremlinului, care a cerut concesii excesive și a refuzat să accepte un armistițiu în Ucraina.
Eșecul summitului a fost urmat de primele sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei de la revenirea lui Trump la putere, care vizează giganții petrolieri Rosneft și Lukoil.
Măsura, valabilă până la 31 decembrie 2026, permite intrarea fără viză pentru o perioadă de până la 30 de zile, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning.
„Odată cu adăugarea Suediei, cetățenii din 48 de țări se bucură acum de acces unilateral fără vize în China. Ușa Chinei către lume se deschide mai mult ca niciodată. Invităm mai mulți prieteni internaționali să vadă China și progresul acesteia direct”, a declarat Mao Ning, citată de polskieradio.pl.
Potrivit Departamentului Consular al Ministerului Afacerilor Externe chinez, notificarea oficială emisă pe 3 noiembrie extinde programul de călătorie fără vize în China până la finalul anului 2026. Noua măsură include cetățenii români, care vor putea intra în China fără viză pentru vizite turistice, de afaceri, pentru întâlniri de familie sau schimburi de experiență, pentru o perioadă de maximum 30 de zile.
De asemenea, Suedia va fi adăugată pe lista țărilor eligibile începând cu 10 noiembrie 2025, urmând să beneficieze de aceleași condiții de acces fără viză până la 31 decembrie 2026.
Reprezentanții Beijingului au precizat că extinderea acestei politici are ca scop stimularea turismului și a schimburilor internaționale după perioada restricțiilor impuse de pandemie. Programul acoperă țări din Europa, Asia, America de Sud, precum și Australia și Noua Zeelandă, facilitând deplasările cetățenilor și relansarea cooperării economice și culturale.
Oficialii chinezi au subliniat că persoanele care nu îndeplinesc condițiile stabilite de program trebuie în continuare să obțină o viză înainte de a intra în țară. Decizia confirmă angajamentul Chinei de a-și consolida relațiile diplomatice și economice cu un număr tot mai mare de state, deschizând „mai larg ușa către lume”.
Solicitarea vine în contextul închiderii guvernului SUA. Cel puțin unele state au anunțat că acționează deja pentru a trimite banii către beneficiari.
Judecătorul districtual american John J. McConnell Jr. a acordat administrației Trump termen până vineri pentru a efectua plățile prin SNAP, potrivit AP.
Însă administrația Trump a solicitat curții de apel să suspende orice ordin judecătoresc care îi impune să cheltuiască mai mulți bani decât sunt disponibili în fondul de urgență.
Cererea în instanță a fost depusă chiar dacă purtătorul de cuvânt al guvernatorului statului Wisconsin, Tony Evers, Britt Cudaback, a declarat vineri că unii beneficiari SNAP din stat au primit deja plățile integrale pentru luna noiembrie în cursul nopții de joi.
„Am primit confirmarea că plățile au fost efectuate, inclusiv de la membri care au raportat că acum pot vedea soldurile lor”, a spus ea.
Disputa în instanță a prelungit săptămâni de incertitudine pentru programul alimentar care deservește aproximativ 1 din 8 americani, în majoritate cu venituri mai mici.
Potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash privind „Provocările şi priorităţile UE”, respectarea democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept (36 %) şi puterea economică, industrială şi comercială a UE (31 %) rămân principalele puncte forte ale Uuniunii, urmate de bunele relaţii şi solidaritatea dintre statele membre (28 %).
Întrebaţi despre valori, peste jumătate dintre europeni afirmă că UE, mai degrabă decât alte ţări din lume, întruchipează cel mai bine respectul pentru drepturile şi valorile fundamentale şi pentru libertatea de exprimare (55 % pentru fiecare), ca şi pentru egalitatea şi bunăstarea socială (52 %).
Războiul din Ucraina rămâne principala provocare actuală cu care se confruntă UE, menţionată de 47 % dintre europeni.
La întrebarea privind provocările globale pentru viitorul UE, conflictele din lume reprezintă problema cea mai menţionată (41 %), urmate de migraţia neregulamentară (35 %) şi de schimbările climatice şi de mediu (31 %). A patra chestiune ca importanţă este una nouă, şi anume riscul ca UE să îşi piardă vocea şi influenţa pe scena mondială (30 %).
Sondajul Eurobarometru a fost realizat în perioada 3-10 septembrie 2025 în cele 27 de state membre. Un număr de 25 893 de cetăţeni ai UE au răspuns online la chestionar.
Este debutul echipei Babos/Stefani la Turneului Campioanelor – WTA Finals, Stefani devenind prima jucătoare braziliană din istoria competiției care ajunge în finală. Pentru jucătoarea ungară Babos, aceasta este a patra finală din istoria turneului, dar cu a treia parteneră diferit, după titlurile câștigate alături de Andrea Sestini Hlavackova (2017) și Kristina Mladenovic (2018, 2019).
Babos și Stefani au fost echipa mai constantă pe durata meciului. Hsieh și Ostapenko au condus cu 3-1 în primul set și 4-2 în al doilea, însă au alternat perioadele bune cu momente mai slabe, permițând adversarelor să recupereze.
Stefani a declarat după meci: „Două stiluri diferite, două fețe diferite. Am rămas împreună – Timi m-a ajutat mult în primul set, eu am simțit că am împins echipa în al doilea, și ne-am ajutat reciproc pe tot parcursul turneului”.
Finala va fi prima din cariera Luisei Stefani și reprezintă a cincea finală pentru perechea Babos/Stefani în 2025, prima de nivel superior WTA 500 și a treia consecutivă după Ningbo și Tokyo (campioane).
În finală se vor confrunta cu învingătoarea dintre perechile Kudermetova/Mertens și Siniakova/Townsend.
