„În viziunea unor analiști de carton, recesiunile (tehnice sau reale) care se petrec când sunt premieri de la PNL sunt chestiuni normale, chiar pozitive, eventual „V”-uri, care atestă „profesionalism” (în realitate, incompetență crasă, orice prost te poate băga în recesiune sau în criza). În viziunea acelorași analiști de carton, creșterile economice de 4%, de 3%, sau cele de 2%, care se petrec în timpul premierilor PSD reprezintă apocalipsa economică și faliment. Personal, nu dau doi bani pe valoarea acestor trompete. Când eu anunțam că va fi recesiune la final de an, ei erau cu deficitul în narativ și negau efectele tâmpeniei privind creșterea pro-ciclică a taxelor pe consum (accize și TVA). Erau cu deficitul în narativ, deficit pe care nici astăzi, daca îi întrebi, nu știu să il structureze (e din investiții și dobânzi, e din social, e structural, nu este). Am anunțat că România intră in zona periculoasă a recesiunii. Anii trecuți a fost evitată. Acum nu! Pentru că… măsuri proaste luate în ultimele șase luni”, a spus Adrian Câciu, pe Facebook.
Fostul ministru de Finanțe avertizează că și faptul că România nu are buget „ne duce la încă o piatră de moară agățată de gâtul economiei”.
Fără buget, România pierde 3 miliarde de euroCâciu afirmă că 3 miliarde euro a pierdut România pentru că nu are încă buget: „Din cursul valutar și din diferențialul de dobânzi. Din lipsa unui cadru fiscal bugetar pe care investitorii să îl cunoască. Din lipsa împrumuturilor externe ieftine care se fac, de regulă, în ianuarie, când investitorii plasează restul de bani cu care au rămas din anul precedent. Asta nu spun analiștii de carton. Alte 3 miliarde le pierdem pentru că s-a abrogat interdicția de externalizare a veniturilor la multinaționale. Asta nu vă spun analiștii de carton. Să nu cumva să supere pe potențialii viitori stăpâni (plătitori de consultanță). Ne mai spuneau că intrăm în junk dacă nu ne sinucidem economic. Nu am avut niciodată, în ultimii 15 ani acest pericol și numai cineva care habar nu are să negocieze cu agențiile de rating poate susține o asemenea tâmpenie. I-aș provoca să arate structura datoriei externe și care sunt investitorii străini care ar fi loviți direct de o retrogradare la „junk”. Poate ar observa că ar fi tocmai acei investitori care provin din aceeași zona cu agențiile de rating”, precizează fostul ministru.
Acesta amintește că se spunea că România pierde fonduri europene, dar „niciunul nu a deschis vreun regulament european să vadă etapele privind sancțiunile pe fonduri europene (anul I, amendă de 0,5% din PIB, anul II, suspendare angajamente viitoare, anul III suspendare plăți)”.
„Ar fi imposibil, având în vedere structura deficitului (creat pe investiții care au vârf doar 2 ani, dar și pe cheltuieli ridicate cu dobânzile datorate refuzului BCE de intervenție pe dobânzile din țările vecine războiului). Practic, ori suferă de sindromul Stockholm ori au o lipsă de respect crasă față de domeniul de analiză sau de cetățeni. Ne mai spun că, daca ne luăm de Bolojan, avem instabilitate politică și cresc dobânzile. Na, de când mă iau de Bolojan, dobânzile au scăzut cu 12%, de la 7,5% la 6,6%. Ce e rău în tot zgomotul ăsta? Că oameni superficiali, care se vând ieftin (a se vedea cifrele de afaceri ale firmelor pe care le conduc) se adresează altor oameni superficiali, unii dintre ei politicieni, care nu ar deschide o carte de economie sau de finanțe, dar care rostogolesc tâmpeniile analiștilor de carton. Creează percepții și cresc ura față de partidele de la putere. De fapt, hranesc extremismul fără să conștientizeze. Un sfat, de final: Nu vă mai luați dupa aceste trompete! Ăștia vă omoară cu zâmbetul pe buze, spunându-va că voi sunteți de vină că nu aveți bani, că sunteți săraci sau că muriți. Bătălia va fi cum facem să inversăm trendul descrescător al economiei și al scăderii puterii de cumpărare. Din punctul meu de vedere, oricine se va opune stimulentelor economice și măsurilor sociale ar trebui să plece acasă! România nu este experiment de austeritate!”, încheie Adrian Câciu.
LIberalul Hubert Thuma a vorbit de recesiunea tehnicăHubert Thuma a spus că scăderea consumului 5 luni la rând înseamnă scăderea economiei pe două trimestre, ceea ce înseamnă recesiune tehnică.
„Să vă dau o veste proastă: România va avea și al treilea trimestru de scădere Citesc datele economice și mă consult cu specialiștii. Și e posibil să avem și al patrulea trimestru, tot cu scădere. Primele date le vom primi în data de 13 februarie. (…) În data de 13 februarie România va afla oficial că este în recesiune tehnică”, a spus Thuma la Antena 3 CNN.
Întrebat dacă există varianta în care să înțeleagă premierul Ilie Bolojan că e pe un drum greșit sau dacă există varianta în care liderii PNL să nu îl mai lase să greșească, Hubert Thuma a spus că „în ultimul timp auzim foarte mult vorbindu-se de acest deficit”: „Să știți că acest deficit nu a fost făcut peste noapte și nici nu poate fi rezolvat peste noapte”.
„Vorbim aici de ani… sunt ani de decizii și de dezechilibre și de o economie care s-a bazat în principal pe consum. (…) O economie normală se bazează pe investiții și pe producție, pentru că doar investițiile generează și locuri de muncă și venituri, și pentru bugetul local și pentru bugetul național”.
Un gest absolut banal a devenit trend pe rețelele de socializare: băutul apei fierbinți, imediat după trezire.
Trendul se numește „Becoming Chinese” și a fost popularizat de creatoarea de conținut Sherry Zu. Ea promite un start echilibrat al zilei, fără cofeină și fără scroll agresiv.
Băutul apei calde de dimineață are și o explicație în medicina tradițională chineză, care se axează pe ideea că, dimineața, corpul este într-o stare de răceală, iar băutul apei calde o elimină prin activarea energiei interne.
Ce se întâmplă în corp când bem apă caldăPotrivit analizelor fiziologice, consumul de apă caldă, la o temperatură cuprinsă între 50 și 60 de grade Celsius, declanșează o serie de reacții imediate în organism. Căldura acționează ca un vasodilatator – vasele de sânge se dilată, iar asta duce la o circulație mai bună și la o relaxare generală a musculaturii.
Specialiștii arată că apa caldă poate susține digestia, facilitând tranzitul intestinal și reducând senzația de balonare. În plus, creșterea ușoară a temperaturii corporale poate activa anumite mecanisme metabolice, ceea ce duce, în unele cazuri, la transpirație și la eliminarea substanțelor reziduale prin piele.
Un studiu publicat anterior în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism sugerează că hidratarea cu lichide calde poate influența temporar rata metabolică, deși efectul nu este spectaculos și nu poate fi comparat cu beneficiile unei alimentații echilibrate sau ale mișcării.
Gen Z, probabil, prima generație care trăiește cu intențieTrendul nu se oprește la apa simplă.
Generația Z a dus obiceiul mai departe, transformând espressoarele în surse de apă caldă. În căni apar felii de măr, lămâie sau fructe de goji – ingrediente care adaugă aromă, dar și un aport modest de antioxidanți.
Pentru mulți tineri, gestul nu este doar despre sănătate, ci despre ritual: un moment de pauză, de conștientizare, într-o dimineață care nu începe cu scroll agresiv și cofeină.
Apă caldă, nu fierbinteMedicii atrag însă atenția asupra unui aspect esențial: temperatura. Apa nu trebuie să depășească 65 de grade Celsius.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că băuturile consumate constant la temperaturi mai mari pot crește riscul de afecțiuni ale esofagului.
Cu alte cuvinte, apa fierbinte poate fi benefică, dar nu trebuie confundată cu apa clocotită.
Gestul simplu, care nu promite miracoleFie că este vorba despre influența trendului „Becoming Chinese” sau despre o căutare personală a echilibrului, consumul de apă caldă dimineața pare să marcheze o schimbare de mentalitate.
Tot mai mulți oameni renunță la soluțiile rapide și caută ritualuri simple, accesibile, ușor de integrat în rutina zilnică.
Un gest mic, fără promisiuni miraculoase, dar care amintește că uneori sănătatea începe cu lucruri simple: o cană, puțină liniște și un corp ascultat mai atent.
UPDATE. Ministrul Justiției a publicat oficial lista cu procurorii care și-au înscris astăzi candidaturile pentru șefiile marilor parchete.
Ce funcții sunt scoase la concurs?Funcțiile care sunt scoase la concurs, potrivit procedurii, sunt următoarele:
Potrivit unor surse din mediul judiciar,
Viorel Cerbu (DNA)
Viorel Cerbu, un veteran al instituției, a activat în DNA încă de la înființare – PNA (2004-2013), ca procuror șef adjunct delegat al Secției I, ulterior s-a transferat în DIICOT – Procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri/ Procuror şef delegat al Secţiei de combatere a traficului de droguri, pentru ca în 2019 să activeze în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Cerbu este procuror de 29 de ani. Din 2023, Viorel Cerbu a fost consilier al procurorului șef DNA – Marius Voineag, ulterior a preluat conducerea Serviciului Tehnic și după aceea a fost numit adjunct al DNA. Are experiență în investigarea cazurilor pe magistrați iar Viorel Cerbu a fost inițial procuror de caz în dosarul DNA care vizează corupția din Portul Constanța.
Adjunctul DNA, Tatiana Toader, la prezentarea raportului anual al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pe anul 2024, la sediul Bancii Nationale a Romaniei din Bucuresti, joi, 27 februarie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Tatiana Toader a activat din 2005 până în 2017 pe diverse funcții în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Din 2017 până 2023, Toader a fost membru al Secției pentru procurori din cadrul CSM, ca după aceea să fie numită procuror șef adjunct al DNA, în echipa Voineag.
Cristina Chiriac, șefa DNA Iași
Cristina Chiriac este procurorul DNA care a instrumentat dosarul șefului CJ Vaslui al PSD, Dumitru Buzatu, prins în flagrant.
Șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, în timpul flagrantului la șeful CJ Vaslui, Dumitru Buzatu
Cristina Chiriac este soția judecătorului Adrian Chiriac, de la Curtea de Apel Iași.
Lui Ionuț Ciprian Spiridon, actualului prim – adjunct al Parchetului General, îi expiră mandatul pe 27 noiembrie 2027. Ca atare, postul său nu a fost scos la concurs.
Cine se luptă pentru șefia DIICOTAlina Albu, procuror șef DIICOT
Candidaturi pentru procuror șef DIICOTActualul Procuror șef al DNA, Marius Voineag, a confirmat pentru Mediafax că și-a depus candidatura pentru o funcție de conducere în Parchetul General.
În mesajul de după depunerea candidaturii pentru PG, Voineag afirmă că Direcția este o instituție atractivă atât pentru procurori, cât și pentru partenerii internaționali, pentru că se ghidează doar după lege și probe.
„Știu că presiunile și atacurile publice sunt deseori pe măsura gravității dosarelor, așa că DNA trebuie să meargă cu aceeași forță înainte. DNA trebuie să evite să fie prinsă în dispute politice. (…) „Sunt un om al legii și al eficienței, nu al spectacolului și conflictelor publice. DNA a evitat tentația tele – justiției și predarea în fața politicului”, spune șeful DNA.
„Procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici. Am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României.
Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice.
În acest context, am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public.
Vreau să le transmit colegilor din DNA faptul că misiunea lor este mai importantă ca oricând, iar cetățenilor să aibă încredere în curajul și profesionalismul instituției”, transmite Marius Voineag.
Un alt procuror șef cu funcție înaltă – care și-a depus candidatura pentru o altă structură de parchet- contactat de Mediafax, a spus că face acest gest deși știe „că șansele de reușită sunt nule”. „Nu pot abandona bătălia înainte de finalul ei”, a spus procurorul cu funcție înaltă pentru Mediafax.
Cine se poate înscrie legal în concursul pentru șefiile marilor pacheteRadu Marinescu, ministrul Justiției
Potrivit legii 303/22022, în funcțiile de conducere din actuala procedură de selecție se pot înscrie procurorii care au o vechime de 15 ani în funcția de procuror. Candidații trebuie să depună în selecție:
Astăzi, într-o intervenție televizată, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat:
„Ne dorim o procedură transparentă. După ce se va termina termenul limită, vom oferi informații publicului. Regulile trebuie să fie respectate într-o competiție atât de importantă.
Cei care au experiență se pot înscrie pentru conducerile marilor parchete. S-au înscris procurori care consideră că este cazul să conducă marile parchete.
Legea este foarte clară, vectorul public cu cea mai mare reprezentativitate, este decidentul în această situație. Va decide cine va conduce marile parchete în viitor.
Nu există un caracter discreționar al deciziei. Ministrul Justiției are filtrul său, urmează CSM și Președintele. Bineînțeles că există o cooperare loială între instituții. Vreau să fie o procedură competitivă, transparentă și nepolitizată. Nu exclud niciun fel de discuții instituționale”.
În paralel cu depunerea candidaturilor, câțiva activiști s-au dus astăzi în fața Palatului Cotroceni să protesteze.
Consultări și calendarÎn ultimele săptămâni, au existat mai multe consultări în interiorul sistemului politic și sistemul judiciar pe depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, având în vedere că legal propunerile se fac de către ministrul Justiției, Radu Marinescu, iar decident este președintele Nicușor Dan.
Marți, Ministerul Justiției începe verificările pentru a vedea dacă actualii candidați îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru participarea la selecție şi susținerea interviului.
Pe 16 februarie 2026 – se va afișa lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la selecție și la susținerea interviului. Tot atunci începe și analiza și evaluarea candidaților de către membrii comisiei de interviu.
Între 23 și 26 februarie 2026 – vor fi susținute interviurile în fața comisiei
Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Pe 02 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi.
În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.
În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.
Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.
Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.
Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
„Nu putem permite companiilor tehnologice dominante să își folosească ilegal poziția pentru a-și crea un avantaj incorect”, a declarat comisarul responsabil de concurență, Teresa Ribera, într-un comunicat, subliniind că instituția analizează opțiunea unor măsuri interimare pentru a preveni închiderea pieței.
Executivul european susține că modificarea termenilor de utilizare a „blocată efectiv” conectarea asistenților de inteligență artificială ai terților la clienți prin platformă, începând din ianuarie. În consecință, Bruxellesul ia în calcul adoptarea rapidă a unor măsuri provizorii care să păstreze accesul competitorilor pe durata investigației și să evite, potrivit instituției, o afectare ireparabilă a concurenței pe piața europeană.
Investigația vizează Spațiul Economic European, care include cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia, cu excepția Italia, unde autoritățile au deschis separat, în iulie, o investigație pe același subiect.
Comisia consideră că Meta este „probabil dominantă” pe piața aplicațiilor de mesagerie pentru consumatori în această zonă și acuză compania că ar fi abuzat de această poziție prin refuzul accesului competitorilor.
În acest context, Comisia a trimis companiei o așa-numită „declarație de obiecții” (statement of objections) – un avertisment formal și un pas procedural important în anchetele antitrust. Documentul prezintă, pe scurt, temeiurile pe care se bazează suspiciunile Bruxellesului, însă nu stabilește verdictul final. Compania are acum posibilitatea să răspundă și să își prezinte apărarea.
Meta: „Nu există motive pentru intervenția UE”Reprezentanții Meta au respins constatările preliminare ale Comisiei. Un purtător de cuvânt a susținut că nu ar exista motive pentru intervenția instituțiilor europene și că utilizatorii au „multe opțiuni” de inteligență artificială, disponibile prin magazine de aplicații, sisteme de operare, dispozitive, site-uri și parteneriate din industrie.
Totodată, compania contestă ideea că interfața destinată comunicării comerciale ar reprezenta un canal esențial de distribuție pentru acești asistenți AI, argumentând că logica Bruxellesului ar porni de la o presupunere eronată despre importanța acelui punct de acces.
O nouă confruntare UE–Big Tech, pe fondul tensiunilor cu WashingtonulAncheta, deschisă în decembrie, este prezentată ca parte a eforturilor mai largi ale Uniunea Europeană de a limita practicile anticoncurențiale ale marilor companii de tehnologie, multe dintre ele cu sediul în Statele Unite, în pofida opoziției venite din partea administrației președintelui Donald Trump, potrivit informațiilor incluse în dosar.
Pe lângă investigația antitrust, Meta se află deja sub lupa autorităților europene în alte proceduri. Regulatorii analizează și modul în care Facebook și Instagram gestionează riscurile asociate dependenței de rețele sociale în rândul copiilor.
De asemenea, compania a contestat o amendă de 200 de milioane de euro impusă anul trecut în baza Legii privind Piețele Digitale (Digital Markets Act), într-un dosar legat de politica prin care utilizatorii erau puși să aleagă între un abonament fără reclame și un serviciu gratuit finanțat din publicitate. Bruxellesul și Meta continuă discuțiile pentru o soluție alternativă care să răspundă îngrijorărilor autorităților.
Comisia precizează că nu există un termen legal fix pentru încheierea unei anchete antitrust, iar trimiterea declarației de obiecții nu anticipează rezultatul final al investigației.
Cactușii prickly pear marginesc câmpurile roșu-brun. În câteva sunt culturi, dar în multe cactusul este singurul indiciu de verdeață. Copii mici, care ar trebui să fie la școală, pășunează vite zebu pe drumuri prăfuite. Femei vând pungi cu cărbune în fața colibelor fragile de lemn de lângă drumul principal. Este sfârșitul sezonului secetos în sudul Madagascarului; localnicii tânjesc după ploaie. Au puțini bani și adesea le este foame. Sunt, de asemenea, singuri, relatează The Economist.
Mulți oameni cred că singurătatea este o problemă a lumii dezvoltate: societățile bogate devin atomizate pe măsură ce oamenii urmăresc averea, nu conexiunile sociale. Dar sondajele sugerează că acest lucru este greșit. Societățile occidentale, individualiste, unde mai mulți oameni trăiesc singuri și religia are un rol marginal, tind să fie mai puțin singure. Oamenii din țările sărace au mult mai multe șanse să se simtă singuri. Iar cea mai singură regiune, surprinzător, este Africa, patria conceptului sociabil ubuntu, care înseamnă „oamenii sunt oameni prin alți oameni”. În 2024, peste un sfert dintre africanii chestionați au declarat că s-au simțit singuri în ziua precedentă.
Pentru cei care apreciază definițiile, singurătatea este discrepanța dureroasă dintre așteptările legate de conexiuni sociale și realitate. Relațiile satisfăcătoare includ, în general, mai multe ingrediente, spune Samia Akhter-Khan de la Brandenburg Medical School. Acestea includ proximitate, sprijin, intimitate, distracție, respect și un sentiment de a contribui sau de a fi nevoie de tine.
Singurătatea este periculoasă. Cercetătorii au asociat-o cu atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Un studiu din 2010 estima că izolarea socială scurtează viața la fel de mult ca fumatul a 15 țigări pe zi. Meta-analize mai recente, care au examinat date de la milioane de oameni, arată că singurătatea crește riscul de deces cu aproximativ 14%. Persoanele singure au adesea obiceiuri nesănătoase, dar efectul persistă chiar și după controlarea acestora.
Geografia singurătățiiProcentele celor care s-au simțit singuri ieri (2025 sau ultimele date disponibile):
Să fii singur nu doar că este este neplăcut. Crește riscul de anxietate și depresie și creează un cerc vicios.
„Ai singurătate care cauzează tulburări mentale și tulburări mentale care agravează sau cauzează izolare”, spune Palmira Fortunato dos Santos, psiholog clinician la Ministerul Sănătății din Mozambic.
Cele mai riguroase studii asupra singurătății s-au desfășurat în principal în Europa și America. Totuși, aceste regiuni reprezintă doar o mică parte din oamenii singuri la nivel global. În iunie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat o analiză a 23 de seturi de date, inclusiv Gallup World Poll, care acoperă 150.000 de oameni din aproximativ 150 de țări.
Rezultatul: cu cât o țară este mai săracă, cu atât locuitorii ei tind să fie mai singuri. Analiza The Economist, pe baza datelor Gallup, arată că acest fenomen se menține și în cadrul fiecărei țări: cei mai bogați din cele mai bogate locuri sunt cei mai puțin singuri; cei mai săraci din cele mai sărace sunt cei mai singuri.
Și cel mai singur loc de pe pământ este Madagascar. The Economist a zburat acolo pentru a afla de ce.
Cei mai mulți străini știu foarte puține despre această insulă uriașă din Oceanul Indian. Probabil presupun, corect, că lémurii cântători și dansatori din franciza de desene animate sunt fictivi. Poate au auzit că izolarea de milioane de ani a permis evoluția unei faune unice, de la broasca-roșie la ferocele fossa. Poate știu că Madagascar a trecut printr-o lovitură de stat în 2025. Dar știu aproape nimic despre oamenii care locuiesc acolo.
Singurătatea celor săraciMadagascar are aproximativ 33 de milioane de locuitori, într-o țară de mai mult de două ori cât Marea Britanie. Cel mai mare grup etnic, malgașii, descind din coloniști din Africa de Est, Asia de Sud-Est și Oceania. Majoritatea trăiesc la țară și sunt foarte săraci. Aproximativ 70% supraviețuiesc cu mai puțin de 3 dolari pe zi.
În Ambovombe, un oraș din sudul arid și devastat de cicloane, străzile roșii nu par singuratice. Tarabe din lemn atrag cumpărători, căruțe trase de boi trec pe drum, muncitori stau în grupuri și discută așteptând oferte de lucru. Toți par să aibă o formă de conexiune socială. Totuși, pentru mulți nu este suficient. Un procent uluitor, 60% dintre oamenii din sudul Madagascarului, au spus Gallup că s-au simțit singuri în ziua precedentă.
Banii nu cumpără iubire. Dar fac socializarea mai ușoarăRobinette, vânzătoare de produse casnice de vârstă mijlocie, spune că petrece mult timp cu oamenii. Dar majoritatea sunt clienți, nu prieteni. Locuiește într-o cameră închiriată cu copiii, fără soț (poligamia este comună în această regiune), iar multe femei sunt nevoite să crească singure copiii. „Sunt puțini oameni care să mă ajute”, se plânge ea. „Adesea mă simt singură.”
Sărăcia nu cauzează singurătatea, dar banii influențează modul și frecvența socializării. În țările mai bogate, oamenii petrec mult mai mult timp cu prietenii, familia și colegii. În locurile mai sărace, se văd mai des cu vecinii, dar mai puțin cu alții. Timpul pentru socializare este mai ușor de găsit dacă poți plăti pentru lucruri care economisesc timp, de la mașini de spălat la livrări de alimente.
Banii influențează și calitatea relațiilor. Chiar și controlând contactul cu familia și prietenii, un venit mai mare previne singurătatea. Este logic: e mai ușor să te apropii de cineva la cină dacă poți plăti nota, mai ușor să legi prietenii cu alți fani de fotbal dacă îți permiți bilete și mai ușor să te relaxezi cu prietenii dacă nu îți faci griji permanente pentru bani.
Cei foarte săraci pierd ore întregi în muncă grea. În Ambovombe, de exemplu, majoritatea nu au apă curentă acasă și trebuie să o aducă de la fântâni sau să o cumpere. Dieu Donné, un bărbat de vârstă mijlocie cu scolioză, este prea slăbit pentru a transporta apa singur și se bazează pe alții.
Când nu plouă, fântânile seacă, apa devine mai scumpă și prietenii și familia trebuie să petreacă mai mult timp strângând bani. Astfel, nu mai au timp pentru el; se simte izolat și însetat. „Când cei dragi caută bani, nu le pasă de mine”, spune el. A contemplat sinuciderea.
Sărăcia poate tensiona relațiile. Studiile leagă sărăcia de neîncredere și conflicte. Stigmatizarea poate agrava problema. Brigitta, o tânără din Ambovombe, spune că oamenii o evită pentru că nu are serviciu.
Poate fi vindecarea singurătății găsită în Anglia?Pentru a scăpa de sărăcie, mulți migrează în căutarea unui loc de muncă. Aceasta poate agrava singurătatea, spune Lana Razafimanantsoa de la African Women’s Development Fund. Madagascar este imens, accidentat și cu puține drumuri asfaltate, iar muncitorii migranți sunt adesea separați de cei dragi perioade lungi. Mama Brigittei a plecat să caute de lucru. „Mi-e dor de ea în fiecare zi”, spune ea.
Migrația afectează atât cei care pleacă, cât și cei care rămân, spune Chido Rwafa-Madzvamutse, consilier OMS pentru sănătatea mintală în Africa. Deși lipsesc studii longitudinale solide, există dovezi că perioadele de migrație în masă scad conexiunile sociale. Mențiunile despre singurătate în literatura engleză au crescut în secolele XIX și începutul XX, când mulți britanici părăseau satele pentru orașe. O recenzie a 25 de studii în China a constatat că singurătatea a crescut puternic între 1995 și 2011, pe măsură ce tinerii părăseau satele pentru muncă în fabrici. Cei rămași erau adesea mai bătrâni, mai săraci, mai bolnavi și singuri.
Cultura joacă un rol. În societățile colectiviste, așteptările stricte (de exemplu, ca copiii să aibă grijă de părinții bătrâni) pot lega oamenii în relații îndatoritoare, dar nesatisfăcătoare. Când obligațiile nu sunt îndeplinite, oamenii pot simți rușine, spune Dr. Akhter-Khan. În culturile individualiste, oamenii au mai multă libertate să rupă legăturile care îi fac nefericiți.
Experiment în desfășurareOrice măsură care reduce sărăcia ar face probabil lumea mai puțin singură. Dar combaterea directă a singurătății poate funcționa, de asemenea. La 10.000 km de Madagascar, un experiment este în desfășurare pentru a îmbunătăți conexiunile sociale. Este în Frome, un oraș de piață englezesc, obișnuit după standardele lumii bogate, dar mult mai prosper decât Ambovombe.
Chiar și aici, mulți localnici se simt singuri. Helen Kingston, doctor, a observat că izolarea nu doar că îi face pe pacienți mai bolnavi, dar îi determină să vină mai des la cabinet, parțial pentru a avea cu cine să vorbească. În 2013, Dr. Kingston și o colegă, Jenny Hartnoll, și-au reorganizat practica. Au creat un serviciu în care au început să prescrie contact social și au instruit mii de locuitori ca „conectori comunitari”, oameni care îndrumă vecinii către surse de ajutor și activități sociale.
Rezultatele au fost remarcabile. Între 2013 și 2017, internările neplanificate în Frome au scăzut cu 14%, chiar dacă în Somerset, județul înconjurător, au crescut cu aproape 30%. Cercetătorii estimează că programul a economisit serviciului de sănătate local mai mult de 1 milion de lire sterline (1,3 milioane dolari). Sute de alte orașe au contactat autoritățile, sperând să reproducă modelul.
Idei similare pot funcționa și în țări mai sărace. În Zimbabwe, sute de „bănci ale prieteniei” au fost instalate în fața clinicilor. Femei mai în vârstă, numite „bunici”, sunt instruite să stea, să asculte, să ofere sfaturi și să încurajeze oamenii să caute sprijin. Pe lângă faptul că îi ajută pe ceilalți, bunicile descoperă adesea un nou sens al vieții, spune Dr. Rwafa-Madzvamutse.
Înapoi în Ambovombe, persoanele cu dizabilități se adună în fiecare sâmbătă într-un spațiu oferit de o organizație creștină. Se socializează și vizitează alți oameni cu dizabilități și singuri. Un ciclon din acest an a smuls acoperișul clădirii, care nu fusese reparat la momentul vizitei corespondentului. Expunerea la intemperii a redus ușor participarea, dar cei care vin vorbesc despre bucuria de a se conecta și de a ajuta pe alții. „Ne conectăm bine”, spune o femeie. „Și privim cu încredere spre viitor.”
Prințul de Wales urmează să se întâlnească cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, liderul de facto al regatului, relatează Le Figaro. La sosire, William va efectua un tur privat al sitului At-Turaif, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, însoțit de Mohammed bin Salman, înaintea unei întâlniri oficiale.
Marți, acesta va vizita un proiect de regenerare urbană sustenabilă din Riad și se va întâlni cu cadre universitare pentru discuții privind tranziția energetică a Arabiei Saudite.
De asemenea, este programată o întâlnire cu eleve la un centru de fotbal, urmată de participarea la un turneu de sporturi electronice.
Miercuri, moștenitorul coroanei britanice va vizita o rezervație naturală și o fermă sustenabilă din oaza Alula.
Regatul Unit își intensifică în prezent relațiile cu monarhia din Golf, în timp ce negociază un acord comercial cu Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC).
În plus, Arabia Saudită și-a exprimat, totodată, interesul de a se alătura programului internațional Future Combat Air Program (GCAP), dezvoltat de Marea Britanie, Italia și Japonia.
