Potrivit Lifeblood – serviciul național de transfuzie din Australia – începând cu 14 iulie, persoanele care fac parte din comunicate LGBTIQ vor putea dona plasmă fără a mai fi nevoite să respecte o perioadă de abstinență, scrie EFE.
Această schimbare vine în contextul unei tranziții treptate către un chestionar de screening neutru din punct de vedere al genului și orientării sexuale, care va fi implementat complet până în 2026.
„Această măsură recunoaște realitatea actuală, în care comportamentele sexuale și nu identitățile personale determină riscurile de sănătate”, a declarat directorul medical al Lifeblood, elogiind decizia drept una „inclusivă și bazată pe dovezi științifice”.
Până acum, bărbații care aveau relații sexuale cu alți bărbați puteau dona sânge doar dacă respectau o perioadă de abstinență de trei luni – o regulă pe care comunitatea LGBTIQ o considera discriminatorie și depășită.
Organizațiile pentru drepturile persoanelor LGBTIQ au salutat schimbarea, considerând-o un pas major către echitate și eliminarea stigmatizării.
Australia se alătură astfel unui grup tot mai mare de țări care revizuiesc criteriile de eligibilitate pentru donarea de sânge, în favoarea unor politici bazate pe riscuri reale și nu pe stereotipuri.
Articolul Încă o țară elimină restricțiile comunității LGBTIQ cu privire la donarea de sânge și plasmă apare prima dată în Mediafax.
Guvernul francez anunță o revizuire a legislației maritime pentru a intercepta mai devreme ambarcațiunile cu migranți care încearcă să traverseze Canalul Mânecii spre Marea Britanie, informează Politico.
Ministerul de Interne al Franței a precizat că noile măsuri vor permite intervenția autorităților maritime până la 300 de metri de țărm, indiferent dacă ambarcațiunea se află în pericol iminent sau nu. În prezent, intervențiile sunt permise doar în situații de urgență.
Traficanții profită de vreme bună și de slăbiciunile legislativeModificările au loc în contextul în care oficiali britanici, inclusiv ministrul de interne Yvette Cooper, au solicitat acțiuni mai ferme din partea Franței pentru a limita imigrația ilegală.
Potrivit autorităților franceze, numărul migranților care traversează Canalul Mânecii a crescut cu 42% față de anul 2024, în principal din cauza condițiilor meteorologice favorabile și a adaptării metodelor folosite de rețelele de trafic de persoane.
Ministerul francez a mai menționat că, deși nu s-a înregistrat o creștere a numărului total de ambarcațiuni, media pasagerilor per ambarcațiune a crescut.
Măsurile vin în completarea cooperării bilaterale existente în domeniul combaterii migrației ilegale.
Subiectul migrației este așteptat să fie dezbătut în cadrul viitoarei vizite de stat a președintelui Emmanuel Macron în Regatul Unit, programată pentru luna iulie.
Articolul Migrația prin Canalul Mânecii crește cu 42%: Franța schimbă legea maritimă apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, în fața reporterilor, că vorbește zilnic cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și că l-a încurajat pe acesta să își continue „campania” în Iran, scrie CNN.
„I-am spus: «Continuă»”, a fost mesajul său către liderul israelian în contextul tensiunilor regionale în creștere. „Vorbesc cu el în fiecare zi”, a continuat Trump. „Este un om bun, care face multe”.
„Încurajarea” venită din partea lui Trump are loc în contextul în care acesta a avertizat că ar putea să se alăture eforturilor Israelului împotriva Iranului, pe fondul programului nuclear al Teheranului. Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a spus că nu dorește capitularea.
Întrebat dacă i-a dat lui Netanyahu vreo indicație că ar putea ajuta țara dincolo de ceea ce a făcut deja, Trump a spus că nu.
Trump, după ce Iranul a refuzat capitularea: „Succes”În cursul zilei de miercuri, ayatollahul Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu se va „preda niciodată” în conflictul cu Israelul.
În replică ,Trump a avut și un mesaj pentru Iran: „Eu spun mult succes”, notează CNN.
De asemenea, Trump a spus că „s-a terminat deja [răbdarea] – de aceea facem ceea ce facem”.
Articolul Trump l-a încurajat pe Netanyahu să continue atacurile în Iran. Replica SUA după refuzul Iranului de a capitula: „Succes” apare prima dată în Mediafax.
Infecțiile care nu mai răspund la tratamentele obișnuite ucid deja milioane de oameni pe an. Doar în 2019, peste 1,27 milioane de oameni au murit din cauza infecțiilor rezistente, mai mulți decât din cauza HIV sau malariei, la nivel mondial. Estimările pentru 2050 sunt și mai alarmante: 39 de milioane de decese suplimentare și costuri anuale de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru sistemele de sănătate.
„Este o amenințare care subminează tot ce înseamnă medicină: operații, chimioterapie, tratamente intensive. Dacă nu schimbăm modul în care ne organizăm și finanțăm cercetarea, pierdem lupta”, a avertizat Gilles Courtemanche, cercetător francez în dezvoltarea medicamentelor antimicrobiene, într-un apel lansat marți în Le Monde.
Doctor în chimie sintetică, Gilles Courtemanche a dezvăluit că start-up-urile care încearcă să dezvolte molecule noi se confruntă cu obstacole majore – lipsa resurselor, costurile mari pentru expertiza multidisciplinară și dificultatea de a accesa finanțare: „Multe companii biotech dispar prematur, chiar dacă dețin soluții promițătoare. Pacienții rămân fără opțiuni, în fața unor infecții incurabile, cum ar fi cele cauzate de Acinetobacter baumannii”, o bacterie gram-negativă, adesea implicată în infecții nosocomiale și considerată de OMS drept o amenințare critică.
Nicio clasă nouă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimii cincizeci de aniParadoxal, deși urgența este recunoscută, nicio nouă clasă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimele cinci decenii. Motivul nu este lipsa inovației, ci un model economic profund inadecvat, a explicat cercetătorul: „Antibioticele sunt tratamente scurte și au ca scop o vindecare definitivă, ceea ce reduce potențialul de profit. În plus, autoritățile pot restricționa utilizarea lor pentru a le păstra în caz de pandemie, frânând și mai mult comercializarea.”
Specialiștii au propus Uniunii Europene soluții concrete: crearea unui Institut European pentru dezvoltarea antimicrobienelor, finanțat de Comisia Europeană, cu completare privată. Acesta ar reuni, într-un singur centru, toate competențele necesare pentru a transforma ideile științifice în medicamente până la faza a doua a studiilor clinice, care testează eficacitatea medicamentului pe pacienți care suferă de boala-țintă.
Soluția nu poate fi exclusiv științifică, trebuie regândită finanțarea saInstitutul ar fi eliberat de presiunile publicării sau ale profitului imediat și s-ar axa pe rezultate practice. Ar putea găzdui experți temporari sau forma tineri cercetători și ar sprijini start-up-uri inovatoare, iar parteneriatul cu OMS ar asigura alinierea cercetării la prioritățile globale.
O variantă complementară ar fi crearea unei rețele europene de inovare antimicrobiană, care să conecteze și să finanțeze start-up-urile existente. În loc de competiție, inițiativa ar miza pe colaborare: o platformă comună, fonduri dedicate și împărțirea expertizei ar accelera dezvoltarea de tratamente noi: „Este timpul să transformăm fragmentarea într-o forță colectivă. Inacțiunea nu mai este o opțiune”, se arată în apelul lansat de specialiști.
Articolul Rezistența la antibiotice scapă de sub control. Cercetătorii avertizează că Europa riscă să piardă lupta fără regrupare apare prima dată în Mediafax.
Nu este doar unul dintre multele filme produse în Hollywood despre cursele de Formula 1.
Este FILMUL.
„F1 Filmul” promite să fie unul dintre cele mai grandioase proiecte despre cursele de Formula 1 din această decadă. Dacă nu cumva cel mai grandios, asta mai ales că nu a costat decât 300 de milioane de dolari, făcându-l filmul cel mai scump de produs din toate timpurile.
27 iunie e data lansării mega-producției hollywoodiene, realizată în studiourile Warner Bros, la un nivel tehnic excelent.
NBC scrie că filmările au fost realizate cu șoferi adevărați și echipe adevărate de F1, integrând, cu ajutorul unei tehnologii moderne, echipa de filmare cu tot ce înseamnă aceasta (actori, mașiniști, etc…) în Grand Prix-urile de week-end.
Totul pentru un suflu cât mai autentic.
PovesteaBrad Pitt îl joacă pe Sony Hayes, un personaj fictiv de F1, a cărui carieră extrem de promițătoare se frânge brusc într-un accident teribil în anii ’90, dar care revine spectaculos, câteva zeci de ani mai târziu, alături de echipa (fictivă și ea) APXGP.
Personajul este inspirat dintr-un mix de Max Verstappen cu James Hunt, care știe să folosească regulile în beneficiul său.
Un fost coleg de echipă de F1, devenit acum patron de echipă (jucat de Javier Bardem) îl cooptează pentru a concura alături de un debutant (Damson Idris) – un tip cu ambiții mult prea mari, la volanul unei mașini mult prea slabe.
Ei nu pot să câștige decât dacă fac niște schimbări majore.
PittPitt a lucrat la personajul său alături de legenda vie a curselor F1, Lewis Hamilton, care declarase că a fost plăcut surprins să vadă că omul știe ce face: „Avea deja un oarecare simț pentru condus. Nu îi era complet străin. Am lucrat ca instructor de condus când eram copil, doar ca să fac niște bani în plus, și am avut parte de câțiva șoferi destul de slabi pe parcurs! Încă de la început, se vedea că avea o idee despre linia de rulare”, a spus acesta în briefingul de presă acordat NBC înaintea Marelui Premiu al Canadei.
Apropo de Hamilton, el însuși a spus că acest film este unul dintre cele mai „imersive” (termenul îi aparține) filme despre curse și, poate chiar despre orice alt sport, că „Pitt a fost foarte receptiv și s-a implicat foarte adânc în conceptul de pilot de F1”.
Și Forța-G„Cea mai tristă parte a fost atunci când Brad a trebuit să se dea jos din mașină și să edităm filmul. Eu am fost mai ușurat ca oricine altcineva că toată lumea era în siguranță”, a spus Hamilton.
Și o ultimă remarcă, apropo de ce înseamnă să fii pilot de F1: Brad Pitt a fost literalmente „șocat” când a văzut la ce forță de accelerație gravitațională este supus organismul unui pilot de F1: „Doamne”, a spus Pitt, „prin ce trec corpurile noastre! Aprecierea mea pentru lucrurile prin care voi, piloții de F1, treceți este acum și mai mare decât era înainte”.
Pitt se antrenase trei luni în curse de Formula 3, pentru că a vrut să fie el cel care pilotează și nu un cascador.
Articolul Super-producție marca Hollywood: Brad Pitt joacă în cel mai „imersiv” film despre piloții de Formula 1, alături de Javier Bardem apare prima dată în Mediafax.
Armata israeliană a lansat o operațiune în două tabere de refugiați palestinieni din nordul Cisiordaniei ocupate, în noaptea de marți spre miercuri, a declarat armata pentru AFP.
„În jurul orei 4:00, soldații au intrat în tabăra Balata pentru o operațiune antiteroristă de rutină”, a declarat armata.
Trupe au fost desfășurate, de asemenea, și în tabăra Askar din apropiere. „Au închis toate intrările în tabără, au confiscat mai multe case după ce i-au evacuat pe locuitorii acestora și le-au ordonat proprietarilor să nu se întoarcă timp de 72 de ore”, a declarat pentru Imad Zaki, șeful taberei de refugiați din Balata.
„Aceste case au fost transformate în posturi militare și centre de interogare”, a adăugat Imad Zaki, confirmând relatări similare ale locuitorilor din zonele din Cisiordania unde armata a desfășurat operațiuni în ultimele săptămâni.
„Soldații caută, merg din casă în casă și din cartier în cartier, distrug ce se află în case și agresează fizic locuitorii”, a spus el. Viața în tabără a fost „în mare parte paralizată”, dar nimeni nu a fost rănit, a adăugat el.
În nordul Cisiordaniei, un teritoriu ocupat de Israel din 1967, aproximativ 100 de case din tabăra de refugiați din Jenin au fost distruse miercuri la ordinul autorităților israeliene. Ulterior, armata a declarat că a „neutralizat” un palestinian în cursul nopții în satul al-Walaja, în apropiere de Ierusalim, folosind un termen pe care îl folosește adesea atunci când cineva a fost ucis.
Articolul Israelul lansează operațiuni în două tabere palestiniene de refugiați din Cisiordania apare prima dată în Mediafax.
Echipele de intervenție au scos mai multe cadavre de sub dărâmăturile unei clădiri de apartamente cu nouă etaje din Kiev, demolată de o rachetă rusească, potrivit AP.
Rapoartele inițiale, confirmate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram, informau că cel puțin 15 persoane au murit și 75 au fost rănite în atacul cu rachete și drone lansat în noaptea de luni spre marți de forțele ruse asupra Kievului.
„Atacurile de acest fel sunt terorism pur. Și întreaga lume, Statele Unite și Europa, trebuie să reacționeze în sfârșit așa cum o societate civilizată reacționează la teroriști”, a declarat șeful statului.
Articolul Bilanțul atacului rusesc asupra Kievului a crescut la 28 de morți apare prima dată în Mediafax.
