„Quiz matematică. Care este următorul număr din secvența: 1,4,9,16? Știi varianta corectă? Provocările care ne pun mintea la contribuție sunt preferatele noastre! Identifică tiparul din această secvență de numere și testează-ți abilitățile”, scrie în mesajul publicat de SIE Resurse Umane pe Facebook.
Cei care știu răspunsul la problemă sunt așteptați la o discuție cu reprezentanții SIE.
„Știi răspunsul corect? Dacă vrei să ni-l împărtășești, te asteptăm până la ora 16:00 la standul SIE la PoliFest!”, mai scrie în mesaj.
PoliFest este cel mai mare târg educațional din domeniul ingineriei. Evenimentul este organizat anual de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.
Articolul Provocarea SIE: Rezolvă o problemă de matematică și poți face carieră în serviciile secrete apare prima dată în Mediafax.
Nicu Ceaușescu a explicat că în familia sa existau reguli foarte clare și că anumite lucruri nu erau niciodată puse la îndoială. Educația, respectul și comportamentul în societate erau condiții esențiale. Chiar dacă părinții tolerau uneori micile greșeli, nu exista nicio concesie în privința formării intelectuale, scrie Gândul.
„V-am spus de la început că în toată familia nu se negocia. Deci indiferent cine, nu se negocia buna creștere, respectul, locul în societate și învățătura. Deci asta nu s-au negociat la niciunul dintre noi niciodată. Restul prostioare, aia mai închideam ochii, da, orice părinte, acuma sunteți părinte și știți bine, mai închizi ochii, te mai faci că te superi, dar restul nu. Iar ca dovadă, toți trei au fost super educați. Nu educați, super educați.”, spune Nicu Ceaușescu.
Zoia recita poezii, Valentin era manieratNepotul lui Nicolae Ceaușescu a rememorat cu umor felul în care se diferențiau frații în familie. Valentin, fiul cel mare, era considerat rafinat, cu un alt stil de viață, în timp ce Zoia strălucea prin cultura ei. Nicu își amintește cu amuzament că la vârsta lui, discuțiile dintre Zoia și ceilalți i se păreau plictisitoare. Însă admira respectul profund pentru poezie și literatura română, mai ales că verișoara sa recita frecvent versuri din Nichita Stănescu.
„Valentin cel puțin făcea notă discordantă cu noi, mai venea rar cu noi, dar altă educație, făcuse facultate, doctoratul la Londra, el bea o sticlă de șampanie o noapte întreagă, eu cu Serghei, dacă n-aveam bidonul nu ne apucam. Deci altceva, manierat și cu mâncarea. La fel este și în ziua de azi. Valentin nu s-a schimbat. Zoia la fel. Aveau niște discuții care pe mine, la vârsta aceea, mă plictiseau groaznic. Zoia recita din Nichita Stănescu. Deci știau și Nicu, și Zoia, făceau concurs de recitări.”, povestește Nicu Ceaușescu.
Articolul Nicu Ceaușescu despre regulile familiei: „Educația era lege. În rest, mai închideai un ochi” apare prima dată în Mediafax.
Locuitorii din insulele Mării Egee, obișnuiți în aprilie cu priveliștea și parfumul florilor de primăvară, au fost luați prin surprindere de inundații fulgerătoare provocate de rafale de vânt de forța unui taifun, autoritățile declarând stare de urgență în unele dintre cele mai populare destinații turistice ale Greciei, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de Paște.
„Este o catastrofă totală și s-a întâmplat în doar două ore”, a declarat Costas Bizas, primarul insulei Paros, cea mai afectată de această vreme nemaiîntâlnită de zeci de ani.
Pe Paros și Mykonos, două dintre cele mai vizitate insule ale țării, oficialii se întrec cu timpul pentru a finaliza operațiunile de curățenie înainte de sosirea turiștilor în vacanța de Paște.
În încercarea de a gestiona haosul creat de cele mai abundente ploi din ultimii 20 de ani, echipele de intervenție de urgență din insulele Ciclade și din sud, în Rodos și Creta, au descris scene „apocaliptice”.
Pe Paros, oamenii au văzut mașini, motociclete și mobilier de restaurant luate de ape și aruncate în mare, în timp ce ploaia torențială a inundat magazine și locuințe, transformând străzile în torente pline de resturi.Portul pitoresc Naoussa a fost transformat într-un „lac de noroi”, au spus localnicii, iar marea și uscatul „au devenit unul și același lucru”. O mare parte din rețeaua rutieră a fost distrusă.
Pe Mykonos, un alt punct turistic care se așteaptă să atragă mii de vizitatori de Paște, grindina a declanșat alunecări de teren, iar apele noroioase au curs prin aleile văruite în alb. Serviciile de protecție civilă au îndemnat locuitorii să rămână în case.
În orașul-port Chania din Creta, oficialii au vorbit despre o „distrugere biblică”, în timp ce au apărut imagini cu străzi, spitale și tribunale inundate.
Școlile de pe mai multe insule au fost închise.Meteorologii au spus că pe Paros a plouat într-un interval de doar câteva ore mai mult decât plouă în mod normal într-o lună întreagă. „E incredibil, cu adevărat, că nu au fost victime,” a spus un oficial.
Criza climatică face ca ploile extreme să devină mai frecvente și mai intense în cea mai mare parte a lumii, iar inundațiile, cel mai probabil, au devenit mai dese și mai severe în aceste locuri.
Dezastrul din destinațiile turistice care, datorită creșterii călătoriilor internaționale, atrag un număr record de vizitatori, a scos la iveală și lipsa de pregătire a Greciei în fața dezastrelor naturale.
Criticii au evidențiat absența unor sisteme adecvate de gestionare a inundațiilor, precum și dezvoltarea urbană necontrolată pe insulele din Egee, care atrag tot mai mulți vizitatori în căutare de vile, piscine și servicii de lux.„Da, a fost o ploaie intensă, dar ceea ce a transformat-o într-un dezastru nu a fost doar natura; a fost rezultatul a zeci de ani de construcții nesustenabile,” a scris ecologistul grec și fost europarlamentar Kriton Arsenis.
Comentatorul Nikos Syrigos, originar din insula Syros din Ciclade, a spus că, deși turismul este motorul economiei Greciei, subdezvoltarea insulelor face ca destinații care vara sunt „giganți” să devină „pitici” iarna.
„Străzile care au devenit torente (din cauza furtunii) vor deveni torente din nou. Din păcate, Cicladele au rămas cu ani în urmă în ceea ce privește infrastructura și sunt complet nepregătite pentru a face față oricărui fenomen meteorologic intens – cu atât mai puțin unuia extrem”, a spus Syrigos.
Articolul Insulele grecești din Marea Egee sunt afectate de inundații înainte de Paște apare prima dată în Mediafax.
„În cursul zilei de ieri, 3 aprilie 2025, un echipaj de jandarmerie a adus, în siguranță, la Muzeul Național Brukenthal primul „Bust de copil” sculptat de Constantin Brâncuși, care va fi expus în perioada 5-27 aprilie 2025”, informează Jandarmeria Sibiu.
Transportul lucrării a fost realizat în condiții de siguranţă, fiind dispuse măsurile specifice de protecție de la preluarea din București, pe tot parcursul deplasării și până la predarea acestuia în municipiul Sibiu, la Muzeul Național Brukenthal.
Articolul „Bust de copil” sculptat de Constantin Brâncuși, adus în siguranță la Muzeul Național Brukenthal apare prima dată în Mediafax.
Nicu Ceaușescu spune că, în perioada în care a fost martor direct la regimul unchiului său, nu a existat nicio suspiciune credibilă privind folosirea unei sosii pentru protecție. Susține că Nicolae Ceaușescu nu ar fi avut nevoie de o astfel de strategie. Influența și controlul său regional erau suficiente pentru a evita orice risc serios. De asemenea, el remarcă relațiile privilegiate pe care România le avea cu lideri importanți ai vremii. Aceste relații făceau improbabil un atentat organizat din exterior, conform Gândul.
„După părerea mea sunt exagerări. Sigur, într-o mașină cu geamuri închise, cu pălărie și palton, și eu puteam să fiu, și oricare. Nu cred, eu personal nu cred, să spun foarte cinstit. Pentru că, până – așa cum spuneam mai devreme – în 83-84, și dacă mergea pe jos pe stradă, îl pupa lumea. Deci nu cred că ar fi avut nevoie. Iar pe potențialii atentatori îi avea la degetul mic. Arafat, șeful organizației palestiniene, îl suna seara, dimineața să fie la București. Pe ăia din Irak la fel. Cu Israel era în relații deosebite. Cu Uniunea Sovietică mai scârțiau un pic, dar nu se recurgea la așa ceva. Sau poate sunt eu depășit, nu am auzit de așa ceva.”, spune Nicu Ceaușescu.
E important să judecăm fiecare perioadă în contextul eiNepotul lui Nicolae Ceaușescu subliniază că anii în care a trăit alături de familie în perioada comunistă nu pot fi comparați cu deceniile anterioare. În anii ’50, pericolul real era omniprezent. În anii ’70-’80, regimul nu mai era amenințat de pericole iminente. În opinia sa, fiecare perioadă trebuie înțeleasă prin prisma contextului istoric specific.
„Sigur, vorbesc perioada pe care am trăit-o eu, nu anii ’50, când atunci îți trecea un glonț rece pe la ureche în secunda doi. Dar sunt etape diferite și cred că bine ar fi să judecăm cu mintea de acum, în contextul istoric al fiecărei perioade. Sunt niște perioade distincte – și ale comunismului, și ale noastre în zilele de acum – care sunt total, total diferite. Adică anii ’50 nu se pot compara cu ’60 și ’70, n-au nicio legătură. Deci nu cred că cineva ar fi atentat, să aibă nevoie de sosie. Da, este posibil. Ți-am spus: niște geamuri fumurii, o pălărie în cap și un palton cu gulerul ridicat, poate să fie, dar nu cred chestia asta, pentru că nu avea cine să atenteze.”, explică Nicu Ceaușescu.
Articolul „Îl pupa lumea pe stradă” – Nicu Ceaușescu demontează mitul sosiei lui Nicolae Ceaușescu apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis au constatat că persoanele care au luat suvorexant, un tratament obișnuit pentru insomnie, timp de două nopți au înregistrat o ușoară scădere a două proteine, amiloid-beta și tau, care se acumulează în cazul bolii Alzheimer.
Deși este unul de scurtă durată și implică un grup mic de adulți sănătoși, studiul reprezintă o demonstrație interesantă a legăturii dintre somn și markerii moleculari ai bolii Alzheimer.
Tulburările de somn pot fi un semn de avertizare timpurie a bolii Alzheimer, care precede alte simptome, cum ar fi pierderea memoriei și declinul cognitiv. Până la apariția primelor simptome, nivelurile de amiloid-beta anormal sunt aproape la apogeu, formând aglomerări numite plăci care înfundă celulele creierului.
Cercetătorii cred că promovarea somnului ar putea fi o modalitate de a preveni Alzheimerul, permițând creierului adormit să se curețe de resturile de proteine și de alte „deșeuri” din timpul zilei.
Studiul a durat doar două nopți și a implicat 38 de participanți de vârstă mijlocie care nu prezentau semne de afectare cognitivă și nu aveau probleme de somn.
Articolul Studiu. O pastilă obișnuită pentru somn ar putea preveni Alzheimerul apare prima dată în Mediafax.
