Сборщик RSS-лент

Ecosistemul de startup-uri tech din România încheie anul 2025 în forţă: mai multe start-up-uri au atins discret pragul unor venituri anuale de zeci de milioane de dolari - câteva dintre ele fiind chiar pe drumul spre o evaluare de peste 1 miliard de dolari (unicorn) - iar fondurile internaţionale de investiţii pun explicit ţara noastră pe harta lor de ţinte pentru noi tranzacţii.

„Europa se află în faţa unei alegeri. Poate să mizeze pe o industrie auto com­pe­titivă care să conducă lumea în tehnologii verzi, sau poate să se agaţe de ţinte nerealizabile şi să privească cum piaţa sa este dominată de importuri, în timp ce propriile fabrici rugi­nesc“, a scris Jim Farley, CEO-ul Ford Motor Company, într-o opinie publicată în Financial Times. Mesajul şefului Ford reflectă frustrarea întregii industrii faţă de reglementările europene care impun o electrificare accelerată, complet decuplată de cererea reală a consumatorilor.

Încă de la privatizarea OMV Petrom din 2004 subiectul redevenţelor a fost foarte dezbătut, mai multe categorii de public spunând că nivelul lor este mic. Pe de altă parte, compania a spus mereu că zăcănintele mature pe care le administrează necesită investiţii consistente pentru menţinerea producţiei.

Statul român încheie anul 2025 cu un record pe piaţa titlurilor de stat destinate populaţiei în contextul în care programul Fidelis, prin care Ministerul Finanţelor se împrumută de la investitori persoane fizice la dobânzi neimpozabile şi superioare celor bancare, a atras în total 21 mld. lei, cu 30% peste valoarea din 2024.

Valentin Ştefan, CEO al Poştei Române, un colos cu afaceri de 1,7 mld. lei şi peste 20.000 de angajaţi anul trecut, spune că direcţiile prin­cipale pentru următorii doi ani ţin de îmbunătăţirea imaginii companiei prin renovarea oficiilor poştale.

Pariu pe România din partea unuia dintre cei mai activi investitori financiari din regiune. Krzysztof Kulig, Innova Capital: Măsurile de reducere a deficitului adoptate de Guvern sunt un pas în direcţia bună. România va ieşi câştigătoare, va fi mai puternică

Grupul financiar ING vrea să crească mai mult în zona de retail banking şi să îşi determine clienţii, persoane fizice, care stau cu economiile în depozite care sunt erodate puternic de inflaţie, să investească mai mult în active financiare - acţiuni, obligaţiuni, fonduri de investiţii -, care pot aduce câştiguri mai mari, creând astfel o avere mai mare.

Ministrul grec de finanţe Kyria­kos Pierrakakis a câştigat cursa pentru poziţia de preşedinte al Eurogrup, obţinând una dintre poziţiile economice de top din zona euro, o premieră pentru ţara anterior trecută prin criză, scrie Bloomberg.

Simona şi Adrian Atinge au deschis în urmă cu doi ani şi jumătate Reptiland Bucureşti, un spaţiu expoziţional cu reptile şi plante exotice, având peste 45 de terarii cu diferite microclimate. Astăzi, Reptiland Bucureşti nu mai este doar o expoziţie, vrea să devină chiar un muzeu şi un spaţiu dedicat educaţiei.

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al Goldring, estimează că anul 2026 va fi unul favorabil pentru Premier Energy, companie aflată printre vedetele sectorului ener­getic de la Bursa de Valori Bucureşti, care îşi va conti­nua extinderea şi investi­ţiile.

Revolut, fintech-ul devenit bancă în toată regulă îşi încheie primul an operaţional ca sucursală în România, iar acum strategia se schimbă. Dacă până acum scopul a fost de a fi bancă sau opţiunea secundară pentru clienţi, Florina Moisei, country manager, Revolut Bank, susţine că dorinţa este ca utilizatorii să înceapă să folosească Revolut ca bancă principală.

Maria Kalesnikava a fost una dintre liderele protestelor de masă din 2020, acuzându-l pe președintele Alexander Lukashenko că a fraudat alegerile pentru al șaselea mandat.

Lukashenko a înăbușit protestele prin acțiuni polițienești de amploare.

Kalesnikava a făcut parte dintr-un grup de prizonieri eliberați care s-au adresat jurnaliștilor într-o locație secretă din Ucraina, la o zi după eliberarea lor.

În total, 123 de prizonieri au fost eliberați, 114 fiind duși în Ucraina și nouă în Lituania.

„Trebuie să faci alegeri dificile”

„Nu, nu regret nimic. Cred că sunt momente în care se ridică anumite întrebări, întrebări dificile, și trebuie să faci alegeri dificile”, a declarat ea, potrivit Nasha Niva citată de Reuters.

„A fost ușor să fac acea alegere dificilă, pentru că eram și rămân convinsă că am susținut ideea corectă… Nu sunt singură. Suntem mulți”.

Kalesnikava, muziciană, a declarat că acum se va dedica muzicii, artei, teatrului, călătoriilor și „comunicării cu oamenii pe care îi iubesc și de care îmi pasă profund”.

Arestată în 2020 și dusă la granița cu Ucraina, ea și-a rupt pașaportul pentru a împiedica deportarea și a fost ulterior condamnată la 11 ani de închisoare sub acuzația de conspirație pentru preluarea puterii.

Viktar Babarika, fost bancher, a fost închis după ce a încercat să candideze împotriva lui Lukasenko. Acesta și-a reafirmat principiile.

„Toată viața mea am făcut ceea ce am considerat că este corect și necesar. În 2020, am făcut, am făcut ceea ce am putut. Te poți învinovăți doar dacă nu ai reușit să duci ceva la bun sfârșit”, a declarat el.

„Nu regret nimic”

„Așadar, nu regret nimic din ceea ce am făcut… Nu am pierdut. Am câștigat. Nu am câștigat premii, dar am devenit mai puternici”.

Babarika nu exclude o revenire în viața publică.

„Dacă Belarus are nevoie de mine, voi încerca să fac ceva pentru Belarus. Dacă familia mea are nevoie de mine, anul viitor voi ieși la pensie”.

Babarika a spus că fiul său Eduard se numără printre cei care rămân prizonieri politici în Belarus. Grupul pentru drepturile omului Viasna estimează că numărul acestora era de 1.227 înainte de eliberarea prizonierilor de sâmbătă.

Eliberarea a fost negociată de John Coale, trimisul președintelui american Donald Trump, Minsk primind o ofertă de relaxare a sancțiunilor.