Traian Băsescu a declarat că Statele Unite sunt conduse de un președinte care „desconsideră valorile democratice” și care a afectat grav prestigiul internațional al țării, descriindu-l pe Trump drept un afacerist care utilizează puterea militară a SUA din considerente economice.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acesta a invocat tendințele expansioniste exprimate de liderul de la Washington: „La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Avertisment privind Insula KhargPrivind anunțul legat de distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
Un farmacist-șef din cadrul unei instituții publice din București este acuzat de procurori că a provocat un prejudiciu de peste 11 milioane de lei prin administrarea defectuoasă a stocurilor de medicamente.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, împreună cu polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat luni, 30 martie 2026, o percheziție domiciliară în acest dosar.
Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie 2016 – octombrie 2024, suspectul, în calitate de farmacist-șef, ar fi gestionat defectuos stocurile de medicamente, ceea ce a dus la lipsuri majore și la acumularea unor produse expirate.
Date nereale în evidențe contabilePrejudiciul total este estimat la 11.292.767 de lei, dintre care peste 10,3 milioane de lei reprezintă medicamente dispărute din gestiune, iar aproximativ 946.000 de lei – medicamente expirate.
Ancheta mai arată că, între 2015 și 2022, acesta ar fi falsificat documente oficiale pentru a ascunde situația reală din depozite.
În calitate de președinte al comisiilor de inventariere, ar fi consemnat în procesele-verbale date nereale, indicând că stocurile corespund evidențelor contabile și că medicamentele sunt în termen de valabilitate.
Control judiciar de 60 de zileProcurorii au pus în mișcare acțiunea penală pentru gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, toate în formă continuată.
Față de inculpat a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.
Totodată, anchetatorii au instituit sechestru pe bunurile acestuia, până la acoperirea prejudiciului, fiind vizate două imobile și un autoturism.
Ancheta este în curs, iar procurorii spun că vor reveni cu detalii pe măsură ce cercetările avansează.
Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul” destinat Forțelor Terestre Române a ieșit oficial de pe linia de producție a companiei sud-coreene Hanwha Aerospace, marcând un moment important în procesul de modernizare a capacităților de artilerie ale Armatei României.
Sistemul de artilerie a fost finalizat în fabrica din Coreea de Sud și urmează să fie livrat în perioada următoare către România, conform contractului semnat între autoritățile române și producătorul asiatic.
Acordul prevede achiziția a 54 de obuziere autopropulsate K9, dintre care primele 18 unități sunt produse integral în Coreea de Sud. Restul sistemelor vor fi realizate etapizat, în cadrul cooperării industriale stabilite prin program.
Pe lângă obuzierele K9, contractul include și 36 de vehicule de realimentare K10, precum și aproximativ 18.000 de proiectile de artilerie, care vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române.
Obuzierul K9 „Tunetul” este considerat unul dintre cele mai performante sisteme de artilerie autopropulsată din lume, având o mobilitate ridicată, o rată mare de tragere și capacitatea de a executa misiuni de sprijin de foc la distanțe extinse.
Introducerea noilor sisteme K9 reprezintă un pas major pentru creșterea interoperabilității României în cadrul NATO și pentru consolidarea capacității de apărare a flancului estic al Alianței.
Programul face parte din strategia amplă de modernizare a Armatei României, care urmărește înlocuirea echipamentelor vechi cu tehnică militară modernă, adaptată cerințelor actuale de securitate regională.
Evenimentul are loc la Hotel Sheraton și aduce împreună peste 150 de participanți din instituții centrale și locale, dar și din structuri europene. Printre invitați se află și vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, alături de oficiali de rang înalt din Guvern și din instituții cheie.
Proiectul are ca obiectiv principal creșterea eficienței în gestionarea fondurilor nerambursabile și monitorizarea modului în care acestea contribuie la dezvoltarea durabilă a României. Accentul este pus pe consolidarea capacității administrative și pe îmbunătățirea activității Autorităților de Management, a beneficiarilor și a instituțiilor publice.
Parteneriat între instituții cheie ale statuluiInițiativa este implementată în parteneriat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, prin structurile sale specializate, Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Administrație.
La conferință participă și viceprim-ministrul Dragoș Pîslaru, ministrul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului Laszlo Borbely, dar și alți reprezentanți importanți ai administrației publice.
Proiectul vizează nu doar o mai bună gestionare a fondurilor, ci și dezvoltarea unei culturi a sustenabilității în instituțiile publice. În acest sens, vor fi dezvoltate competențe noi pentru angajați și vor fi implementate instrumente moderne de monitorizare.
Traininguri și o hartă a finanțărilor„Derulat pe parcursul a patru ani, proiectul va urmări coerența Politicii de Coeziune cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) oferind o hartă actualizată a finanțărilor externe nerambursabile în corelare cu ODD, va consolida competențele prin instruirea a 200 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare în domeniul dezvoltării durabile și economiei circulare, prin programe susținute de Institutul Național de Administrație și a 250 de angajați din ministere și alte instituții ale administrației publice centrale, potențiali beneficiari sau beneficiari de fonduri externe nerambursabile în domeniul statisticii pentru dezvoltare durabilă, prin workshopuri furnizate de Institutul Național de Statistică, contribuind astfel la o administrație eficientă, digitalizată și orientată spre sustenabilitate”, se arată în comunicatul oficial.
Inițiativa urmărește, astfel, nu doar o mai bună utilizare a banilor europeni, ci și o corelare clară între investiții și obiectivele de dezvoltare durabilă asumate de România.
Buget de peste 11 milioane de leiProiectul este finanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027. Implementarea se întinde pe o perioadă de 40 de luni, între noiembrie 2025 și februarie 2029.
Bugetul total se ridică la 11.022.259,83 lei, din care 5.802.855,27 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene.
Prin această inițiativă, autoritățile își propun să creeze un sistem mai clar, mai eficient și mai transparent pentru gestionarea fondurilor externe, cu impact direct asupra dezvoltării României.
Creșterile de taxe și măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, care au dus la scădere economică, creșterea inflației și scăderea nivelului de trai în general, nu au avut aproape niciun efect în creșterea încasărilor la bugetul de stat din taxe și impozite, așa cum arată cifrele oficiale prezentate de Ministerul de Finanțe, anunță Gândul. Astfel, guvernul Bolojan a avut venituri fiscale (din taxe și impozite) în valoare de 2,6% din PIB în primele două luni din 2026. În 2025, însă, cifra era similară: 2,4% din PIB.
În valoare, sumele încasate au crescut, însă a crescut și PIB, a crescut și inflația, astfel că singura comparație relevantă este raportarea la nivelul Produsului Intern Brut. Or, așa cum arată datele, creșterea încasărilor guvernului din taxe și impozite este de numai 0,2% din PIB.
Avalanșă de creșteri de taxe în 2025 și 2026Guvernul Bolojan a crescut aproape toate taxele, de la TVA la impozite locale sau taxe vamale. Gândul face o trecere în revistă a majorărilor:
TVA standard a crescut de la 19% la 21%, de la 1 august 2025
TVA redusă pentru unele bunuri/servicii a crescut de la 9% la 11%;
Accize majorate la carburanți, alcool, tutun și țigarete electronice, începând cu 1 august 2025.
CASS de 10% pentru partea din pensie care depășește 3.000 lei/lună, introdusă de la 1 august 2025
Impozitare mai dură a câștigurilor din jocuri de noroc, cu sistem progresiv care urcă până la 40% pentru partea care depășește anumite praguri
Rovinieta s-a scumpit de la 1 septembrie 2025; pentru autoturisme, rovinieta anuală a urcat de la 28 euro la 50 euro
Impozitul pe dividend a crescut de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026;
Impozitele locale au crescut cu 50-100%;
Taxă pe colete din afara UE: 25 lei/colet pentru colete de până la 150 euro, de la 1 ianuarie 2026.
Efecte minime în buget ale creșterilor de taxe, dar costuri enorme
Cifrele de la Ministerul Finanțelor arată că aproape toate categoriile de venituri din taxe sau impozite nu au înregistrat creșteri în primele două luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, ba chiar unele au înregistrat scăderi.
De exemplu, în ciuda creșterii accizelor, guvernul Bolojan a încasat mai puțin, ca pondere în PIB: 0,4% în 2025 și 0,3% în 2026.
Costuri uriașePe de altă parte, costurile sunt uriașe. România deja a intrat în recesiune tehnică, adică o scădere a PIB timp de două trimestre consecutive. Mai mult, imediat ce a intrat în vigoare prima rundă de majorare de taxe, inflația a sărit spre 10%. În aceeași vreme, șomajul a intrat din nou pe creștere, iar consumul a scăzut în ultima parte din 2025 și începutul lui 2026.
Cu creșterea prețurilor la carburanți din cauza războiului din Iran, concomitent cu eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază și la gaze naturale, sunt așteptate noi scumpiri. Creșterea de prețuri este certă, dar încasările la buget din taxe, cel puțin așa cum arată datele în acest moment, nu sunt promise.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au pus sub acuzare doi funcționari din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, acuzați de luare de mită și trafic de influență.
Cei doi au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 26 și 27 martie 2026.
Este vorba despre Octavian-Ciprian Topan, șef Serviciu Juridic în cadrul instituției, și Tatiana Popovici, fost director executiv juridic, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6.
50.000 de euro în tranșePotrivit DNA, în perioada mai–iunie 2022, Octavian-Ciprian Topan ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în dificultate financiară.
În schimb, acesta ar fi promis că își va folosi influența pentru ca ANAF să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al societății.
Anchetatorii susțin că, în octombrie 2022, Topan ar fi primit o primă tranșă de 5.000 de euro, iar în martie 2023 ar fi încasat restul de 45.000 de euro.
Trafic de influență și șpagăScopul ar fi fost ca ANAF, în calitate de creditor majoritar, să accepte reducerea unei creanțe de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei.
În același dosar, procurorii susțin că Tatiana Popovici ar fi primit, în perioada februarie–octombrie 2023, suma de 15.000 de euro, parte din mita totală de 50.000 de euro.
De asemenea, ancheta vizează și alte fapteÎn 2025, Octavian-Ciprian Topan ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar și ar fi acceptat promisiuni de mită în valoare de 5.000 de euro și 2.000 de euro, în legătură cu proceduri de faliment și insolvență ale unor societăți.
În schimb, ar fi urmat să influențeze emiterea unor puncte de vedere favorabile din partea ANAF.
Pe durata controlului judiciar, cei doi nu au voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu își pot exercita funcțiile în care ar fi comis faptele.
