Focul a izbucnit joi, la un depozit de deșeuri, și a produs degajări masive de fum.
Autoritățile au emis atunci un mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zonă.
Joi, către locul intervenției au fost mobilizate inițial două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Ploiești.
Intervenția pompierilor continuă și în cursul zilei de vineri, pe aceeași suprafață afectată.
Conform DW, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus vineri că presupune că filiala germană a gigantului rus Rosneft va primi o derogare de la sancțiunile anunțate de Washington împotriva industriei petroliere din Rusia.
Merz a precizat că Berlinul va purta discuții cu autoritățile americane pentru clarificarea situației și a adăugat că „presupune că Rosneft va primi o derogare”.
Filiala Rosneft din Germania, deși este controlată de autoritățile germane, rămâne proprietate rusească și are un rol esențial în alimentarea cu petrol a economiei germane, furnizând carburant către stațiile de benzină și unele aeroporturi din cea mai mare economie europeană.
Statele Unite au anunțat miercuri un nou val de sancțiuni majore asupra industriei petroliere ruse, în încercarea de a crește presiunea asupra președintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Jaful de bijuterii din celebrul Muzeu Luvru, comis duminică dimineaţă de patru hoţi mascaţi, ar putea fi rezolvat rapid după ce anchetatorii au descoperit o cantitate impresionantă de dovezi biologice.
Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat că la faţa locului au fost găsite „peste 150 de urme ADN, amprente şi alte probe” pe obiectele abandonate de suspecţi, inclusiv pe căşti, mănuşi, veste şi unelte electrice.
Autorităţile spun că rezultatele analizelor de laborator sunt aşteptate în următoarele zile şi ar putea duce la identificarea autorilor, mai ales dacă aceştia figurează deja în bazele de date ale poliţiei.
Hoţii, care purtau cagule şi mănuşi, au urcat pe o scară telescopică până la un balcon al muzeului, au spart geamul şi au pătruns în Galeria Apollo, unde se află ultimele bijuterii din colecţia coroanei Franţei.
Potrivit publicaţiei Le Parisien, primele încercări de a sparge vitrinele cu polizoare unghiulare au eşuat, dar infractorii au reuşit ulterior să facă mici deschizături prin care au scos manual opt piese de bijuterie, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.
Camerele de supraveghere au surprins momentul în care alarma s-a declanşat la ora 9:34, imediat ce hoţii au spart geamul balconului.
Două persoane din personalul muzeului au încercat să îi oprească, dar s-au retras, temându-se că indivizii ar putea fi înarmaţi.
„Ucraina se confruntă cu a patra iarnă de război, iar în acest moment Rusia şi-a intensificat atacurile asupra aprovizionării cu energie a Ucrainei, punând în pericol în mod masiv furnizarea de energie electrică şi căldură în timpul iernii”, a declarat Reiche la Kiev, unde a sosit împreună cu o delegaţie de afaceri.
Vizita lui Reiche are loc într-un moment în care Ucraina se confruntă cu provocări energetice tot mai mari, inclusiv întreruperi prelungite la instalaţii cheie, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, potrivit Reuters.
Este nevoie de asistenţă urgentă pentru reconstrucţie şi pentru protejarea aprovizionării cu energie, a declarat Reiche, angajându-se să exploreze în cadrul călătoriei sale modul în care Germania poate oferi un sprijin mai concret şi mai bun în acest domeniu.
Pe lângă conservarea şi reconstrucţia infrastructurii energetice a Ucrainei, vizita se va concentra pe extinderea cooperării germano-ucrainene în domeniul apărării.
„Politica de securitate este întotdeauna şi politică economică”, a declarat Reiche, adăugând că îşi propune să apropie companiile germane şi ucrainene din domeniul apărării.
Sosirea ministrului german coincide cu un summit la Londra, unde aliaţii Ucrainei, cunoscuţi sub numele de „Coaliţia de Voinţă”, vor discuta despre acordarea de asistenţă militară suplimentară.
Volodimir Zelenski intenţionează să participe la reuniune şi a îndemnat aliaţii europeni să furnizeze arme cu rază lungă de acţiune, după ce nu a reuşit să obţină un angajament ferm din partea preşedintelui american Donald Trump.
Joi, liderii UE de la Bruxelles au convenit, în principiu, să finanţeze Ucraina pentru următorii doi ani şi au discutat despre utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a finanţa un împrumut de 140 de miliarde de euro.
Zelenski a solicitat o decizie rapidă, afirmând că fondurile ar contribui la consolidarea apărării Ucrainei şi la salvarea de vieţi omeneşti.
APCE atrage atenţia publică asupra proiectului de lege B432/2025, depus la Senatul României, de catre 25 parlamentari, majoritar PSD care propune introducerea unui sistem de „ reguli tehnice de securitate cibernetică şi să stabilească dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse din surse regenerabile” tuturor invertoarelor prosumatorilor şi producătorilor de energie regenerabilă cu puteri instalate sub 1 MW.
Dispecerizarea Prosumatorilor = posibilitatea ca statul sau operatorul de reţea să oprească sau să reducă producţia instalaţiei tale fotovoltaice, prin internet sau printr-o interfaţă software conectată la invertor.
„Potrivit propunerii, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) – o instituţie care nu are competenţe în domeniul energetic – ar urma să stabilească reguli tehnice şi să controleze la distanţă prin oprire funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei regenerabile”, potrivit comunicatului emis de APCE.
APCE consideră că această iniţiativă reprezintă o abatere gravă de la principiile pieţei libere şi o încercare de ingerinţă guvernamentală în proprietatea privată a cetăţenilor„Este inadmisibil ca în anul 2025, oricine să poată propune în Parlament legi prin care statul ar putea accesa şi controla echipamentele energetice private ale românilor. E ca şi cum cineva ar decide prin lege să stingă becul din casa fiecărui român, de la distanţă, în numele securităţii cibernetice. A.P.C.E. atrage atentia: Parlamentul nu poate să transforme un concept de securitate digitală într-o armă împotriva prosumatorilor România ar deveni prima ţară din lume care incearca limitarea/oprirea prosumatorilor dupa bunul plac În prezent, în România funcţionează peste 330.000 de invertoare omologate, provenind de la 77 de producători diferiţi, însumând peste 4.100 de modele tehnice distincte. Producatorii de energie regenerabila sub 1 MW au o putere instalată de aproximativ 4000 MW în energie regenerabilă, din care peste 3.000 MW aparţin prosumatorilor”, spune APCE.
„A controla centralizat sute de mii de dispozitive de producţie individuale, diferite ca software şi arhitectură, este imposibil tehnic. Este o idee care ar stârni zâmbete în orice capitală europeană, inclusiv la Bruxelles. Asociaţia subliniază că niciun stat membru al Uniunii Europene nu aplică dispecerizare sau audit cibernetic la nivelul prosumatorilor casnici. Avem doar o situatie limitata in Lituania, unde se auditează doar invertoarele mari, de peste 100 kW, din parcurile industriale fotovoltaice. Prin urmare, adoptarea unei astfel de legi ar transforma România în prima ţară din lume care introduce un control guvernamental asupra echipamentelor energetice private ale prosumatorilor, încălcând flagrant principiile pieţei unice europene şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor”.
Potrivit APCE, „în orele de vârf solar, România se confruntă cu un excedent de producţie, iar legea obligă furnizorii să preia energia livrată de prosumatori”, ceea ce duce la oprirea parcurilor marilor companii de către dispecerii Transelectrica şi generează pierderi financiare.
„Aceast proiect de lege nu are legătură cu securitatea cibernetică. Are legătură cu interesele economice ale furnizorilor, si a altor companii care vor să reducă energia produsă de prosumatori pentru a-şi proteja propriile investiţii în parcuri fotovoltaice mari. Este o formă de protecţionism energetic mascat”.
A.P.C.E. aminteşte că iniţiativa B432/2025 contravine unui număr semnificativ de acte normative europene:
„Mai mult, măsura propusă ar putea fi calificată drept acces ilegal la sisteme informatice potrivit art. 360–364 din Codul Penal daca va fi facuta fara consimtamantul proprietarului sistemului cumparat. A controla de la distanţă producţia de energie regenerabilă a cetăţenilor nu înseamnă securitate, ci abuz grosolan. A.P.C.E. va ataca in contencios administrativ si va informa Comisia Europeana imediat daca aceasta initiativa va deveni lege”.
APCE a solicitat printr-o scrisoare deschisă parlamentarilor şi Consiliului Concurenţei:Ministerul de Externe al Lituaniei intenționa să convoace reprezentanții Ambasadei Rusiei în capitala lituaniană Vilnius pentru a protesta împotriva încălcării, a declarat președintele Gitanas Nausėda într-o postare pe platforma de socializare X.
„Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a integrității teritoriale a Lituaniei”, a scris Nausėda pe X. „Încă o dată, acest lucru confirmă importanța consolidării pregătirii apărării aeriene europene”.
Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat, potrivit AP.
Țările baltice sunt deja în stare de alertă maximă din cauza agresiunii Rusiei vecine asupra Ucrainei. În ultimele săptămâni, o serie de incidente misterioase cu drone și încălcări ale spațiului aerian de către avioane de război rusești au alimentat îngrijorările că președintele rus Vladimir Putin ar putea testa reflexele defensive ale NATO.
Unii lideri l-au acuzat pe Putin că duce un război hibrid în Europa. Moscova neagă că ar testa apărarea NATO.
Forțele armate lituaniene au declarat într-un comunicat că joi, în jurul orei 18:00, ora locală, două avioane militare ruse au zburat în spațiul aerian lituanian pe o distanță de aproximativ 700 de metri.
Avionul SU-30 și avionul de realimentare IL-78 au zburat mai departe după aproximativ 18 secunde.
Forțele armate lituaniene cred că avioanele militare ar fi putut efectua exerciții de realimentare în exclava rusă vecină Kaliningrad.
Două avioane de vânătoare spaniole, care efectuau misiuni de poliție aeriană NATO, au fost trimise în zonă.
Joi dimineață, Nausėda a participat la un summit la sediul Consiliului European din Bruxelles, unde liderii UE au aprobat un plan pentru a se asigura că Europa se poate apăra împotriva unui atac extern până la sfârșitul deceniului. Planul este denumit Readiness 2030.
Armata SUA și-a intensificat prezența în Caraibe, inclusiv prin desfășurarea de distrugătoare cu rachete ghidate, avioane de vânătoare F-35, un submarin nuclear și mii de soldați.
„Ei bine, nu cred că vom cere neapărat o declarație de război. Cred că vom ucide pur și simplu oamenii care introduc droguri în țara noastră. Ok? Îi vom ucide”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.
Statele Unite au efectuat o serie de atacuri împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Oceanul Pacific de la începutul lunii septembrie, ucigând aproape 40 de persoane.
Deși Pentagonul a furnizat puține informații, acesta a declarat că unele dintre aceste atacuri au vizat nave aflate în apropierea Venezuelei, potrivit Reuters.
„Acum (drogurile) intră pe uscat… știți, uscatul va fi următorul”, a adăugat Trump, repetând comentariile pe care le-a făcut în ultimele săptămâni.
Președintele venezuelean Nicolas Maduro, vorbind joi la un eveniment live în Caracas, a avertizat că, dacă SUA ar interveni vreodată în țară, „clasa muncitoare s-ar ridica și s-ar declara o grevă generală insurecțională în stradă până la recâștigarea puterii”, adăugând că „milioane de bărbați și femei înarmați cu puști ar mărșălui prin toată țara”.
Așezat lângă Trump la același eveniment joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a apărat decizia de a repatria cei doi supraviețuitori, comparând-o cu practicile de pe câmpul de luptă din timpul războaielor din Irak și Afganistan.
„În acele conflicte, am capturat mii de persoane pe câmpul de luptă și am predat 99% dintre ele autorităților țării gazdă”, a spus Hegseth. „Ne-a plăcut întotdeauna rezultatul? Nu întotdeauna. Dar era standardul, și același lucru se aplică și aici”.
„Avem nevoie să avansăm în analiza medico-legală pentru a putea spune la câte victime corespund acești saci”, a declarat Blanca Trujillo, procuror adjunct al statului, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Le Figaro.
Groapa clandestină a fost localizată în urmă cu patru săptămâni de un colectiv de căutare a persoanelor dispărute, pe un teren viran din Zapopan, parte a aglomerației Guadalajara.
De la descoperirea gropii, autoritățile au lucrat la recuperarea rămășițelor cu sprijinul membrilor colectivului Guerreros buscadores (Războinicii căutători). Cazul se adaugă zecilor de situații similare din statul Jalisco, bastion al Cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG), desemnat la începutul anului de administrația fostului președinte american Donald Trump drept „organizație teroristă străină”.
Potrivit autorităților americane, acest cartel, alături de Cartelul din Sinaloa, este unul dintre principalii responsabili ai traficului de fentanil, un opioid sintetic care a provocat zeci de mii de decese prin supradoză în Statele Unite.
Mexicul înregistrează peste 127.000 de persoane dispărute, majoritatea din 2006, anul în care guvernul federal a lansat o operațiune militară antidrog intens criticată.
În iunie, experți medico-legali au identificat rămășițele a 34 de persoane îngropate lângă o zonă rezidențială din Zapopan.
Conform datelor oficiale, statul Jalisco numără peste 15.900 de persoane dispărute.
Armata americană a concentrat o forță neobișnuit de mare în Marea Caraibelor și în apele din largul Venezuelei, ceea ce a alimentat speculațiile că Donald Trump ar putea încerca răsturnarea liderului venezuelean Nicolás Maduro.
Maduro este acuzat de narcoterorism în SUA.
La aceste speculații se adaugă faptul că, din începutul lunii septembrie, forțele americane au efectuat lovituri letale asupra unor vase în apele din largul Venezuelei, pe care Trump le-a descris ca traficanți de droguri.
Conform datelor de urmărire a zborurilor, o pereche de bombardiere B-1 Lancer a decolat de la baza aeriană Dyess din Texas joi și a zburat prin Caraibe până la țărmul Venezuelei, potrivit AP.
Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta operațiuni militare sensibile, a confirmat că a avut loc un zbor de antrenament cu B-1 în Caraibe.
Bombardierul B-1 poate transporta mai multe bombe decât orice alt avion din inventarul SUAUn zbor similar, cu bombardiere B-52 Stratofortress, mai lente, a fost efectuat în regiune săptămâna trecută. Bombardierele au fost însoțite de avioane de vânătoare furtiv F-35B ale Corpului Marinei, o escadrilă este în prezent dislocată în Puerto Rico, pentru ceea ce Pentagonul a numit o „demonstrație de atac cu bombardiere”, ilustrată în fotografii postate online.
Când a fost întrebat despre zborul B-1 de joi și dacă scopul a fost creșterea presiunii militare asupra Venezuelei, Trump a spus: „este fals, dar nu suntem mulțumiți de Venezuela din multe motive. Drogurile sunt unul dintre ele”.
Armata americană din Caraibe include opt nave de război, avioane de patrulare maritimă P-8, drone MQ-9 Reaper și o escadrilă de avioane F-35. De asemenea, a fost confirmată prezența unui submarin în apele din largul Americii de Sud.
Miercuri, Trump a afirmat că are „autoritate legală” pentru a efectua lovituri asupra bărcilor presupus implicate în trafic de droguri și a sugerat că lovituri similare ar putea fi efectuate și pe uscat.
Președintele Dan a fost întrebat dacă a primit detalii despre criminalul fugar Emil Gînj, cel care se ascunde de câteva luni și dacă a primit un raport din care să reiasă o anumită lentoare a polițiștilor care au acționat înainte de crima care a șocat țara.
De asemenea, Dan a fost întrebat dacă femeile din România, indiferent de statutul social pe care îl au, sunt protejate cu adevărat de statul român.
Răspunsul lui Dan a fost tranșant: „Nu. Deci răspunsul este că, în acest moment, există multe categorii de persoane care nu sunt protejate corespunzător de statul român. Inclusiv dacă ne referim la tragedia din Rahova, dacă se împlinesc 10 ani de la Colectiv. Deci sunt multe, multe zone în care, teoretic, există o protecție a cetățeanului din partea statului român și, în practică, există deficiențe și asta e ceva ce noi trebuie să corectăm și va dura ani de zile. Asta e răspunsul general. Mărturisesc că nu (nu a primit raportul – n.r.). De la momentul în care am avut răspunsul acesta, nu am primit un raport și mărturisesc că e vina mea că nu l-am cerut. Dar, acum că m-ați întrebat, până data viitoare…”. a spus președintele Nicușor Dan.
În dimineața zilei de 8 iulie 2025, Emil Gânj a ucis-o cu toporul pe fosta lui iubită, o tânără de doar 23 de ani, chiar în locuința acesteia, în fața rudelor, apoi i-a incendiat trupul și a fugit de la locul faptei. De atunci, el este căutat de oamenii legii.
Acordul, în valoare de zeci de miliarde de dolari, este cel mai mare angajament al companiei în domeniul TPU până în prezent și se preconizează că va aduce online o capacitate de calcul AI de peste un gigawatt în 2026.
Estimările din industrie situează costul unui centru de date de 1 gigawatt la aproximativ 50 de miliarde de dolari, din care aproximativ 35 de miliarde de dolari sunt alocați în mod obișnuit pentru cipuri.
În timp ce concurenții promovează prognoze și mai ambițioase – printre care se numără și „Stargate” de 33 de gigawați al OpenAI – mișcarea Anthropic este o demonstrație de putere discretă, bazată pe execuție, nu pe spectacol.
Fondată de foști cercetători OpenAI, compania a adoptat în mod deliberat o etică mai lentă, mai stabilă, eficientă, diversificată și concentrată pe piața întreprinderilor.
Un element cheie al strategiei de infrastructură a Anthropic este arhitectura sa multi-cloud.
Familia de modele lingvistice Claude a companiei rulează pe TPU-urile Google, cipurile Trainium personalizate ale Amazon și GPU-urile Nvidia, fiecare platformă fiind alocată sarcinilor de lucru specializate, cum ar fi instruirea, inferența și cercetarea.
Google a declarat că TPU-urile oferă Anthropic „un raport preț-performanță și o eficiență ridicate”„Anthropic și Google au un parteneriat de lungă durată, iar această ultimă extindere ne va ajuta să continuăm să dezvoltăm capacitatea de calcul de care avem nevoie pentru a defini frontierele IA”, a declarat Krishna Rao, directorul financiar al Anthropic, într-un comunicat.
Capacitatea Anthropic de a distribui sarcinile de lucru între diferiți furnizori îi permite să ajusteze prețul, performanța și constrângerile de putere.
Potrivit unei persoane familiarizate cu strategia de infrastructură a companiei, fiecare dolar investit în calcul se extinde mai mult în acest model decât în arhitecturile blocate într-un singur furnizor.
Google, la rândul său, se bazează pe acest parteneriat.
„Decizia Anthropic de a-și extinde semnificativ utilizarea TPU-urilor reflectă raportul preț-performanță și eficiența pe care echipele sale le-au observat la TPU-uri de mai mulți ani”, a declarat Thomas Kurian, CEO Google Cloud, într-un comunicat, promovând acceleratorul „Ironwood” de generația a șaptea al companiei ca parte a unui portofoliu în curs de maturizare.
