Uniunea Europeană a ajuns la un acord care reduce cerințele ecologice impuse companiilor, iar peste patru cincimi dintre firmele europene vor scăpa de obligațiile de raportare legate de mediu, notează POLITICO.
Decizia marchează o reușită importantă pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care are scopul de a limita birocrația din mediul de afaceri în al doilea mandat.
Succesul politic a venit însă cu tensiuni.
Negocierile au împins la limită alianța ce i-a asigurat realegerea lui von der Leyen, iar Partidul Popular European a colaborat cu extrema dreaptă pentru a asigura adoptarea compromisului.
Noua lege, care este prima dintr-o serie de inițiative de simplificare, restrânge obligațiile de transparență privind sustenabilitatea introduse în mandatul precedent.
Scopul este creșterea competitivității companiilor europene și impulsionarea economiei.
Acordul este rezultatul unui an de discuții lungi între instituțiile europene, investitori, companii și organizații civice.
Oficialii europeni au dezbătut nivelul potrivit al reducerilor de raportare în timp ce efectele schimbărilor climatice din Europa s-au intensificat.
„Acesta este un pas important către obiectivul nostru comun de a crea un mediu de afaceri mai favorabil pentru a ajuta companiile noastre să crească și să inoveze”, a declarat Marie Bjerre, ministrul danez pentru afaceri europene.
Danemarca coordonează Consiliul Uniunii Europene până la finalul anului 2025 și a condus negocierile pentru statele membre.
Pachetul de simplificare a apărut după numeroase plângeri din partea mediului de afaceri, care acuză costuri prea mari. Multe firme atribuie legislației ecologice europene ritmul lent al creșterii economice și pierderile de locuri de muncă.
În schimb, organizațiile ecologiste, o parte a societății civile și anumite companii avertizează că retragerea unor obligații riscă să afecteze sănătatea mediului și a populației.
Disputa a influențat echilibrul politic de la Bruxelles, fiindcă PPE a încălcat cordonul sanitar, o regulă nescrisă care împiedică parteneriatele cu extrema dreaptă.
Decizia creează un precedent pentru viitoare negocieri europene, acum, când prioritățile privind creșterea economică și tranziția ecologică intră în conflict.
Mai puțină birocrațieAcordul modifică două acte legislative importante din pachetul ecologic european, și anume Directiva privind raportarea sustenabilității corporative și Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă.
Regulile inițiale obligau companiile mari și mici să publice date despre emisiile lor, consumul de apă, efectele temperaturilor ridicate asupra condițiilor de muncă, eventualele scurgeri de substanțe chimice și respectarea drepturilor omului în lanțurile de aprovizionare extinse la nivel global.
Noile prevederi limitează raportarea doar la companiile cu peste o mie de angajați și o cifră de afaceri netă de cel puțin 450 de milioane de euro.
Obligațiile de diligență necesară se aplică doar companiilor foarte mari, cu peste cinci mii de angajați și venituri de minimum 1,5 miliarde de euro.
Firmele vizate nu mai trebuie să pregătească planuri de tranziție care descriu modul în care modelele lor de afaceri se aliniază la obiectivele de reducere a emisiilor.
Negociatorii au renunțat și la un cadru european care permite cetățenilor să tragă la răspundere companiile pentru efectele lanțurilor de aprovizionare asupra drepturilor omului sau mediului local.
Documentul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Votul final este programat pentru 16 decembrie. Deputații pot respinge acordul dacă îl consideră în neconcordanță cu poziția lor inițială.
Conform tratatului, care datează din 1944, Mexicul trebuie să trimită 1,75 milioane de acri-picior de apă către SUA din Rio Grande, printr-o rețea de baraje și rezervoare interconectate, la fiecare cinci ani. Acordul prevede, de asemenea, că Statele Unite trebuie să aloce anual 1,5 milioane de acri-picior de apă din râul Colorado către Mexic, potrivit The Guardian.
Apa din Rio Grande este folosită pentru a susține agricultura în Texas și în alte state de graniță cu SUA.
Într-o postare pe Truth Social de luni, președintele a declarat că Mexicul „datorează” SUA 800.000 de acri-picioare de apă din cauza încălcărilor tratatului în ultimii cinci ani.
El a cerut Mexicului să elibereze 200.000 de acri-picioare de apă înainte de 31 decembrie și mai mult „la scurt timp după aceea”.
Lipsa apei afecează culturile și animalele din Texas, a declarat Trump.
„În acest moment, Mexicul nu răspunde și este foarte nedrept față de fermierii noștri americani care merită această apă atât de necesară”, a adăugat Trump. „De aceea am autorizat documentația pentru a impune o taxă de 5% Mexicului dacă această apă nu este eliberată IMEDIAT.”
Mexicul invocă secetaMexicul a susținut că seceta a pus presiune pe resursele de apă ale țării. Deși seceta indusă de criza climatică joacă un rol important în epuizarea râului Rio Grande, consumul excesiv și gestionarea defectuoasă au contribuit, de asemenea, la starea sa actuală. Un studiu recent al World Wildlife a constatat că 52% din apa consumată în Rio Grande este nesustenabilă, ceea ce înseamnă că contribuie la epuizarea generală a rezervoarelor, acviferelor și a râului în sine.
Studiul a mai constatat că deficitul de apă a dus la pierderea a 18% din terenurile agricole din izvoarele râului din Colorado, a 36% de-a lungul Rio Grande din New Mexico și a 49% din afluentul râului Pecos din New Mexico și Texas.
Temperaturile globale din ianuarie până în noiembrie au fost în medie cu 1,48°C mai mari decât nivelurile preindustriale, potrivit programului Copernicus, de observare a Pământului al UE. Acesta a constatat că anomaliile au fost până acum identice cu cele înregistrate în 2023, care este al doilea cel mai cald an înregistrat după 2024, potrivit The Guardian.
Liderii mondiali au promis că vor împiedica încălzirea planetei cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului. Oamenii de știință interpretează obiectivul de temperatură ca o medie pe 30 de ani, lăsând o urmă de speranță pentru atingerea obiectivului după o perioadă de depășire, chiar dacă lunile și anii individuali încep să treacă pragul.
„Pentru noiembrie, temperaturile globale au fost cu 1,54°C peste nivelurile preindustriale”, a declarat Dr. Samantha Burgess, directoarea adjunctă a Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice. „Media pe trei ani pentru perioada 2023-2025 este pe cale să depășească 1,5°C pentru prima dată.”
Evenimente meteorologice periculoaseBuletinul lunar al agenției a constatat că luna trecută a fost a treia cea mai caldă lună noiembrie la nivel global, cu temperaturi „în mod notabil” mai ridicate înregistrate în nordul Canadei și în Oceanul Arctic. Luna a fost marcată de o serie de evenimente meteorologice periculoase, inclusiv cicloane și inundații catastrofale care au măturat vieți și locuințe în Asia de Sud și Sud-Est.
Temperaturile medii au crescut brusc ca urmare a poluării cu carbon care a acoperit Pământul, ceea ce a amplificat fenomenele meteorologice extreme, de la valuri de căldură la ploi abundente, dar continuă să varieze de la an la an în funcție de factorii naturali.
Vedetă importantă a talk-show-urilor de noapte, Jimmy Kimmel a provocat furia dreptei americane acuzând-o că a exploatat politic asasinarea influencerului pro-Trump, Charlie Kirk. ABC, deținută de Disney, l-a suspendat pe Kimmel, gazda emisiunii pe 18 septembrie. Confruntat cu protestele și acuzațiile de cenzură, postul l-a readus pe comedian la o săptămână după demiterea sa, potrivit Le Figaro.
Prezentatorul va rămâne în direct cu emisiunea sa „Jimmy Kimmel Live!” până la mijlocul anului 2027, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației, care a solicitat anonimatul. Contractul său urma să expire în mai 2026.
După scurta sa pauză, Jimmy Kimmel și-a reluat imediat atacurile satirice la adresa lui Donald Trump, ironizându-l pentru că ațipește în timpul întâlnirilor și pronunță greșit numele liderilor străini.
Președintele american nu se zgârcește nici el când vine vorba de prezentator. În acest weekend, l-a numit din nou pe comedian „oribil ”.
La rândul său, Jimmy Kimmel, fără a da dovadă de resentimente, a declarat în octombrie că i-ar plăcea să-l „avea pe Trump ca invitat” în viitor.
Agenția ONU pentru Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni, sau UNRWA, a declarat într-un comunicat că „un număr considerabil” de forțe israeliene, inclusiv polițiști pe motociclete și camioane, au intrat în complexul din cartierul palestinian Sheikh Jarrah, potrivit AP.
„Intrarea neautorizată și forțată a forțelor de securitate israeliene este o încălcare inacceptabilă a privilegiilor și imunităților UNRWA ca agenție ONU”, se arată în declarație.
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a declarat că acesta se va întâlni cu președintele american Donald Trump pe 29 decembrie, deși Israelul nu a confirmat locația întâlnirii. Luni, Netanyahu s-a întâlnit cu oficiali americani la Ierusalim pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește planul mediat de SUA privind viitorul Fâșiei Gaza.
ONU, ajutor și servicii pentru refugiații din Gaza și CisiordaniaRaidul a fost cel mai recent din campania Israelului împotriva agenției, care oferă ajutor și servicii unui număr de aproximativ 2,5 milioane de refugiați palestinieni din Gaza, Cisiordania ocupată și Ierusalimul de Est, precum și altor 3 milioane de refugiați din Siria, Iordania și Liban.
Poliția a declarat într-un comunicat de presă că a intrat într-o „procedură de colectare a datoriilor” inițiată de guvernul municipal al Ierusalimului.
Agenția a fost înființată pentru a-i ajuta pe cei aproximativ 700.000 de palestinieni care au fugit sau au fost alungați din ceea ce este acum Israelul, în timpul războiului din 1948 din jurul creării statului israelian. Susținătorii UNRWA spun că Israelul speră să elimine problema refugiaților palestinieni prin desființarea agenției. Israelul susține că refugiații ar trebui relocați definitiv în afara granițelor sale.
Directiva împotriva Consiliului pentru Relații Americano-Islamice (CAIR ) vine sub forma unui ordin executiv postat de DeSantis pe site-ul de socializare X. De asemenea, aceasta acordă aceeași etichetă Frăției Musulmane, potrivit AP.
Frăția Musulmană nu sunt desemnate drept organizații teroriste străine de către guvernul SUA.
EFFECTIVE IMMEDIATELY
Florida is designating the Muslim Brotherhood and the Council on American-Islamic Relations (CAIR) as foreign terrorist organizations.
Florida agencies are hereby directed to undertake all lawful measures to prevent unlawful activities by these… pic.twitter.com/2s48yYfEg7
— Ron DeSantis (@GovRonDeSantis) December 8, 2025
Ordinul instruiește agențiile din Florida să împiedice cele două grupuri și pe cei care le-au oferit sprijin material să primească contracte, locuri de muncă și fonduri de la o agenție executivă de stat.
Într-o declarație trimisă prin e-mail, CAIR și filiala sa din Florida au declarat că organizația intenționează să-l dea în judecată pe DeSantis ca răspuns la ceea ce au numit o proclamație „neconstituțională” și „defăimătoare”.
Fondată în 1994, CAIR are 25 de filiale în întreaga țară.
Luna trecută, CAIR a cerut unui judecător federal să anuleze proclamația guvernatorului Texasului, Greg Abbott, susținând într-un proces că aceasta „nu numai că contravine Constituției Statelor Unite, dar nu găsește niciun sprijin în nicio lege din Texas”.
Frăția Musulmană a fost înființată în Egipt în urmă cu aproape un secol și are filiale în întreaga lume. Liderii săi spun că a renunțat la violență în urmă cu zeci de ani și încearcă să instaureze o guvernare islamică prin alegeri și alte mijloace pașnice. Criticii, inclusiv guvernele autocratice din regiunea Orientului Mijlociu, o consideră o amenințare.
Armata thailandeză a deschis focul în provincia de frontieră Banteay Meanchey după miezul nopții, „ucigând doi civili care călătoreau pe Ruta Națională 56”, a anunțat Ministerul Apărării din Cambodgia într-o postare pe Facebook, potrivit Le Figaro.
Aceste noi atacuri aduc la șase numărul civililor uciși de luni și de la reluarea luptelor de duminică noapte, la mai puțin de două luni de la un armistițiu.
Luni, ministrul cambodgian al Informațiilor, Neth Pheaktra, a declarat pentru AFP că „atacurile thailandeze” au ucis patru civili cambodgieni și au rănit aproximativ alți zece. Armata thailandeză, la rândul său, a declarat luni că un soldat a fost ucis și alți 18 răniți de la începutul reluării ostilităților.
Atacuri aeriene și cu tancuriAmbele părți se acuză reciproc că au declanșat reluarea luptelor, în urma cărora Thailanda a lansat luni atacuri aeriene și a folosit tancuri împotriva vecinului său.
Conflictul provine dintr-o dispută de lungă durată privind demarcarea unor părți din granița lor de 800 de kilometri, care datează din perioada colonială franceză. Acordul de încetare a focului semnat pe 26 octombrie între cele două state din Asia de Sud-Est, mediat de președintele american Donald Trump, este acum suspendat.
Acesta avea scopul de a pune capăt a cinci zile de lupte din iulie, atât la sol, cât și în aer, care au provocat 43 de morți și au forțat evacuarea a aproximativ 300.000 de persoane.
Judecătoarea Patti Saris de la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul Massachusetts a anulat ordinul executiv al lui Trump din 20 ianuarie care bloca proiectele de energie eoliană și l-a declarat ilegal, potrivit AP.
Saris a decis în favoarea unei coaliții de procurori generali din 17 state și Washington, DC, condusă de procurorul general al New York-ului, Letitia James, care a contestat ordinul lui Trump din prima zi de suspendare a închirierii și acordării de autorizații pentru proiecte de energie eoliană.
Trump a fost ostil energiei regenerabile, în special energiei eoliene offshore, și prioritizează combustibilii fosili pentru producerea de electricitate.
Procurorul general al statului Massachusetts, Andrea Joy Campbell, a salutat decizia ca pe o victorie pentru locurile de muncă verzi și energia regenerabilă.
Coaliția care s-a opus ordinului a susținut că Trump nu are autoritatea de a opri autorizarea proiectelor și că acest lucru pune în pericol economiile statelor, mixul energetic, sănătatea publică și obiectivele climatice.
Guvernul a susținut că pretențiile statelor nu reprezintă nimic mai mult decât un dezacord politic privind preferințele pentru dezvoltarea energiei eoliene față de cea bazată pe combustibili fosili, care este în afara jurisdicției instanței federale.
„Curtea a aplicat o singură pedeapsă cu închisoare pe viață” pentru „infracțiuni de spionaj” și „acte care prejudiciază activitatea economică sau atribuirea de contracte”, a anunțat cea mai înaltă instanță a țării într-un comunicat, potrivit Le Figaro.
Curtea Supremă nu a dezvăluit însă pentru ce țară sau entitate au fost comise presupusele acte de spionaj și nici nu a oferit detalii despre abaterile economice implicate.
În acest caz, Alejandro Gil a fost găsit vinovat de „corupție, furt și deteriorare a documentelor sau a altor obiecte aflate în custodia oficială, încălcarea sigiliilor oficiale și încălcarea regulilor de protecție a documentelor clasificate”, a declarat doar Curtea Supremă.
Fostul ministru în vârstă de 61 de ani, care a fost în funcție între 2018 și 2024 și este considerat apropiat de președintele Miguel Diaz-Canel, a făcut și obiectul unei a doua proceduri pentru care a fost condamnat la douăzeci de ani de închisoare, a anunțat Curtea Supremă în același comunicat.
Acuzat și de trafic de influență și fraudă fiscalăÎn acest al doilea caz, el a fost găsit vinovat de „infracțiuni de corupție în curs de desfășurare, folosite ca mijloc de falsificare a documentelor publice, precum și de trafic de influență și fraudă fiscală”. Fostul ministru are la dispoziție zece zile pentru a face apel la această a doua condamnare. În cazul unei condamnări pe viață, legislația cubaneză prevede un apel automat, care va implica în mod necesar un al doilea proces.
Alejandro Gil a fost ministrul Economiei și Planificării din 2018 până la demiterea sa bruscă în februarie 2024. De atunci, nu a mai fost văzut niciodată în public.
În ciuda sprijinului acordat președintelui ucrainean, care a fost supus unor presiuni puternice din partea lui Donald Trump pentru a ceda teritorii pentru a pune capăt rapid războiului, încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la problema spinoasă a transformării activelor imobilizate într-un împrumut pentru Kiev, potrivit The Guardian.
Reprezentanți ai prim-ministrului britanic Keir Starmer au declarat că s-au înregistrat „progrese pozitive” pe această temă în timpul discuțiilor de criză găzduite la Downing Street cu Zelenski, președintele Franței, președintele francez Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz.
În timpul întâlnirii, liderii „au subliniat necesitatea unei păci juste și durabile în Ucraina”, inclusiv „garanții de securitate solide” împotriva unor noi agresiuni rusești, a declarat Downing Street.
Liderii au convenit că „acum este un moment critic” pentru Ucraina și au promis că vor intensifica sprijinul pentru Kiev și vor crește presiunea economică asupra Moscovei „pentru a pune capăt acestui război barbar”.
Demonstrația de sprijin european a venit după criticile dure din partea președintelui Trump, care a declarat că este „puțin dezamăgit” de Zelenski, susținând că nu a citit propunerea SUA pentru un acord de pace. El a insistat fără dovezi că „poporul său [ucrainean] o iubește” și că președintele Rusiei, Vladimir Putin , este „de acord cu ea”.
Anunțul a marcat o schimbare semnificativă în politica americană de export pentru cipuri avansate de inteligență artificială, pe care administrația fostului președinte american Joe Biden le restricționase puternic din cauza preocupărilor legate de securitatea națională legate de aplicațiile militare chineze, potrivit France 24.
Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump a declarat că l-a informat pe Xi că Washingtonul va permite Nvidia să livreze produsele sale H200 către „clienți aprobați din China și din alte țări, în condiții care să permită menținerea unei securități naționale puternice”.
„Președintele Xi a răspuns pozitiv! 25% va fi plătit Statelor Unite ale Americii”, a scris Trump, fără a oferi mai multe detalii despre cum ar funcționa mecanismul de plată.
Președintele a declarat că decizia sa vizează „sprijinirea locurilor de muncă americane, consolidarea industriei prelucrătoare din SUA și aduce beneficii contribuabililor americani”.
Trump a subliniat că cele mai avansate procesoare de la Nvidia – seria Blackwell și viitoarele procesoare Rubin – nu au fost incluse în acord și rămân disponibile doar clienților americani.
Lansate pentru prima dată în al doilea trimestru al anului 2024, modelele H200 sunt cu aproximativ 18 luni în urma ofertelor de ultimă generație ale companiei.
Cipurile – unități de procesare grafică sau GPU – sunt folosite pentru a antrena modelele de inteligență artificială care stau la baza boom-ului inteligenței artificiale generative care a luat avânt după lansarea ChatGPT în 2022.
Departamentul Comerțului finalizează detaliile implementării, Trump declarând că „aceeași abordare se va aplica și AMD, Intel și altor mari companii americane”.
Anunțul a venit pe fondul tensiunilor comerciale dintre Washington și Beijing, în contextul în care cele două țări concurează pentru dominația în tehnologia inteligenței artificiale.
Un tribunal din Istanbul a dispus luni arestarea preventivă a 11 fotbaliști turci din prima și a doua divizie, dintre care nouă sunt acuzați că au pariat pe meciuri în care este implicată propria echipă, a relatat presa turcă.
Printre cei cinci jucători din prima divizie puși sub acuzare se numără Metehan Baltaci, fundaș la Galatasaray, Alassane Ndao, extremă senegaleză la Konyaspor, și Mert Hakan Yandas, mijlocaș la Fenerbahçe, acuzat că a pariat pe meciuri prin intermediul unei terțe persoane, potrivit Le Figaro.
Judecătorii au dispus arestarea preventivă a altor nouă suspecți, inclusiv președinții a două cluburi din a treia divizie, acuzați de trucarea rezultatului unui meci în sezonul 2023-2024. Nouăsprezece suspecți au fost eliberați sub supraveghere judiciară, inclusiv patru jucători din Süper Lig, prima divizie turcă.
Fotbalul din Turcia, zguduit de anchete în scandalul pariurilorAproximativ patruzeci de persoane au fost arestate în total săptămâna trecută în cadrul unei anchete ample a parchetului din Istanbul privind suspiciuni de pariuri ilegale și trucare de meciuri.
Aceste anchete, care zdruncină fotbalul turc, au dus deja la încarcerarea, la începutul lunii noiembrie, a șase arbitri turci și a președintelui clubului din prima divizie Eyüspor.
Federația Turcă de Fotbal (TFF) a demis, de asemenea, aproape 150 de arbitri luna trecută, acuzându-i că pariază activ pe meciuri. TFF, care susține că vrea să „curățenie” fotbalul turc, a aplicat, din același motiv, suspendări de până la doisprezece luni pentru 25 de jucători din prima divizie și aproape 1.000 de alți jucători din diviziile a doua, a treia și a patra.
