Cererea a fost făcută din Palatul Parlamentului.
„Cerem revenirea la votul poporului, la alegeri parlamentare anticipate”, a declarat liderul AUR.
El le-a cerut partidelor „care se pretind democratice să revină la democrație” și a anunțat că AUR este dispus să asigure guvernarea interimară.
George Simion a spus că solicitarea sa este justificată după apariția raportului SUA privind alegerile anulate din România.
„Toate demersurile noastre arată că adevărul este ascuns în mod intenționat cetățenilor români”, a susținut Simion care a adăugat că declarațiile oficialilor români privitoare la influența rusească în alegerile din România nu pot fi dovedite.
„Nicușor Dan nu are nici un raport (…) Nu poate fi tolerată minciuna repetată a autorităților române”, a transmis Simion.
Liderul AUR a mai susținut că administrația de la București nu este bine văzută în SUA.
„Nu este planificată nici o vizită, nicio întâlnire a lui Nicușor Dan cu Donald Trump”, a precizat George Simion.
Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.
Incidentul a afectat alimentarea cu energie electrică în întregul oraș și în regiunea înconjurătoare.
Conform publicației independente ruse Astra, două stații electrice, „Frunzenskaya” și „Belgorod”, ar fi fost lovite în timpul atacului. În urma incidentului, autoritățile locale au declarat că energia a fost întreruptă temporar, afectând mii de locuitori.
Guvernatorul regiunii Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a declarat că atacul ucrainean „masiv” a provocat daune infrastructurii energetice, iar echipele de urgență au lucrat toată noaptea pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, apă și căldură. De asemenea, oficialul a precizat că un civil a fost rănit în urma incidentului, scrie The Kyiv Independent.
Canalele ucrainene de Telegram, inclusiv Exilenova Plus și Supernova, au publicat imagini și videoclipuri ale locuitorilor locali, surprinzând sirenele de alarmă aeriană și exploziile. Până în prezent, armata ucraineană nu a comentat oficial atacul, iar sursele media internaționale nu au putut confirma în mod independent informațiile.
Regiunea Belgorod se învecinează cu regiunile ucrainene Sumî, Harkov și Luhansk și este utilizată frecvent ca zonă de lansare pentru atacurile rusești asupra teritoriului ucrainean.
Incidentul vine în contextul campaniei de atacuri rusești asupra infrastructurii critice ucrainene, care a lăsat mii de oameni fără căldură și energie, în special în timpul valurilor de frig extrem, când temperaturile scad sub -20°C.
Specialiștii avertizează că astfel de atacuri asupra infrastructurii energetice din Belgorod pot escalada tensiunile în regiune și pot afecta funcționarea normală a serviciilor esențiale, punând în pericol civilii și facilitățile strategice.
Melinda French Gates, fosta soție a cofondatorului Microsoft, Bill Gates, a declarat că apariția acestuia în noile dosare referitoare la defunctul infractor sexual Jeffrey Epstein a readus la suprafață „momente dureroase din căsnicia mea”.
Într-un podcast realizat de NPR, Melinda Gates a declarat că simte „o tristețe incredibilă” în legătură cu acuzațiile aduse lui Epstein și a subliniat faptul că persoanele menționate în dosare, inclusiv fostul ei soț, trebuie să răspundă pentru acestea.
„Sunt atât de fericită să fiu departe de toată mizeria asta. Pentru mine, personal, este greu de fiecare dată când apar aceste detalii, nu-i așa? Pentru că îmi readuc aminte de unele momente foarte, foarte dureroase din căsnicia mea”, a declarat Melinda Gates în cadrul podcastului, potrivit BBC.
Noi dezvăluiri din dosarele EpsteinReacția Melindei Gates vine după ce săptămâna trecută, noi documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA includ o acuzație a lui Epstein potrivit căreia Bill Gates ar fi contractat o boală cu transmitere sexuală.
În replică, un purtător de cuvânt al lui Bill Gates a calificat aceste acuzații drept „absolut absurde și complet false”.
Bill Gates nu a fost acuzat de nicio faptă ilegală de către victimele lui Epstein, iar includerea numelui său în dosare nu implică nicio activitate criminală.
Bill și Melinda Gates au divorțat în 2021, după 27 de ani de căsnicie.
Cu toate acestea, inițiativa este serios afectată de tensiunile diplomatice recente dintre Washington și partenerii săi tradiționali, în special din Europa, scrie Politico.
Amenințările, ulterior abandonate, privind preluarea Groenlandei, precum și retorica agresivă față de state NATO, au generat neîncredere chiar înaintea primului Critical Minerals Ministerial organizat de Departamentul de Stat.
Mineralele critice, miza strategică a administrației TrumpMineralele critice sunt considerate esențiale pentru securitatea națională și economia SUA.
Potrivit U.S. Geological Survey, aproximativ 60 de astfel de materiale – inclusiv pământuri rare – sunt vitale pentru industrii precum apărarea, aviația, telecomunicațiile și producția de armament.
Administrația Trump, prin intermediul secretarului de stat Marco Rubio, încearcă să creeze un cadru de cooperare internațională pentru extracția, procesarea și reciclarea acestor minerale critice, precum antimonul, samariul sau germaniul.
Neîncrederea aliaților față de planul SUA privind mineralele criticeDeși peste 50 de țări sunt așteptate la reuniunea ministerială, mai mulți diplomați europeni și asiatici și-au exprimat rezervele.
State precum Germania și Finlanda ezită să semneze acorduri bilaterale privind mineralele critice, invocând lipsa de claritate privind compatibilitatea cu politicile comerciale ale Uniunii Europene și riscul de represalii economice din partea Chinei.
În plus, Danemarca nu trimite reprezentanți, pe fondul disputelor legate de Groenlanda – teritoriu bogat în resurse minerale strategice.
China deține aproape un monopol asupra pământurilor rare și a demonstrat deja capacitatea de a folosi mineralele critice ca instrument geopolitic, prin restricționarea exporturilor către SUA anul trecut. Deși Beijingul a relaxat temporar aceste măsuri în urma unui armistițiu comercial, Washingtonul încearcă să prevină vulnerabilități similare pe viitor. Totuși, amenințările tarifare ale lui Trump la adresa Canadei și Coreei de Sud complică eforturile de construire a unui front comun.
Viitor incert pentru inițiativa SUAAnaliștii avertizează că lipsa de predictibilitate a administrației Trump ar putea determina aliații să caute soluții alternative, cooperând între ei sau chiar menținând relații pragmatice cu China.
În acest context, inițiativa americană privind mineralele critice riscă să piardă tracțiune, iar obiectivul de a contracara influența Beijingului să devină mai dificil de atins.
Deși grupul japonez a înregistrat o creștere a profitului net de 51% în primele nouă luni ale anului fiscal 2025-2026, impulsionat de lansarea fenomenală a noii console Switch 2 – lansată în iunie – această consolă hibridă a vândut deja 17,37 milioane de unități, potrivit Le Figaro.
Însă profitul operațional a crescut mai puțin decât se aștepta (+23%) în trimestrul al treilea (octombrie-decembrie), iar vânzările au fost sub previziuni, conform calculelor Bloomberg. Nintendo nu și-a revizuit nici previziunile pentru anul fiscal în curs, care se încheie la sfârșitul lunii martie. Drept urmare, prețul acțiunilor a scăzut vertiginos la deschiderea bursei și a închis în scădere cu 10,98%, la 8.973 de yeni.
„Deși aceste rezultate mai mici decât cele așteptate pot fi atribuite unor creșteri de costuri mai rapide decât cele anticipate, noua consolă Switch 2 nu vinde, în cele din urmă, la fel de mult software ca predecesoarea sa ”, a comentat Amir Anvarzadeh, analist la Asymmetric Advisors.
Amplasat în Antarctica de Vest, Thwaites – „Ghețarul Apocalipsei”- este unul dintre cei mai mari și mai volatili ghețari de pe Pământ. Cu o suprafață echivalentă cu cea a Marii Britanii (aproximativ 192.000 km²), acesta se topește accelerat din cauza încălzirii globale. Potrivit estimărilor, un colaps total al ghețarului ar putea ridica nivelul oceanelor cu până la 65 de centimetri. Zeci de milioane de oameni ar fi expuși la riscul de inundații costiere. Fiecare centimetru suplimentar pune în pericol aproximativ șase milioane de persoane la nivel global, arată Euronews.
„Ghețarul Apocalipsei”: Proiectul „Seabed Anchored Curtain”Ca răspuns la această amenințare, o alianță de oameni de știință, ingineri și experți în politici publice a lansat inițiativa „Seabed Anchored Curtain Project”. Planul prevede construirea unei bariere ancorate de fundul mării. Ea este concepută pentru a împiedica pătrunderea apelor oceanice calde sub platformele de gheață. Bariera, estimată la o înălțime de 152 de metri și o lungime de 80 de kilometri, nu vizează oprirea completă a topirii, ci doar încetinirea procesului. Astfel s-ar oferi lumii timp suplimentar în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cercetători de la universități de prestigiu (Cambridge, Chicago, New York) și institute europene susțin că reducerea emisiilor nu mai este suficientă singură pentru a stabiliza calota glaciară. Proiectul include un program de trei ani pentru testarea materialelor și evaluarea impactului ecologic. Prototipurile vor fi testate inițial într-un fiord norvegian. Echipa caută finanțare pentru faza de cercetare, estimată la 10 milioane de dolari.
Măsurători directe în terenÎn paralel, cercetători din Marea Britanie și Coreea de Sud au pătruns într-o zonă inaccesibilă a ghețarului Thwaites. Scopul este de a studia eroziunea produsă de apa oceanică din partea inferioară a gheții. Folosind foraje cu apă fierbinte, aceștia instalează senzori la peste 1.000 de metri adâncime pentru a colecta date în timp real, o premieră pentru această regiune extrem de periculoasă.
Inițiativa ridică însă semne de întrebare privind fezibilitatea tehnică și impactul asupra ecosistemelor marine. Rămâne de văzut dacă o astfel de intervenție poate compensa inacțiunea globală în combaterea schimbărilor climatice. Deocamdată, proiectul se află în stadiul de cercetare, însă discuția în sine evidențiază urgența cu care comunitatea științifică abordează criza climatică actuală.
Organizația neguvernamentală Human Rights Watch a făcut miercuri un anunț potrivit căruia Statele Unite se îndreaptă spre un model autoritar sub conducerea președintelui Donald Trump.
Organizația susține că democrația și drepturile omului se confruntă cu presiuni majore, din mai multe direcții, conform unei relatări AFP.
În World Report 2026, organizația cu sediul la New York spune că revenirea liderului republican la Casa Albă a condus la o degradare a situației drepturilor omului, deja afectată de influența unor state precum Rusia și China.
„Ordinea internațională bazată pe reguli este pe cale să se prăbușească”, avertizează organizația.
Human Rights Watch afirmă că, în Statele Unite, Donald Trump a demonstrat „o dispreț flagrant față de drepturile omului și a comis încălcări grave”.
Raportul descrie situații care, în trecut, nu ar fi apărut în evaluările anuale ale organizației.
Printre acestea se află folosirea unor agenți mascați și înarmați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal, implicați în „sute de raiduri inutile violente și abuzive”, mai ales în orașul Minneapolis, statul Minnesota.
„Faptul că administrația desemnează țapi ispășitori pe criterii rasiale sau etnice, actele repetate de represalii împotriva unor presupuși inamici politici și încercările de a extinde puterile coercitive executive și de a neutraliza controalele și echilibrul democratic subliniază o alunecare deliberată spre autoritarism în Statele Unite”, este menționat în document.
Organizația mai include și acuzațiile legate de dispariții, ce sunt considerate infracțiuni în dreptul internațional. Potrivit lor, autoritățile americane au transferat 252 de migranți venezueleni într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador.
Human Rights Watch afirmă în raport că nivelul democrației globale a revenit la cel din 1985, perioadă în care Uniunea Sovietică încă exista.
„Rusia și China sunt mai puțin libere astăzi decât erau acum 20 de ani. Același lucru este valabil și pentru Statele Unite”, se menționează în raport.
Philippe Bolopion, director executiv al HRW, avertizează într-un interviu acordat AFP: „În primul an (al celui de-al doilea mandat) al lui Trump, istoria se accelerează în direcția greșită: toate câștigurile și progresele obținute prin lupte grele în ultimele decenii sunt acum amenințate”.
Așa cum este menționat de organizație, soluția ar trebui să vină din formarea unei alianțe strategice între așa-numitele „puteri medii”, unite de un „nucleu comun de valori” democratice și respect pentru dreptul internațional.
Printre statele menționate pentru această alianță se află Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Japonia, Africa de Sud, Brazilia, Coreea de Sud și Australia.
Raportul, care are 529 de pagini, diferă foarte mult de documentul recent al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului.
Acesta din urmă a atenuat criticile la adresa unor state apropiate de Donald Trump, precum El Salvador.
Human Rights Watch mai notează că nivelul violenței bandelor a „scăzut semnificativ” în El Salvador, însă autoritățile au comis „încălcări pe scară largă” în anul 2025.
Printre acestea se numără „detenții arbitrare în masă, dispariții forțate, tortură și rele tratamente față de deținuți și încălcări ale dreptului la un proces echitabil”.
În ceea ce privește Israelul, organizația reia acuzațiile de „crimele împotriva umanității, actele de genocid și epurarea etnică” împotriva palestinienilor din Gaza.
Conform raportului, autoritățile israeliene „și-au intensificat atrocitățile” în 2025, inclusiv „uciderea, mutilarea, înfometarea și strămutarea forțată a palestinienilor și distrugerea caselor, școlilor și infrastructurii acestora la o scară fără precedent în istoria recentă a Israelului și Palestinei”.
Israelul, care are parte de sprijinul Statelor Unite, a respins acuzațiile de genocid formulate inițial de organizația Human Rights Watch în decembrie 2024.
Anunțul a fost transmis pe Facebook.
„Statele Unite au intrat oficial într-un an istoric! Președintele Trump a proclamat anul 2026 drept Anul celebrării și reafirmării, marcând cea de-a 250-a aniversare a semnării Declarației de Independență, o sărbătoare a spiritului american”, au transmis reprezentanții ambasadei de la București.
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care coloniile din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776.
Actul original semnat de delegații Congresului este expus în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala SUA, Washington.
