Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS), un organism de experți al Consiliului Europei, solicită guvernelor țărilor membre să limiteze chiriile ca una dintre măsurile pentru a aborda problemele legate de accesul la locuințe, scrie EFE.
În raportul său de activitate pentru anul 2024, publicat luni, CEDS cere, de asemenea, creșterea ajutoarelor și o ofertă mai mare de locuințe sociale pentru a face față riscului ca oameni să rămână fără adăpost.
Cei 15 experți ai acestei instanțe, responsabili de monitorizarea aplicării Cartei Sociale Europene (care prevede, printre altele, dreptul la locuință), au analizat în acest studiu măsurile luate pentru a face față crizei puterii de cumpărare, generate de creșterea inflației pe fondul războiului din Ucraina.
În domeniul locuințelor, CEDS ia act de măsurile adoptate în cele 41 de țări care au semnat Carta Socială Europeană, dar consideră că, în multe cazuri, acestea nu au rezolvat problemele.
De aceea, insistă că „ar trebui să se intervină în mod regulat pentru ca fondul de locuințe sociale existent să fie suficient” și să se acționeze pentru persoanele fără adăpost.
De asemenea, subliniază că autoritățile din fiecare țară trebuie să se asigure că ajutoarele pentru locuințe „sunt proporționale cu cheltuielile și că sunt direcționate către publicul care riscă cel mai mult să nu aibă mijloace de acces la o locuință de un nivel suficient”.
În același domeniu, solicită măsuri „pentru a împiedica evacuările cauzate de întârzierile la plata chiriilor”.
Ajutoare pentru grupurile cele mai vulnerabileDincolo de problema locuințelor, CEDS abordează și alte provocări generate de creșterea inflației începând cu 2022 și propune plafonarea prețurilor la alimentele de bază, precum și consolidarea ajutoarelor pentru grupurile vulnerabile.
Totodată, cere „asigurarea unui acces stabil și sigur la energie la prețuri accesibile”, întrucât aceasta este „un element esențial pentru garantarea drepturilor prevăzute de Carta Socială Europeană”.
Experții CEDS subliniază și că salariul minim trebuie să reprezinte „cel puțin 60 %” din salariul mediu în fiecare țară.
Articolul CRIZA LOCUINȚELOR: Consiliul European cere limitarea chiriilor din cauza problemei accesului la locuințe apare prima dată în Mediafax.
Mai mulți angajați ai Senatului au cerut luni ca antenele de pe clădirea Parlamentului să fie date jos. Ei spun că echipamentele „generează câmpuri electromagnetice și radiații” și le pun sănătatea în pericol.
Cererea de retragere a antenelor a fost trimisă conducerii Senatului, după ce „sporul de antenă” a fost tăiat.
Sindicatele angajaților au scris în solicitare următoarele:
„Expunerea la câmpurile electromagnetice a fost identificată ca un factor nociv asupra sănătății lucrătorilor și (…) poate conduce la sindroame neuro-cardio-vasculare și endocrine. Echipamentele amplasate pe clădire nu contribuie în mod direct la activitatea legislativă. Ele ridică temeri justificate privind sănătatea personalului, temeri întărite de cazurile frecvente (inclusiv decese) de cancer, așa cum rezultă din raportul de expertiză privind impactul radiațiilor asupra spațiilor de lucru”.
„Considerăm că menținerea acestor sporuri, în cuantumul practicat în ultimii ani, este obligatorie și în concordanță cu obligațiile legale de protecție a muncii, precum și cu interesul instituțional al funcționării eficiente a Senatului”, au mai transmis aceștia.
Conducerea Senatului nu a luat o decizie și a trimis cererea către Secretarul General. Surse politice au spus însă că antenele nu vor fi scoase, pentru că țin de mai multe servicii și unele au rol de securitate.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a declarat că acest lucru nu este posibil.
„Nu se poate face acest lucru fizic. Sunt o suită de instituții care au antene pe această clădire, de o importanță mare. Nu este vorba doar de regimul de înălțime, dar și de securitate. Nici nu știu dacă o parte dintre aceste antene nu sunt trecute la informații clasificate. Nu știm ce servicii beneficiază de aceste antene”, a spus el.
Nemulțumirea angajaților a apărut după ce guvernul Bolojan a redus „sporul pentru condiții vătămătoare” de la 1.500 de lei la 300 de lei, măsură valabilă din 1 iulie 2025.
Articolul Angajații Senatului cer îndepărtarea antenelor de pe Parlament: „Generează radiații” apare prima dată în Mediafax.
Conducerea clubului de fotbal Tottenham a refuzat două oferte de cumpărare. Clubul nu este de vânzare, au transmis reprezentanții Tottenham.
Tottenham a transmis luni că echipa nu este de vânzare după ce a respins două oferte preliminare privind o posibilă preluare, anunță AP. CEO-ul clubului a declarat că familia Lewis, al cărei trust controlează echipa londoneză, dorește să rămână implicată „de-a lungul generațiilor”.
Tottenham a anunțat că una dintre oferte a venit de la PCP International Finance Limited, o companie de investiții condusă de Amanda Staveley care a intermediat achiziția Newcastle din 2021, finanțată în mare parte de Fondul Public de Investiții al Arabiei Saudite. A doua ofertă a venit din partea unui consorțiu de investitori condus de Roger Kennedy și Wing-Fai Ng prin intermediul Firehawk Holdings Limited.
Clubul de fotbal este controlat din 2022 de trustul miliardarului britanic Joe Lewis, în vârstă de 88 de ani. După ce au transmis că echipa nu este de vânzare, reprezentanții Tottenham au anunțat că membrii tineri ai familiei Lewis se vor implica din ce în ce mai mult în managementul clubului.
Discuțiile privind viitorul lui Tottenham au început săptămâna trecută în urma plecării bruște a președintelui Daniel Levy.
Articolul Conducerea Tottenham a refuzat două oferte de cumpărare: „Clubul nu este de vânzare” apare prima dată în Mediafax.
Procurorii de la Parchetul Târgu Neamț au făcut percheziții la sediul unei societăți comerciale care gestiona câinii comunitari, suspectată că a încasat bani publici pentru servicii de eutanasiere care nu au fost prestate în realitate.
Firma avea contract de achiziție publică cu Primăria Târgu Neamț pentru capturarea, transportul, microciparea și cazarea câinilor maidanezi. Deși factura servicii de eutanasiere și neutralizare a cadavrelor, anchetatorii suspectează că aceste servicii nu erau făcute, în timp ce banii erau încasați.
Cercetările s-au extins la alte 30 de contracte similare semnate cu primării din județul Neamț, unde există suspiciunea aceluiași mod de operare.
În timpul percheziției din 3 septembrie, procurorii au ridicat registrul câinilor fără stăpân și din biroul directorului 20 de telefoane mobile, un dispozitiv de bruiaj GSM/WiFi, laptopuri, stick-uri USB și 18 cartele SIM sigilate.
Ancheta s-a complicat când patru persoane au pătruns în biroul directorului în timpul percheziției și au ascuns medii de stocare într-o arhivă. Una dintre acestea a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile pentru favorizarea făptuitorului.
Procurorii vor verifica traseul a 6.169 de câini care au intrat în adăpost între aprilie 2022 și septembrie 2025, pentru a stabili câți au fost eutanasiați, adoptați sau revendicați.
Parchetul precizează că „nu se cercetează aspecte legate de soarta căţeilor (eutanasie sau adopţie), ci exclusiv modalitatea prin care au fost decontate fonduri publice pentru servicii care, potrivit actelor de la dosar, nu au fost prestate în realitate”.
Articolul Firmă de gestionare a câinilor maidanezi, suspectată că a încasat bani publici pentru eutanasieri inexistente apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Franței a pierdut luni seara moțiunea de încredere din Parlament. Ca urmare, premierul Francois Bayrou își va prezenta demisia. Criza politică reizbucnește în Franța, iar președintele Emmanuel Macron este într-o poziție din ce în ce mai slabă.
După ce Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate anul trecut, parlamentul a fost divizat între trei grupuri – stânga, centru și extrema dreaptă. Niciuna dintre tabere nu are majoritate ceea ce a creat un impas politic, dar și economic deoarece partidele nu se înțeleg asupra bugetului pe anul 2026.
Guvernul Bayrou a rezistat doar nouă luni și a căzut din cauza propunerii pentru un buget de austeritate, menit să reducă datoria publică, potrivit The Guardian.
Chiar dacă Macron ar convoca alte alegeri anticipate, ceea ce nu este opțiunea sa, având în vedere că partidul de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen conduce în sondaje, parlamentul ar putea rămâne probabil la fel de divizat și blocat, fără o majoritate clară.
Guvernul Pompidou a căzut în 1962 după o moțiune de cenzură, dar a revenit la putereÎn octombrie 1962, guvernul condus de Georges Pompidou a fost demis după ce Adunarea Națională a adoptat o moțiune de cenzură legată de reforma constituțională prin care președintele urma să fie ales direct de cetățeni.
Atunci, președintele Charles de Gaulle a răspuns prin dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, câștigate de gauliști.
Pompidou a fost ulterior repus în funcție, iar reforma a fost validată prin referendum.
UPDATE 20:28Bayrou este așteptat să se prezinte marți dimineață la ora 8 la Palatul Élysée pentru a-și depune oficial demisia, relatează France Info. El va rămâne însă în funcție până la numirea succesorului său.
Liberation subliniază că Bayrou a obținut rezultate și mai slabe decât Michel Barnier, care a fost demis în decembrie anul trecut după un mandat record de trei luni.
331 de parlamentari au votat împotriva lui Barnier în decembrie; 364 – cu 33 mai mulți – s-au opus lui Bayrou în această seară.
UPDATE 20:05 Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredereGuvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere.
Pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru, care se va ocupa de formarea unui guvern.
Știrea inițialăBayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde.
Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control.
Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu RomâniaSituația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută.
Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele.
Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE.
Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală.
Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică.
Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro.
Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală.
Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale.
Ce se va întâmpla luni?Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă.
Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă.
Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri.
Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron.
Ce se va întâmpla în continuare?Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona.
Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru.
Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede.
Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.
Articolul Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste apare prima dată în Mediafax.
Oficialul din Ucraina a anunțat pe Facebook că procedura de evaluare se apropie de sfârșit.
Ucraina a inițiat discuții cu Comisia Europeană privind Clusterul 5 referitor la resurse, agricultură, dar și politica de coeziune. Acesta este ultimul pachet legislativ care încă așteaptă să fie evaluat de UE.
Oficialul ucrainean a precizat că Clusterul 5 „reprezintă cel mai sensibil subiect de negocieri”.
„Astăzi discutăm despre politica agricolă: sprijinul acordat fermierilor, dezvoltarea zonelor rurale, sistemele de control și administrare. În spatele aspectelor tehnice se ascund numeroase aspecte politice, pe care le-am resimțit foarte acut în ultimii ani. Vulnerabilitatea fermierilor ucraineni și europeni face ca problemele agricole să fie cele mai sensibile din punct de vedere politic”, a declarat Taras Kachka, premierul adjunct pentru Integrare Europeană și Trans-Atlantică din Ucraina, citat de European Pravda.
Oficialul a precizat că este „important să fie implicate toate părțile interesate”, dar și să existe „înțelegere reciprocă”.
„Succesul negocierilor va însemna o integrare cu UE care ne va transforma împreună în cel mai puternic actor din sistemul alimentar global. Cred că acest lucru este posibil”, a precizat premierul adjunct, Taras Kachka.
În iulie, Ucraina a finalizat evaluarea celui de-al patrulea grup de măsuri pentru pregătirea negocierilor de aderare la UE.
Articolul Ucraina, în „ultima etapă” a procesului de evaluare a legislației pentru integrarea în UE apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump este obligat să plătească 83 de milioane de dolari la finalul unui proces de defăimare. Decizia a fost anunțată luni.
Președintele SUA a fost condamnat în ianuarie 2024 de un juriu, care l-a găsit vinovat de defăimarea fostei editorialiste a revistei Elle, E. Jean Carroll, după ce aceasta l-a acuzat de viol în anii 1990.
O curte de apel din New York a confirmat luni decizia, potrivit Le Figaro.
Juriul a stabilit că Donald Trump a avut intenția de a o „răni” pe Elizabeth Jean Carroll, în vârstă de 80 de ani. Inițial, aceasta solicita cel puțin 10 milioane de dolari reprezentând daune morale și profesionale.
Articolul Donald Trump, obligat de instanță să plătească 83 de milioane de dolari pentru defăimare apare prima dată în Mediafax.
Programul evenimentelor „centrate pe fani” a fost anunțat luni de reprezentanții francizei luni, cu ocazia celei de-a 59-a aniversări, cunoscută sub numele de Ziua Star Trek, potrivit AP.
„A 60-a aniversare celebrează «Spațiu pentru toată lumea», oferind o invitație deschisă pentru a celebra viitorul la care aspiră «Star Trek» — un viitor al SPERANȚEI, un viitor al EXPLORĂRII și un viitor în care ne ridicăm la înălțimea provocării de a FI ÎNDRĂZNEȚI”, se arată în anunț.
Franciza SF a început în 1966 cu serialul TV creat de Gene Roddenberry și ulterior s-a transformat într-un fenomen mondial. Pornind de la ideea inițială au fost create filme, alte seriale și jocuri video.
Sărbătoarea care va ține un an va începe de Anul Nou, cu un car alegoric în Parada Trandafirilor din California. Tot atunci vor fi prezentate imagini din viitoarea serie „Star Trek: Academia Flotei Stelare”, care va fi lansată la începutul anului 2026 pe Paramount+.
Tot anul viitor va continua „Star Trek: Scout”, un serial animat original, care este difuzat pe YouTube. Primele două episoade au fost difuzate luni, iar următoarele 18 vor fi lansate anul următor.
O croazieră „Star Trek” va pleca în cursă la sfârșitul lunii februarie. Mai mulți actori din „Star Trek”, inclusiv Shatner și Walter Koenig, se vor alătura călătoriei.
Articolul Star Trek va sărbători 60 de ani de la lansare cu seturi Lego și un serial pe YouTube apare prima dată în Mediafax.
Decizia vine ca răspuns la îngrijorările exprimate în spațiul public și de către Parlament privind poziția vulnerabilă a anumitor categorii de persoane și necesitatea unei protecții sporite.
Ministerul justifică această inițiativă prin faptul că mai multe legislații naționale s-au îndepărtat de reglementarea generală și au optat pentru soluții mai specifice în cazul infracțiunilor contra vieții, adaptându-se la diferite situații particulare.
Consultările vor implica „toți actorii relevanți” și vor avea ca scop identificarea celor mai bune soluții de reglementare. Dacă se va stabili necesitatea unor intervenții legislative, acestea ar putea include pedepse mai aspre pentru anumite tipuri de crime: „O astfel de soluție poate consta în instituirea în cuprinsul infracțiunii de omor calificat a unei circumstanțe agravante speciale constând în suprimarea vieții unei persoane pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel. În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracțiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani”.
Articolul Ministerul Justiției vrea să modifice Codul Penal pentru infracțiunile contra vieții apare prima dată în Mediafax.
Primarul Lia Olguța Vasilescu a povestit pe Facebook cum s-a desfășurat vizita. Cu două săptămâni în urmă, cineva a sunat la Primăria Craiova anunțând că urmează să sosească o echipă de la televiziunea națională din Cehia și cerând recomandări turistice.
Deși administrația locală s-a obișnuit cu astfel de vizite – recent plecase o echipă de la televiziunea națională din Grecia – de data aceasta lucrurile au fost diferite.
„Echipa TV” cehă a refuzat să fie însoțită de reprezentanți ai primăriei, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum, și a cerut doar sprijin în caz de nevoie.
Vizitatorii s-au îndreptat către centrul vechi și Parcul Romanescu, două dintre principalele atracții turistice ale Craiovei.
„Azi dimineață am aflat că nu echipa tv a fost în Craiova, ci președintele Cehiei, Petr Pavel. Ne bucurăm de o vizită așa importantă și sperăm să îi fi plăcut orașul!”, scrie Lia Olguța Vasilescu.
Articolul Președintele Cehiei a vizitat „pe mutește” România. A trecut în secret prin Craiova, iar Primăria a aflat abia luni apare prima dată în Mediafax.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a transmis în cadrul discuției cu președintele că studenții sunt hotărâți să înceapă o serie de proteste și manifestații odată cu începerea anului universitar, dacă măsurile de austeritate instaurate prin Legea nr. 141/2025 care afectează educația nu vor fi abrogate.
ANOSR a fost alături de federațiile sindicatelor profesorale și de elevi astăzi, 08.09.2025, în cadrul revoltei desfășurate împotriva măsurilor de austeritate care afectează întreg sistemul de învățământ și beneficiarii acestuia, inclusiv studenții. Protestul a început la ora 11 în fața Guvernului României unde studenții, profesorii, părinții și elevii și-au arătat nemulțumirea în stradă față de deciziile cuprinse în cadrul Legii nr. 141/2025, solicitând totodată abrogarea acestora cu celeritate pentru a putea desfășura în condiții normale procesul didactic.
La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a invitat la discuții reprezentanții tuturor actorilor din educație afectați de aceste măsuri.
ANOSR a reprezentat interesele tuturor studenților prin Președintele federației, care a expus întreaga situație cu care se confruntă comunitatea studențească, subliniind necesitatea de a avea un sistem de burse satisfăcător și corect din punctul de vedere al criteriilor de acordare a acestora, perioadei, numărului de beneficiari și, nu în ultimul rând, cu un cuantum minim al bursei sociale care să acopere nevoile reale ale studenților. Mai mult decât atât, în discuție a fost punctată și limitarea nejustificată a dreptului studenților de a călători beneficiind de reducerea de 90% pe toate rutele, drept care a fost îngrădit în urma prin adoptarea O.U.G. 156/2024. Reprezentantul ANOSR a transmis faptul că în mai puțin de 25 de zile, anul universitar va începe în toate instituțiile de învățământ superior din țară, iar studenții sunt hotărâți să înceapă o serie de proteste în toate centrele universitare, dacă măsurile cuprinse în cadrul Legii nr. 141/2025 care afectează învățământul nu sunt abrogate.
„Deciziile Guvernului României, avându-i în prim plan pe Prim-ministrul și Ministrul Educației și Cercetării, prevăzute de Legea nr. 141/2025 nu fac decât să accentueze inechitățile deja existente din sistemul de educație și să afecteze accesul la studii superioare al persoanelor aflate în situații socio-economice dificile sau cu nevoi educaționale speciale, determinând o creștere a numărului de studenți care se vor afla în imposibilitatea de a-și susține financiar parcursul educațional, ceea ce va genera o sporire a abandonului universitar. Acest fenomen de părăsire a sistemului de învățământ reprezintă o problemă majoră pentru țara noastră, având o rată de peste 40%.
Prevederile Legii nr. 141/2025 diminuează fondul de burse și protecție socială cu aproximativ 52%. Conform analizei ,,Bursele studenților – ,,povara” statului de 10 ani”, publicată de ANOSR în 14.08.2025, fondul de burse a fost dintotdeauna insuficient în raport cu cheltuielile reale pentru trai ale studenților, calculele noastre arătând că, în prezent, pentru a acoperi toate cheltuielile de trai necesare, cuantumul minim al bursei sociale ar trebui să fie de 1588 de lei, în loc de doar 925 de lei cât este acum. În aceeași analiză demonstrăm cum numărul de studenți care vor putea beneficia de bursă începând cu noul an universitar ar putea să scadă cu aproximativ 44.000”, transmite organizația.
Cerințele ANOSR• revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni)
• revenirea la acordarea burselor către studenți pe toată durata anului calendaristic (12 luni)
• creșterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut
• reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat
• diversificarea de către universități a formelor de sprijin pentru studenți, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituționale
• creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale
• abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 de la art. XXIX, alin. (1) care limitează dreptul studenților de a beneficia de facilitățile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele.
ANOSR anunță că va continua protestele masive și marșurile studenților în toate centrele universitare, dacă prevederile Legii 141/2025 nu vor fi eliminate.
Articolul ANOSR anunță că va continua protestele masive și marșurile studenților în toate centrele universitar apare prima dată în Mediafax.
Marine Le Pen, lidera extremei drepte din Franța, va fi judecată în apel între 13 ianuarie și 12 februarie anul viitor. Este un proces definitoriu, care va decide dacă va putea participa la alegerile prezidențiale din 2027, scrie Politico.
În martie, Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri ale Parlamentului European și a primit o interdicție de cinci ani de a candida, o decizie care i-a afectat serios planurile prezidențiale.
Lidera extremistă a negat atunci acuzațiile și a contestat imediat hotărârea în instanță.
După un lanț de reacții de nemulțumire din partea liderilor extremiști, inclusiv a președintelui Donald Trump, Curtea de Apel a promis o decizie până în vara lui 2026. De regulă, instanța decide la două-trei luni după proces.
Ea și alți 24 de inculpați au fost acuzați că au folosit ilegal fonduri ale Parlamentului European pentru a plăti angajați ai Raliului Național care rar sau niciodată nu lucrau la Bruxelles sau Strasbourg.
Curtea de Apel a declarat la acel moment că s-au deturnat peste 4 milioane de euro în 12 ani.
Cea mai dură pedeapsă i-a revenit lui Le Pen, pentru activități ilegale ca fostă deputată europeană și ca președintă a partidului său, Frontul Național.
În timp ce colaboratorul ei, Jordan Bardella, ar putea candida ca alternativă la președinție, Marine Le Pen, deputat în Adunarea Națională, a spus că vrea să folosească toate căile legale pentru a participa la alegeri.
Articolul Apelul lui Marine Le Pen în procesul care i-a adus interdicţia de a candida la alegerile prezidenţiale din 2027 are data oficială. Când va fi judecată apare prima dată în Mediafax.
Imaginile cu baricada au marcat cel mai recent episod al unei campanii de aproape un an împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), în cadrul căreia sute de membri ai partidului au fost arestați și închiși.
În exteriorul clădirii, sute de polițiști anti-revoltă au reținut protestatarii, au folosit spray paralizant și s-au luptat cu liderii CHP, principalul rival al președintelui Tayyip Erdogan.
În prima săptămânp din septembrie, o instanță din Istanbul a decis înlăturarea șefului provincial al CHP din Istanbul, Ozgur Celik, pentru presupuse nereguli. Instanța a ordonat ca Gursel Tekin, fost vicepreședinte CHP, să îl înlocuiască pe Celik pe o perioadă temporară.
CHP a respins decizia ca fiind „nulă”, a precizat că Tekin fusese exclus din partid și a promis că nu va ceda postul lui Celik nimănui.
Cu toate acestea, Tekin a ajuns luni la sediul CHP, în mijlocul protestelor, pentru a prelua postul. El a intrat în clădire cu sprijinul poliției, după un conflict cu membrii partidului aflați în interior, și a declarat jurnaliștilor că nu lucrează pentru stat și că se angajează să ajute la rezolvarea problemelor CHP.
La câteva etaje mai sus, parlamentarii CHP au împins mobilierul aproape până în vârful ușii pentru a împiedica intrarea poliției și a lui Tekin. Într-o scară aflată în exteriorul biroului, ofițerii de poliție au evacuat susținătorii CHP, folosind și spray paralizant pentru a-i scoate afară, au declarat martorii.
„Astăzi, nu încearcă doar să evacueze clădirea de susținătorii CHP de aici, ci încearcă, de fapt, să demonteze democrația”, a spus Gokhan Gunaydin, deputat CHP aflat în spatele baricadei, într-o transmisiune live pe X din interiorul camerei.
Peste 50 de parlamentari CHP se aflau la sediul partidului pentru a descuraja poliția. Principalul indice bursier al Istanbulului a scăzut luni cu 3%, parțial din cauza creșterii riscului politic, au spus analiștii.
Articolul Opoziția din Turcia folosește mese și scaune pentru a bloca poliția la sediul partidului apare prima dată în Mediafax.
