Сборщик RSS-лент

Domanski a declarat că schema Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE) a UE oferă finanțare ieftină și este esențială pentru securitatea Poloniei în fața amenințării din partea Rusiei, potrivit Reuters.

„În acest moment, ne concentrăm pe programul SAFE – este prioritatea noastră”, a declarat Domanski în marja unei vizite la Londra. „Sunt aproape 44 de miliarde de euro disponibili pentru noi imediat.”

Întrebat despre alte eforturi de finanțare a apărării, cum ar fi inițiativa Marii Britanii, Finlandei și Olandei de a colabora în domeniul finanțării și achizițiilor publice în domeniul apărării, Domanski a declarat că Polonia este implicată în grupuri de lucru la nivel tehnic. „Și noi participăm la discuții”, a spus el.

Țările se străduiesc să intensifice finanțarea și achizițiile publice în domeniul apărării, pe măsură ce amenințările la adresa securității și conflictele se intensifică la nivel mondial, războiul Rusiei din Ucraina fiind în al patrulea an, iar conflictul din Orientul Mijlociu dă puține semne de atenuare.

Polonia, interesată și de alte mecanisme

Impulsul Regatul Unit-Finlanda-Țările de Jos, denumit de Domanski Mecanismul Multilateral de Apărare, este una dintre numeroasele inițiative concurente care vizează canalizarea mai multor fonduri private către națiunile care se reînarmează.

Canada a condus recent o campanie pentru înființarea unei noi bănci multilaterale de apărare – Banca de Apărare, Securitate și Reziliență sau DSRB – ca parte a efortului prim-ministrului Mark Carney de a consolida cooperarea dintre membrii NATO și alți aliați.

„Inițial, comparând cele două, am considerat acest MDM mult mai interesant”, a spus Domanski, refuzând să detalieze.

Conform a două sondaje la ieșirea de la urne publicate la scurt timp după încheierea votului marți seara, partidul prim-ministrului danez Mette Frederiksen părea să fi câștigat cele mai multe voturi, dar a avut rezultate mai slabe decât se aștepta, cu aproximativ 19% până la 21% din voturi, potrivit The Guardian.

Dacă se va confirma, social-democrații și celelalte partide de stânga care formează „blocul roșu” ar fi mult departe de o majoritate în parlamentul cu 179 de locuri.

Însă nici partidele de dreapta ale așa-numitului „bloc albastru” nu au reușit, plasându-l în centrul atenției pe ministrul de externe, Lars Løkke Rasmussen, liderul moderaților de centru-dreapta nealiniați, ca probabil factor decisiv.

Rezultatele oficiale sunt așteptate miercuri dimineață. Danemarca se confruntă acum cu săptămâni de discuții pentru o coaliție, după care pare probabil să apară o altă coaliție de centru sau o coaliție de centru-dreapta.

Frederiksen a convocat alegeri anticipate

Perspectivele lui Frederiksen pentru un al treilea mandat de prim-ministru nu păreau prea bune după alegerile municipale dezastruoase din noiembrie, când partidul său a suferit o lovitură gravă la nivel național și a pierdut controlul asupra Copenhaga pentru prima dată în peste 100 de ani.

Mette Frederiksen în vârstă de 48 de ani a convocat alegeri anticipate luna trecută, sperând să beneficieze de o „creștere” a sondajelor în Groenlanda, ca răspuns la modul în care a gestionat amenințările lui Donald Trump din ianuarie de a invada teritoriul în mare parte autonom care face parte din regatul danez.

Discuțiile dintre SUA, Nuuk și Copenhaga sunt încă în desfășurare, dar tensiunile s-au diminuat. Cu toate acestea, criza pare să fi avut un efect de durată asupra alegătorilor danezi.

Prim-ministrul Mette Frederiksen este pe cale să câștige alegerile din Danemarca, în ciuda faptului că social-democrații au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimul secol, a anunțat un sondaj la ieșirea din urne miercuri, relatat de Politico.

Partidul social-democrat condus de premierul danez Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din 1903 încoace, deoarece votul parlamentar din țara scandinavă a rămas prea strâns pentru a fi decis, potrivit sondajelor de ieșire din urne, transmise și de Financial Times.

Denmark’s Prime Minister Mette Frederiksen pictured during a press conference at Elysee Palace in Paris, France on January 28 2026. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM

Blocul de stânga al lui Frederiksen urma să obțină între 83 și 86 de locuri în legislativul danez, înaintea unei formațiuni de dreapta care ar putea obține între 75 la 78, potrivit două sondaje.

Partidul de centru al fostului prim-ministru de dreapta Lars Løkke Rasmussen părea bine plasat pentru a menține echilibrul puterii, cu 14 locuri.

Un total de 90 de locuri sunt necesare pentru o majoritate în parlamentul danez, unele guverne anterioare bazându-se pe sprijinul parlamentarilor care reprezintă teritoriile semi-autonome Groenlanda și Insulele Feroe.

Totuși preconizează că social-democrații vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că au obținut doar 19,2% din voturi, cel mai mic total de la începutul anilor 1900, potrivit unui sondaj de ieșire din uz publicat de postul public de televiziune DR. 

Rezultatele finale sunt așteptate după miezul nopții, ceea ce va pregăti terenul pentru discuții dificile de coaliție care vor dura probabil săptămâni, dacă nu chiar luni.

„Sunt alegeri catastrofale pentru social-democrați. Mette Frederiksen poate avea un profil foarte important pe scena europeană, dar în Danemarca se află într-o criză profundă”, a declarat Noa Teddington, comentatoare politică și fostă consultantă social-democrată. 

Amenințările lui Trump, gură de oxigen pentru Frederiksen

După o înfrângere istorică în alegerile locale de anul trecut, Frederiksen a primit o gură de oxigen politică după eforturile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda – declanșând un moment de miting în jurul steagului pe care liderul danez a încercat să-l valorifice prin convocarea unor alegeri anticipate. 

Principalul contracandidat de dreapta al lui Frederiksen, partidul Venstre, condus de Troels Lund Poulsen, a obținut doar 9,3% din voturi.

Alex Vanopslagh, din partea Alianței Liberale, a ieșit în evidență ca figură principală de dreapta, cu 10,5%, conform sondajului. Stânga Verde este prevăzută să termine pe locul al doilea, cu 11,4%.

Danemarca este împărțită în mod egal între un „bloc roșu” de partide de stânga, condus de social-democrați, și „blocul albastru” de dreapta, condus de Poulsen.

Partidul Moderați, aflat în centru și condus de actualul ministru de externe Lars Løkke Rasmussen – care a obținut 8,2% din voturi, conform sondajului de ieșire din urne – va avea probabil ultimul cuvânt în discuțiile de coaliție. 

Stânga Verde, Alianța Roșii-Verzi și Partidul Social-Liberal Danez, toate parte a blocului roșu al lui Frederiksen, au obținut rezultate mai bune decât la alegerile parlamentare din 2022.

Factorul decisiv în coaliție

Este puțin probabil ca următorul guvern să fie o repetare a actualei coaliții, o administrație interpartidă care a rupt diviziunea tradițională roșu-albastru din politica daneză pentru a-i include pe social-democrații de centru-stânga, pe Venstre de centru-dreapta și pe moderații de centru. 

Blocurile nu au reușit să găsească o majoritate, ceea ce înseamnă că Rasmussen apare ca factorul decisiv în discuțiile de coaliție. El a îmbrățișat deschis această idee, propunându-se cu o zi înainte de alegeri ca „mediator regal”, numit de regele Frederik al X-lea, pentru a intermedia discuțiile. 

Campania electorală: Trump, pesticide, apărare, religie și cocaină

Pe lângă amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, campania electorală s-a concentrat pe teme precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, interzicerea pesticidelor în zonele sensibile ale apelor subterane, creșterea cheltuielilor pentru apărare, ridicarea interdicției privind energia nucleară, bunăstarea animalelor și reinstituirea unei sărbători religioase. 

Campania nu a fost lipsită de controverse. Liderul Alianței Liberale, Vanopslagh, a recunoscut că a consumat cocaină în timpul mandatului său de lider al partidului, ceea ce i-a determinat pe unii danezi să-l considere nepotrivit pentru funcția de prim-ministru.

În timp ce marile oraşe, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, au ajuns aproape de standardele europene, alte regiuni au rămas în urmă, marcate de lipsa investiţiilor şi de oportunităţi limitate, iar disparităţile regionale s-au accentuat. Cum facem din disparitatea regională un motor de creştere pentru următorul deceniu?

Fie că vorbim despre pereţi din materiale reciclate, fie despre decoraţiuni sau chiar lenjerie din materiale sustenabile, antreprenorii locali au lansat câteva afaceri „verzi“ cu care încească să aducă un suflu nou într-un domeniu în care trendurile se schimbă constant.

Ce înseamnă leader­shipul într-un context marcat de incertitu­dine, cum gestionează liderii presiunea, atât pe cea vizibilă, cât şi pe cea invizibilă, precum şi cum reuşesc să rămână autentici într-un mediu care cere performanţă constantă - acestea au fost temele centrale ale ediţiei din acest an a Galei Women in Power.

Segmentul fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri – exchange traded funds) traversează cea mai bună pe­rioadă de la redeschiderea pieţei lo­ca­le de capital şi a devenit o opţiune de bază pentru cei care vor să investească pe bursă.

Companiile aeriene trec printr-una din cele mai dificile perioade ale sale de după pandemie şi se aşteaptă la o creştere a costurilor cu combustibilul.

Până anul trecut, mutările reprezentau peste 60% din totalul cererilor, iar din 2025 observăm un echilibru între mutări şi reînnoirile contractelor pentru spaţiile deja ocupate.

Ediţia din 24 martie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi l-a avut invitat pe Răzvan Paşol, director general al Patria Asset Management, cel mai mare furnizor de fonduri tranzac­ţionate la bursă de pe piaţa locală, care a discutat despre interesul în creştere pentru aceste tipuri de instrumente, evoluţia pieţei de gestionare a activelor şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti în contextul fluctuaţiilor externe.

Cristian Hordilă, cofondator şi producător de film la Hopa Film, se declară a fi un clujean adoptat şi spune că a văzut cum, în ultimii ani, acest oraş a explodat din punct de vedere cultural.

După mai multe profesii încercate, printre care şi inginer şi economist, Răzvan Miroiu a transformat o întâmplare într-un business de turism prin care îi ajută pe turiştii străini să descopere România. Prin Nicolas Experience Tours, el organizează tururi ghidate private pentru străini. Iniţial, el nu a avut nicio legătură cu turismul, a trecut prin mai multe joburi şi domenii, fiind ghidat de un principiu.

Noile directive europene, cuprinse în regulamentul PPWR - The Packaging and Packaging Waste Regulation (PPWR), vin cu o serie de măsuri care accelerează adopţia de către producătorii de băuturi a ambalajelor din PET cu conţinut reciclat, cunoscut sub numele de rPET.

Ultimii ani au fost unii de bun augur pentru mărcile locale, care au fost tot mai prezente pe buzele sau în coşurile românilor. Oa­menii au început să pună accent şi valoare pe ideea de „made in Romania“, iar această orientare a fost şi mai evidentă în pandemie.

Obezitatea este o boală cronică complexă, cu impact major asupra sănătăţii, ce implică peste 200 de complicaţii, dar care poate fi gestionată dacă este diagnosticată şi tratată din timp.

O investiţie bună în imobiliare începe cu o bună documentare, fie că vor­bim despre preţurile reale de tranzacţionare, de nivelul chiriilor şi chiar şi de viteza de închiriere, care poate face diferenţa între un randa­ment bun şi unul erodat, spune Georgian Marcu, broker şi fondator al agenţiei imobiliare Green Angels, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.

An de an, numărul polonezilor aflaţi în căutare de surse suplimen­tare de venit este în creştere, şi nu doar în rândul celor cu cele mai mici venituri.

Gigantul american Apple a anunţat lansarea Apple Business, o nouă platformă de tip all-in-one destinată companiilor, care reuneşte instrumente de gestionare a dispozitivelor mobile, servicii de e-mail şi soluţii de vizibilitate a mărcii în ecosistemul propriu de aplicaţii.