Autoritățile din Turcia au desfășurat vineri o serie de percheziții simultane în Istanbul și în alte nouă provincii, în urma cărora au fost reținuți 17 oficiali ai unor cluburi de fotbal, suspectați de implicare în activități legate de pariuri ilegale, notează Associated Press.
Anchetatorii au constatat că suspecții ar fi plasat pariuri sportive în timp ce ocupau funcții oficiale în cadrul cluburilor, după ce au analizat datele platformelor legale de pariuri pentru perioada 2020-2026.
Printre persoanele reținute se află și patru membri ai conducerii unor cluburi de primă ligă din Istanbul, Galatasaray și Beșiktaș. Totodată, autoritățile au emis mandate de reținere și pentru alți doi suspecți, care nu au fost încă arestați.
„Continuăm cu hotărâre lupta împotriva pariurilor ilegale, a violenței în sport, a manipulării meciurilor și a produselor infracțiunii. Orice structură, relație sau acțiune suspectă care subminează spiritul sportului și pune sub semnul întrebării credibilitatea fotbalului va fi investigată cu fermitate”, a transmis ministrul Justiției, Akin Gurlek.
Scandalul privind pariurile ilegale din fotbalul turc a izbucnit în luna octombrie, după ce Federația Turcă de Fotbal a deschis o investigație privind suspiciuni că arbitri ar fi pariat pe meciuri. Scandalul s-a extins rapid, ajungând ca în decembrie să fie reținute 46 de persoane, printre care jucători, președinți de cluburi sau comentatori.
Scandalul de corupție reprezintă o lovitură extrem de grea pentru fotbalul din Turcia care a marcat o perioadă de revenire în special prin calificarea la Campionatul Mondial din 2026, după o absență de 24 de ani.
De asemenea, țara se pregătește să găzduiască, alături de Italia, Campionatul European de fotbal din anul 2032.
„Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții”, arată CSM, într-un comunicat de presă publicat, vineri.
CSM precizează că evaluarea Comisiei Europene „nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public”.
„Aceste narațiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzații individuale, neconfirmate factual, nu este susținută de evaluările internaționale privind România din ultimii patru ani”, acuză CSM.
Potrivit CSM, Comisia Europeană constată că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.
Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanți, pentru îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar, mai afirmă CSM.
Magistrații acuză că ÎCCJ ȘI PÎCCJ nu au fost invitate la consultări„Totodată, Raportul reține că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (n.r. – stakeholders). Reamintim ca nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii și explicații publice”, acuză sursa citată.
Potrivit CSM, reformarea unui sistem de o asemenea importanță „se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei”.
„Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale”, transmite CSM.
CSM acuză că raportul Comisiei Europene conține „informații factuale neconforme”Potrivit CSM, raportul conține și „informații factuale neconforme cu realitatea”.
„Spre exemplu, se susține că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile și astfel este afectat dreptul magistraților de a formula căi de atac. Din 2022 legislația a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare”, susține CSM.
Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar.
„Consiliul ia act de faptul că Raportul formulează și recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare”, transmite CSM.
Consiliul transmite că va analiza recomandările Comisiei Europene și va participa „cu bună-credință, în limitele competențelor sale constituționale, la punerea lor optimă în aplicare”.
De asemenea, CSM transmite că solicită participanților la dezbaterea publică „să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obținerea unui câștig electoral facil”.
„O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii”, conchide CSM.
Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 a fost publicat vineri, de autoritățile de la Bruxelles. Documentul conține o amplă analiză a sistemului judiciar din fiecare stat membru UE, inclusiv pentru România.
„Am semnat astăzi ordinul de revocare din funcția de director general al Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) a doamnei Anna-Maria Dudas. Consider că o persoană care folosește instituția publică în interes propriu și nu respectă legea și regulile nu poate conduce o instituție a statului”, a anunțat Radu Miruță.
Corpul de control, trimis să facă verificăriMinistrul a transmis că a dispus Corpului de Control al ministerului să facă o verificare completă la CENAFER.
„Vor fi analizate contabilitatea instituției, cheltuielile, plățile efectuate, modul în care au fost administrați banii publici și gestionarea patrimoniului instituției”, a adăugat Miruță.
Acesta a mai spus că nu va tolera abuzurile, privilegiile sau folosirea funcțiilor publice în interes personal.
„Curățarea administrației nu înseamnă doar sancționarea celor care greșesc, ci și respect pentru oamenii cinstiți care țin instituțiile statului în picioare. Cine confundă funcția publică cu un privilegiu personal nu trebuie sa aibă loc în administrație”, susține ministrul.
Atelier de ciocolată în Gara de NordAnunțul vine după controlul efectuat la CENAFER, unde reprezentanții Ministerului Transporturilor au descoperit ingrediente și echipamente folosite pentru prepararea ciocolatei, precum și un spațiu amenajat ca locuință pentru directoare în interiorul instituției.
În timpul verificărilor, directoarea CENAFER, Anna Maria Dudas, a susținut că produsele găsite urmau să fie oferite cadou la biserică și a negat că le-ar fi folosit pentru consum personal. Ea a recunoscut însă că locuiește în spațiul amenajat din sediu. Directoarea a afirmat că l-a amenajat din fonduri proprii și că a preluat situația de la conducerile anterioare.
Ministrul a mai spus vineri că atelierul de ciocolată descoperit în sediul CENAFER din Gara de Nord nu va mai funcționa.
CENAFER este o instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor care are atribuții privind calificarea și instruirea personalului din domeniul feroviar.
Procurorii din München suspectează că imaginile ar fi fost colectate în beneficiul unei entități străine sau al unei organizații interzise, iar ancheta este în plină desfășurare.
Bărbatul a fost reținut pe 15 iulie, după ce poliția a primit o sesizare din partea unui cetățean. Ulterior, procurorii au obținut un mandat de arestare, considerând că există indicii suficiente pentru continuarea cercetărilor, scrie Reuters.
Identitatea suspectului nu a fost făcută publică de autoritățile germane.
Compania vizată produce tancurile Leopard 2 și obuzierele CaesarPotrivit unor surse din domeniul securității, fabrica vizată aparține grupului franco-german KNDS, unul dintre cei mai importanți producători europeni de echipamente militare. Compania produce, printre altele, tancurile Leopard 2 și obuzierele autopropulsate Caesar, utilizate de mai multe state membre NATO și de armata ucraineană.
Deocamdată, procurorii nu au prezentat dovezi care să confirme că suspectul ar fi transmis informațiile colectate către o putere străină sau către o organizație interzisă. Totuși, anchetatorii analizează dacă zborul dronei a făcut parte dintr-o activitate de spionaj sau de culegere ilegală de informații privind infrastructura de apărare a Germaniei.
Suspiciuni privind activități de spionajCazul apare într-un context în care autoritățile germane și serviciile de informații europene au intensificat monitorizarea incidentelor care vizează infrastructura critică și obiectivele din industria de apărare. În ultimii ani, mai multe state europene au raportat tentative de supraveghere a bazelor militare, fabricilor de armament și altor obiective strategice, pe fondul tensiunilor geopolitice generate de războiul din Ucraina.
Utilizarea dronelor în apropierea unor facilități militare sau industriale este atent monitorizată de autorități, întrucât astfel de dispozitive pot fi folosite pentru colectarea de imagini și informații sensibile fără a atrage imediat atenția.
Anchetatorii încearcă acum să stabilească scopul exact al zborului și dacă suspectul a acționat pe cont propriu sau la solicitarea unei persoane ori organizații din afara Germaniei.
Investigațiile continuăProcuratura din München nu a oferit detalii suplimentare despre probele aflate la dosar și nici despre eventualele acuzații care vor fi formulate în perioada următoare. De asemenea, autoritățile nu au precizat dacă au fost descoperite imagini sau alte date stocate pe drona utilizată de suspect.
Investigația continuă, iar anchetatorii încearcă să stabilească toate circumstanțele cazului și eventualele conexiuni internaționale. Dacă suspiciunile se vor confirma, dosarul ar putea deveni unul dintre cele mai importante cazuri recente privind securitatea obiectivelor din industria de apărare germană.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a efectuat vineri o vizită de lucru pe litoral, unde a verificat modul în care sunt respectate regulile privind administrarea plajelor în plin sezon estival.
Potrivit Dianei Buzoianu, în urma controalelor au fost identificate 23 de terase care încalcă legislația, ceea ce înseamnă un număr considerabil mai mic față de anii anteriori.
Aceasta a precizat, în cadrul unei conferințe de presă, că situația s-a îmbunătățit semnificativ comparativ cu sezonul trecut, chiar dacă numărul verificărilor a fost mai mare.
„Am fost în vizită pe teren astăzi. Practic, suntem în plin sezon estival și vrem să vedem exact care sunt măsurile care au fost luate până în acest moment și cum arată situația față de anul trecut pe plajele din România. Vestea bună este că, dacă anul trecut aproximativ o treime dintre operatori încălcau, într-o formă sau alta, prevederile privind construcțiile ilegale de pe plaje, în momentul de față avem doar 23 de cazuri descoperite, deși numărul controalelor a crescut semnificativ față de anul anterior. Asta înseamnă că operatorii sunt mult mai atenți și respectă legislația într-o măsură mult mai mare”, a declarat Diana Buzoianu, în cadrul unei conferințe de presă.
Ea a mai precizat că, în anii precedenți, în plin sezon estival, erau depistate peste 100 de terase care nu respectau regulile.
„În anii anteriori, erau undeva la peste 100 de astfel de terase în plin sezon. Este clar că suntem pe un traseu corect și ne bucurăm să vedem acest rezultat în urma controalelor, a comunicării publice și a faptului că am trasat o linie roșie pe plajele din România”, a afirmat ministra.
Potrivit acesteia, toate cele 23 de cazuri au fost transmise către Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), iar instituția a notificat autoritățile locale și operatorii economici.
„Cele 23 de terase care sunt în această situație au fost comunicate către ISC. Inspectoratul a transmis mai departe către primării, iar operatorii au fost deja notificați pentru a desființa terasele care nu respectă legislația”, a explicat Buzoianu.
„Dacă în termen de cinci zile de la notificarea finală aceste terase nu vor fi ridicate, se vor aplica sancțiunile prevăzute de contract. Una dintre cele mai importante este chiar rezilierea contractului de închiriere a plajei respective. Sper însă că vom ajunge în punctul în care și ultimii operatori vor înțelege că legislația trebuie respectată”, a spus aceasta.
Diana Buzoianu a mai precizat că, în timpul vizitei pe care a efectuat-o pe teren, a constatat că majoritatea operatorilor respectă deja regulile privind utilizarea plajelor.
„Pe zonele în care am fost noi, aproximativ 80% din plajele închiriate respectau prevederile legale. Era păstrată suprafața de 30% destinată accesului liber al oamenilor, astfel încât oricine să poată veni cu propriul prosop. De asemenea, am văzut că sunt respectate și regulile privind folosirea materialelor naturale, precum lemnul sau stuful, în locul plasticului”, a explicat ministra.
Ea a adăugat că, în cazul celor 23 de terase care încalcă regulile, legea va fi aplicată fără excepții. Dintre aceste terase, șase sunt în stațiunea Mamaia, iar celelalte sunt amplasate în alte zone de pe litoralul județului Constanța, a spus ministra interimară a Mediului.
