Acting Prime Minister Ilie Bolojan announced on Tuesday that Romgaz and OMV Petrom have completed the installation of the production platform for natural gas extraction in the Black Sea. According to him, work will continue over the coming months, and gas production is scheduled to begin next year.
“Yesterday, Romgaz and OMV Petrom completed the installation of the production platform for natural gas extraction in the Black Sea, Romania’s largest natural gas project,” the acting prime minister said.
He noted that the platform’s support structure has already been assembled and secured to the seabed.
“The platform’s support structure has been installed and secured to the seabed. It has a total height of over 220 meters and weighs over 16,000 metric tons, having been transported and installed using specialized vessels over the past few months,” he said.
Essential stages of the projectThe prime minister stated that the installation of the platform and the 160-kilometer pipeline connecting it to the shore “are essential stages of the project.”
“The installation of the platform and the 160-kilometer pipeline connecting it to the shore are essential stages of the project. Work will continue in the coming months with the completion of all connections and will conclude with the testing of the facilities, so that gas production can begin next year,” said Ilie Bolojan.
“Black Sea gas production is a strategic energy project for our country. The new gas supplies will enable industrial revitalization, ensure the availability of domestically produced fertilizers for agriculture (from the Azomureș plant) under favorable conditions for farmers, and guarantee the gas needed for residential consumption at a stable price in the coming years,” he said.
He said the project will strengthen Romania’s position in the European energy market.
“The exploitation of Black Sea gas transforms Romania into a key player in ensuring energy security in the region and into the largest gas producer in the European Union,” the interim prime minister added.
Cercetătorii au analizat date din Studiul Global al Poverii Bolilor 2023, publicate în perioada 1990-2023. Ei au urmărit 12 factori de risc pentru boala cardiacă ischemică. Printre aceștia se numără colesterolul LDL ridicat, fumatul și poluarea cu particule, arată Medical News Today.
În 2023, boala a provocat 473.000 de decese în Statele Unite. Cifra reprezintă o scădere de 58,7% față de anul 1990.
Trei factori domină riscul de decesTensiunea arterială sistolică ridicată a fost principalul factor de risc în 2023.
Ea a fost urmată de alimentația nesănătoasă și de colesterolul LDL crescut. Acești trei factori au fost responsabili pentru aproape jumătate din decese. Potrivit autorului principal Gregory Roth, mulți dintre acești factori nu provoacă simptome vizibile. Boala poate fi prevenită, iar riscurile ei sunt modificabile, a subliniat el.
Obezitatea și glicemia, riscuri în creștereDecesele legate de un indice de masă corporală ridicat au crescut cu 12,5% din 1990. Glicemia ridicată pe nemâncate a înregistrat o creștere de 10,5% în aceeași perioadă.
Cardiologul Carlos Alfonso, neimplicat în studiu, confirmă aceste tendințe din practica medicală zilnică. El subliniază legătura tot mai puternică dintre obezitate, diabet și riscul cardiovascular. Un alt specialist, Cheng-Han Chen, spune că bolile cardiace rămân principala cauză de mortalitate în SUA.
Ce recomandă medicii pentru prevențieExperții recomandă o dietă săracă în grăsimi saturate și alimente procesate.
Exercițiile fizice zilnice ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Controlul colesterolului cu ajutorul statinelor este util pentru reducerea riscului. Cardiologul Renato Apolito recomandă și controlul glicemiei, alături de renunțarea la fumat. Verificările medicale regulate permit depistarea timpurie a acestor factori de risc. Cunoașterea propriilor valori medicale este esențială pentru prevenție, spun specialiștii.
Romanian President Nicușor Dan announced on Tuesday that the LPG Gas Lisbon, flying the Liberian flag, was struck overnight outside Romanian territorial waters, approximately 20 nautical miles from the coast.
The head of state stated that the entire crew was safely evacuated and that Romanian authorities intervened immediately to manage the situation.
Last night, the Liberian-flagged LPG Gas Lisbon was struck outside Romanian territorial waters, approximately 20 nautical miles off the Romanian coast.
In a message posted on Platform X, the president explained that the incident occurred off the Black Sea coast and that Romanian rescue crews responded quickly.
“Last night, the Liberian-flagged LPG Gas Lisbon was struck outside Romanian territorial waters, approximately 20 nautical miles off the Romanian coast,” Nicușor Dan stated.
The president noted that two vessels from the Romanian Agency for the Safety of Human Life at Sea were immediately dispatched to the scene of the incident and managed to evacuate everyone on board, including three crew members who were injured.
„Everyone was brought safely ashore”“Shortly after the incident, two vessels from the Romanian Agency for the Safety of Human Life at Sea arrived at the scene and evacuated the entire crew, including the three injured members. Everyone was brought safely ashore,” the head of state said.
Authorities also dispatched a tugboat to the area to prevent “the vessel from drifting and posing an additional danger to navigational safety.”
He stated that Romanian authorities are now investigating the circumstances surrounding the incident.
“State institutions are on high alert and will clarify the circumstances, causes, and responsibilities related to this serious incident, which is most likely part of the Russian Federation’s illegal war of aggression against Ukraine,” the president said.
President Nicușor Dan also noted that the vessel had departed from the port of Alexandria, Egypt, and was headed for the Ukrainian port of Reni.
The GAS LISBON, IMO number 9267974, is a liquefied petroleum gas (LPG) tanker built in 2002 in Japan. The vessel is approximately 120 meters long, has a capacity of over 8,000 cubic meters, and sails under the Liberian flag.
Over the past year, the vessel has repeatedly made voyages between ports in the Eastern Mediterranean and the Black Sea, with stops in Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas, and Sulina. Its recent history also includes voyages to Tulcea and Galați.
E principala schimbare pe care Complice.ro, curator și furnizor de experiențe pentru companii și persoane fizice, o vede în datele din prima jumătate a lui 2026. Astfel, compania a înregistrat în prima jumătate a lui 2026 o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro, în creștere cu 88% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Corporate: experiențele trec trec din zona de recompensare în zona de loializare
Bugetul pentru o experiență de echipă a stat, ani la rând, la capitolul reward: un gest frumos, dar opțional, printre primele tăiate când bugetele se restrâng. Datele Complice.ro din prima jumătate a lui 2026 arată că această logică s-a schimbat: tot mai multe companii tratează experiențele ca pe un instrument de retenție, atât a angajaților, cât și a partenerilor și clienților.
Astfel, creșterea din zona corporate vine în principal din partea clienților existenți ai Complice.ro, care au alocat bugete pentru experiențele pentru echipe și parteneri de business. Evoluția contrastează cu tendința generală de pe piață, unde majoritatea companiilor din România și-au redus sau reorganizat cheltuielile pe acest segment: evenimente mai puține, mai scurte, cu un număr mai mic de participanți, iar unele companii au renunțat temporar la astfel de inițiative.
„Contextul e același pentru toată lumea: bugete mai mici, incertitudine, presiune pe orice cost care nu e strict critic. Diferența e cum reacționează fiecare companie la asta. Mulți dintre clienții noștri sunt companii mari, din IT, retail, imobiliare sau financiar-bancar, care simt mai puțin criza și care au ales să lucreze cu mai puțini furnizori, dar de încredere, în loc să împartă bugetul. Practic, am devenit partenerul lor pentru astfel de decizii, dincolo de furnizorul de experiențe. Și mai vedem ceva concret: companiile care au introdus deja aceste experiențe în strategia de retenție nu le taie din buget la prima presiune, pentru că știu exact cât costă să înlocuiești un angajat bun pe care dorești să îl ții aproape”, mai spune Oana Pascu.
Totodată, tipul de proiecte implementate s-a schimbat și el. Dacă în anii anteriori majoritatea inițiativelor corporate erau punctuale, legate de un eveniment sau o ocazie specială, în prima jumătate a lui 2026 companiile au comandat mai des proiecte integrate în programe recurente, cu tradiție, nu doar pentru un singur eveniment izolat. Practic, decizia de a investi într-o experiență pentru echipă nu mai vine dintr-un calendar de evenimente, ci dintr-o strategie de HR ori marketing. Citeşte comunicatul integral AICI
Terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (Caspian Pipeline Consortium – CPC), singurul care transportă țiței kazah către UE, și-a oprit operațiunile pe fondul unor atacuri cu drone asupra navelor civile care operau în terminal, după cum au transmis responsabilii kazahi citați de presa internațională.
Este vorba de două petroliere, ASIA și NISSOS IOS, au fost atacate, atacate în timpul operațiunilor de încărcare, la terminalul Consorțiului Conductei Caspiene (CPC) de pe coasta Mării Negre a Rusiei, după cum a anunțat CPC duminică, adăugând că operațiunile de încărcare cu petrol au fost suspendate.
Petrolierul ASIA a luat foc, care a fost ulterior stins. Atacurile nu s-au soldat cu răniți sau decese în rândul personalului sau contractorilor CPC și nici nu a existat o deversare de petrol, navele rămânând la suprafață, potrivit Reuters.
Ministerul Energiei din Kazahstan a declarat că instalațiile Single Point Mooring (SPM), SPM-1 și SPM-3, nu au fost avariate.
„În prezent, operațiunile de încărcare a țițeiului la terminal au fost suspendate în așteptarea unei evaluări complete a consecințelor incidentului”, a precizat acesta într-un comunicat citat de Reuters.
La data menționată, CPC nu a identificat nicio parte responsabilă pentru incident. Potrivit sursei citate, în ultimele zile s-a înregistrat o escaladare accentuată a atacurilor atât ale Rusiei, cât și ale Ucrainei asupra navelor maritime din Marea Neagră și Marea Azov.
MAE Kazah condamnă atacurile asupra unei infrastructuri civileMinisterul Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan condamnă cu fermitate atacurile cu dispozitive aeriene fără pilot (UAV) efectuate în zilele de 17 și 19 iulie 2026 împotriva navelor civile din Marea Neagră, angajate în transportul comercial legitim de petrol prin infrastructura Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC), potrivit comunicatului transmis duminică de Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan.
„Considerăm că astfel de atacuri constituie o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale Republicii Kazahstan, precum și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional legal și piețele energetice globale și să submineze securitatea lanțurilor globale de transport și de aprovizionare logistică. Un motiv de îngrijorare deosebită îl reprezintă faptul că mecanismul convenit anterior de toate părțile implicate pentru schimbul de informații privind navele civile care intră în apele Mării Negre pentru a încărca petrol la terminalele CPC a fost ignorat în mod deliberat, punând astfel în pericol viața și siguranța echipajelor de la bordul acestor nave”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, Kazahstanul solicită încetarea imediată a acestor atacuri și adoptarea unor măsuri cuprinzătoare pentru a asigura securitatea infrastructurii utilizate pentru exportul de hidrocarburi kazahe.
„Îndemnăm cu fermitate țările noastre partenere să condamne fără echivoc aceste atacuri și invităm toate părțile implicate să elaboreze măsuri concrete. Credem cu tărie că numai respectarea strictă a dreptului internațional poate preveni repetarea unor astfel de incidente. Republica Kazahstan efectuează în prezent o evaluare cuprinzătoare a pagubelor cauzate. La finalizarea acestei evaluări, Kazahstanul își rezervă toate drepturile prevăzute de dreptul internațional pentru a-și proteja interesele legitime, inclusiv solicitarea unei despăgubiri integrale pentru pagubele cauzate”, a transmis MAE kazah.
„Republica Kazahstan subliniază că nu există nicio alternativă la soluționarea pașnică a conflictelor și își reafirmă angajamentul față de principiile dreptului internațional, libertatea de navigație și asigurarea funcționării fiabile a rutelor internaționale de transport, logistică și energie”, potrivit reprezentanților diplomației din Kazahstan.
Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC)CPC este o conductă petrolieră cu o lungime de 1.510 de kilometri, care leagă zăcămintele de petrol din Kazahstan de la Marea Caspică cu portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră. Petrolul încărcat la Novorossiisk este apoi transportat cu nave petroliere către piețele mondiale, inclusiv în Uniunea Europeană. CPC transportă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului.
CPC este deținut de un consorțiu de companii și state, în care Federaţia Rusă deține 31% din, restul participației fiind împărțit între Kazahstan, Chevron și alte companii.
UE importă aproape tot țițeiul său. Odată cu înlocuirea celei mai mare părți a importurilor sale din Rusia, țițeiul kahaz a urcat pe locul 2 în topul statelor de import, după SUA și la egalitate cu Norvegia.
De ce trebuie UE să importe petrol?Petrolul reprezintă o mare parte din energia consumată în UE, dar statele membre ale UE nu dețin rezerve mari de petrol. Acesta este motivul pentru care UE importă aproape tot țițeiul său (aproximativ 97% în 2024). Deși UE se află în tranziție de la combustibilii fosili, aceasta este încă foarte dependentă de importurile de petrol. În 2025, UE a importat aproximativ 435 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 212 miliarde de euro, potrivit datelor UE.
Principalii trei parteneri de import ai UE în 2025 au fost Statele Unite, Kazahstan și Norvegia, toți trei furnizând între 12% și 15% din importurile de petrol ale UE (în ceea ce privește cantitățile importate).
Al patrulea partener de import al UE a fost Libia, cu o cotă de peste 9%, urmată de Arabia Saudită (6,8%) și Nigeria și Irak (ambele cu o cotă de 5,8%). Aproximativ 7% din importurile de petrol ale UE în 2025 au provenit din țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG): Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
După declanșarea războiului din Ucraina, implicit eliminarea importurilor de țiței din Rusia din mixul UE, cea mai mare pondere a importurilor de țiței a revenit SUA și Kazahstanului. Ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 25,8% în 2021 la 2,2% în 2025. Această scădere a fost compensată în principal de creșterea importurilor din SUA, Norvegia și Kazahstan.
Numai anul trecut, volumele livrate de Kazahstan către Uniunea Europeană aproape că s-au dublat, ajungând la 55,8 milioane de tone în 2025. Per ansamblu, potrivit presei de specialitate Kazahstanul a exportat aproximativ 76 milioane de tone de țiței și produse petroliere în 2025, Uniunea Europeană fiind principala destinație (55,8 milioane de tone), ceea ce a dus la poziționarea Kazahstanului drept al doilea cel mai mare furnizor de țiței al UE, cu aproximativ 12% din totalul importurilor, după Statele Unite.
Mai ales în contextul creșterii globale a presiunilor pe prețul barilului de petrol, pe fondul celui de-al doilea conflict în derulare, din Iran, UE solicită Kazahstanului volume chiar mai mari de țiței, în ciuda limitelor impuse de acordul OPEC+ după cum a declarat recent ministrul kazah al Energiei, Erlan Akkenzhenov, citat de Reuters.
„Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului, iar noi suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să mărim livrările”, a spus demnitarul kazah. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte fiabil pentru partenerii noștri. Având în vedere restricțiile din Strâmtoarea Hormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările”, a declarat Akkenzhenov reporterilor.
„Ei cer maximul. Bineînțeles, avem constrângeri de infrastructură în limitele nivelurilor actuale de producție ale Kazahstanului”, a spus Akkenzhenov.
Pentru a stimula producția și livrările de petrol, Kazahstanul a amânat lucrările de întreținere la câmpul petrolier Kashagan până în 2027. Kazahstanul este pregătit să crească volumul de petrol transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane de tone pe an și chiar mai mult, potrivit Reuters.
Austria și România sunt țările cele mai expuse întreruperilorConform cifrelor oficiale, Kazahstanul are o cotă de aproximativ 52–56% din importurile de țiței ale Austriei (7,5 mil. tone importate în 2024), iar estimările mai recente indică o creștere până la aproximativ 60%.
Și pentru România țițeiul din Kazahstan are o pondere de aproximativ 60% din importuri, acesta ajungând la rafinăriile Petromidia, cea mai mare din România, operată de Rompetrol.
Conform logicii economice, o eventuală întreruperi pe termen lung a livrărilor de țiței kazah prin CPC către Europa nu poate decât să crească impactul pe preț, în lipsa unei soluții rapide de suplinire a cererii.
Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane tone de petrol fiind acoperit prin producţia internă, după cum arată datele pe anul trecut furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF.
Cel mai important partener comercial al României era pentru importurile de petrol este Kazahstanul, de unde a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol (aprox 62%) pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea, Libia. Factura pentru tot anul trecut plătită de companiile din România pentru importurile de petrol s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, arătau datele INS pe anul trecut.
Din totalul de 8,9 milioane de tone de țiței, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și a procesat 5,37 de milioane de tone, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).
Țițeiul importat ajunge aici prin Oil Terminal și prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, aflat la 8,6 de kilometri în largul Mării Negre, care este de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) şi este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore şi o a doua parte, la care se conectează nava, care poate gira liber în jurul părţii statice, în funcţie de vânt, curent şi valuri. Debitul maxim de operare este de 7.000 m³/h, ceea ce înseamnă că o navă care transportă între 80.000 şi 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore, potrivit datelor companiei.
Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan și în primele două luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut, cu o pondere ușor mai scăzută, de la 65% la 63%.
Calculate pe primele trei luni, importurile de ţiţei au scăzut și mai abrupt în primul trimestru în 2026 – care includ și momentul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și consecințele acestui conflict asupra aprovizionării și pe burse – față de cel similar din 2025
Astfel, în primul trimestru al acestui an, importurile au fost de 1.576 de mii tone echivalent petrol, fiind cu 694,2 milioane tone echivalent petrol mai reduse, ceea ce înseamnă cu 30,6%, față de cele din ianuarie – martie 2025.
Potrivit raportului Rompetrol Rafinare pe primul trimestru din 2026, în primele trei luni din 2026, Petromidia a procesat aproape 1,2 milioane de tone de materii prime, preponderent țiței kazah (KEBCO și CPC) furnizat cu sprijinul KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan.
Rafinăria din Năvodari a obținut aproape un milion de tone de carburanți – 330.000 de tone de benzine, respectiv 614.000 de tone de motorină, volume semnificative, având în vedere perioada de circa trei săptămâni în care procesele operaționale din Petromidia au fost sistate pentru lucrările de revizie.
Nava de război rusă Neustrashimy a efectuat luni un exercițiu de artilerie cu foc real, care a durat aproximativ 30 de minute, la circa 40 de mile marine sud de orașul Plymouth.
Operațiunea s-a desfășurat în ape internaționale și a fost monitorizată îndeaproape de Marina Regală britanică, în contextul intensificării activităților navale ruse în apropierea Regatului Unit în ultimele luni, scrie TVP World.
Potrivit informațiilor prezentate de BBC, fregata rusă Neustrashimy a fost urmărită pe întreaga durată a misiunii de nava britanică HMS Tyne, care a supravegheat desfășurarea exercițiului.
Înainte de începerea tragerilor, echipajul rus a informat nava britanică despre intenția de a desfășura un exercițiu de artilerie și a solicitat acesteia să se îndepărteze la o distanță considerată sigură pentru evitarea oricărui incident.
Exercițiul cu foc real s-a desfășurat fără incidente, iar HMS Tyne a continuat să monitorizeze activitatea navei ruse pe întreaga perioadă.
Franța a cerut explicații prin radioPe durata exercițiului, un avion militar francez aflat în zonă a contactat prin radio fregata rusă pentru a solicita informații privind intențiile și desfășurarea activității militare.
Ministerul britanic al Apărării a transmis că Marina Regală urmărește permanent activitatea navelor militare ruse din apropierea Regatului Unit și este pregătită să intervină pentru protejarea securității naționale.
„Royal Navy continuă să urmărească îndeaproape activitatea navei și este pregătită să protejeze securitatea națională a Regatului Unit”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării.
Intensificarea activităților navale ruseExercițiul militar a avut loc chiar în prima zi de mandat a noului prim-ministru britanic, Andy Burnham. Autoritățile britanice nu au indicat însă că alegerea momentului ar avea vreo semnificație politică sau militară.
Incidentul se înscrie într-un context mai amplu al intensificării prezenței navale ruse în apropierea coastelor britanice.
În luna iunie, o altă fregată rusă a tras focuri de avertisment în apropierea unui iaht britanic care naviga prin Canalul Mânecii, iar pușcașii marini britanici au urcat la bordul unui petrolier asociat unor interese rusești și aflat sub sancțiuni.
Autoritățile britanice continuă să monitorizeze cu atenție activitatea militară rusă din regiune, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și statele membre NATO.
Scandalul dintre administrația Trump și The New York Times a stârnit un val de nemulțumire în rândul grupurilor din SUA care susțin libertatea presei, protejată de Constituție. Totul a pornit de la o dezvăluire a jurnaliștilor de la The New York Times care au relatat despre deficiențele de securitate ale noului avion prezidențial Air Force One, un cadou pentru Trump din Qatar, motiv pentru care liderul SUA s-a întors de la Summitul NATO de la Ankara cu avionul său obișnuit.
Furia lui Trump în ceea ce privește relatarea The New York Times a făcut ca o parte din telefoanele oficialilor SUA din avion să fie verificate iar, ulterior, administrația a dorit să afle și sursele confidențiale ale presei care au dezvăluit informațiile despre deficiențele de securitate ale aeronavei.
Citații pentru interceptări ale jurnaliștilor și rudelor acestoraThe New York Times relatează Administrația Trump a căutat înregistrările telefonice ale mai multor jurnaliști de la New York Times și ale rudelor acestora – inclusiv ale mamei unui reporter – în efortul său de a demasca sursele confidențiale care furnizaseră informații pentru articole despre capacitățile de securitate ale noului avion Air Force One al președintelui Trump.
Departamentul de Justiție a declarat pentru ziar la sfârșitul săptămânii trecute că a emis citații către furnizori terți de servicii telefonice, solicitând înregistrările telefonice și de mesaje text ale mai multor jurnaliști. Acest efort s-a adăugat citațiilor emise pe 10 iulie, care urmăreau să oblige reporterii să depună mărturie în fața unui mare juriu federal.
„Acțiunile guvernului echivalează cu o încercare extraordinar de agresivă și neortodoxă a administrației Trump de a descoperi sursele confidențiale ale jurnaliștilor independenți ale căror reportaje l-au înfuriat pe președinte”, notează ziarul.
Citațiile suplimentare — care vizau și informații despre apelurile și mesajele de pe telefoanele a două dintre soțiile reporterilor — au fost descrise într-o moțiune depusă sâmbătă de avocații ziarului The Times, care solicită anularea cererilor . Moțiunea a fost respinsă luni dimineață de judecătorul Arun Subramanian de la Curtea Districtuală a SUA din Manhattan.
O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiție, Kiersten Pels, a declarat: „Orice citație emisă de Departamentul de Justiție se face în deplină conformitate cu legislația federală și politica internă a departamentului”.
The New York Times a relatat la începutul acestei luni că oficialii federali aveau îngrijorări semnificative cu privire la capacitățile de securitate ale noului avion Air Force One al lui Trump, donat de Qatar. Trump a fost înfuriat de această relatare, iar Casa Albă i-a ordonat directorului FBI, Kash Patel, să supravegheze ancheta .
Președintele a zburat în Turcia cu avionul construit în Qatar, lăudându-i reporterilor interiorul aurit, dar apoi a plecat cu mai vechiul Air Force One la îndemnul Serviciilor Secrete. Întrebat despre problemele de securitate, Donald Trump a spus că noul avion va fi „la capacitate maximă” în „aproximativ o lună”.
Toate citațiile au fost suspendate până când judecătorul Subramanian se pronunță asupra moțiunii de anulare cerută de ziarul. O audiere pe această temă este programată joi, la Manhattan.
The Times a precizat că două dintre citațiile guvernului au vizat înregistrări telefonice datând din 1 ianuarie, cu multe luni înainte ca The Times să relateze despre preocupările legate de securitatea zborului Air Force One. „
Această perioadă sugerează cu tărie că departamentul folosește această anchetă nu pentru a se concentra asupra presupuselor preocupări care decurg din articolele din 8 și 9 iulie, ci pentru a căuta informații despre relațiile jurnaliștilor cu sursele lor, într-un sens mai larg”, a scris ziarul.
The Times și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la încercarea guvernului de a extrage înregistrările telefonice ale rudelor jurnaliștilor săi. Ziarul relatează că mama unui reporter care s-a dorit interceptată era specializată în probleme de sănătate mintală, iar soția unui alt reporter era angajată într-un post de conducere la o importantă firmă de avocatură.
„Această succesiune de evenimente și momentul în care guvernul a făcut dezvăluirile sunt profund tulburătoare din motive evidente”, a scris The Times în moțiunea sa. „Ele ridică întrebări presante cu privire la desfășurarea acestei presupuse anchete de securitate națională și confirmă absența oricărei regularități în utilizarea marelui juriu de către departament în acest caz. De asemenea, ele subliniază de ce este necesară urgent intervenția acestei instanțe”, arată ziarul.
Operațiunea a fost desfășurată în portul Vado Ligure, unde un container frigorific sosise dintr-unul dintre principalele porturi ale Ecuadorului. Transportul a fost supus unui control de către Garda Financiară și Agenția Vamală și a Monopolurilor, notează publicația Il Sole.
În urma verificărilor, autoritățile au descoperit 650 de pachete care conțineau, împreună cu ambalajele, peste 770 de kilograme de cocaină de înaltă puritate.
Potrivit anchetatorilor, cantitatea are o valoare de vânzare estimată la 250 de milioane de euro.
Drogurile erau ascunse printre zeci de paleți încărcați cu banane. Capturarea transportului este rezultatul unei activități extinse de analiză și monitorizare a rutelor comerciale care leagă America de Sud de portul Vado Ligure.
Acesta a devenit în ultimii ani un nod logistic important pentru mărfurile destinate Europei, dar și o țintă pentru rețelele internaționale de trafic de droguri.
Operațiunea a rezultat într-una dintre cele mai importante capturi de droguri realizate în ultimii ani în portul Vado Ligure și vine la doar câteva săptămâni după o altă operațiune în urma căreia au fost confiscate peste 300 de kilograme de cocaină de înaltă puritate.
