Va fi a patra încercare de formare a unui Guvern cu puteri depline după căderea Cabinetului Ilie Bolojan. Ultima variantă, Guvernul propus de Siegfried Mureșan, a fost respinsă miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.
De această dată, Nicușor Dan a anunțat că nu mai vrea prelungirea blocajului. Consultările încep la ora 14.00, cu PSD, și continuă, din jumătate în jumătate de oră, cu AUR, PNL, USR, UDMR, minoritățile și celelalte grupări parlamentare. Ultimii chemați sunt parlamentarii neafiliați, la ora 19.00. Președintele ar urma să anunțe noua nominalizare în aceeași zi.
Două variante principale pe masa lui Nicușor DanPrima variantă este una politică: Sorin Grindeanu premier și un Guvern minoritar PSD.
Social-democrații merg la Cotroceni cu propunerea ca liderul partidului să fie desemnat prim-ministru. Un asemenea Executiv ar avea însă nevoie de voturi din afara PSD pentru a trece de Parlament și apoi pentru a putea guverna.
A doua variantă, preferată în acest moment de șeful statului este desemnarea unui premier independent sau tehnocrat, în jurul căruia să poată fi construită o majoritate parlamentară.
Pe lista președintelui s-ar afla mai multe nume. Printre cele cunoscute se numără Alexandru Nazare, actualul ministru interimar al Finanțelor, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale, și Eugen Tomac, consilier prezidențial. În săptămâni a mai fost vehiculat și numele diplomatului Luca Niculescu.
Miza unui independent este simplă: acesta ar trebui să fie suficient de acceptabil pentru PSD, PNL și UDMR încât să poată obține cele 233 de voturi necesare în Parlament, fără ca partidele să fie obligate să renunțe public la toate „liniile roșii” trasate în ultimele săptămâni.
Liniile roșii care blochează majoritateaProblema lui Nicușor Dan nu este lipsa variantelor de premier, ci matematica parlamentară.
Președintele a exclus participarea AUR la guvernare și, potrivit informațiilor din jurul negocierilor, nu dorește nici ca viitorul Guvern să depindă de voturile partidului condus de George Simion. Șeful statului și-a justificat poziția prin mandatul său pentru păstrarea direcției pro-occidentale și pentru menținerea stabilității financiare a României.
PSD transmite, la rândul său, că nu există o variantă de guvernare PSD-AUR și încearcă să construiască o formulă în jurul propriei propuneri sau al unui tehnocrat acceptat de partid.
USR se află pe poziția opusă PSD. Dominic Fritz a cerut din nou alegeri anticipate, iar partidul a transmis că nu dorește să susțină un Executiv din care să facă parte PSD.
PNL merge la Cotroceni fără o nouă propunere oficială de premier, după eșecul lui Siegfried Mureșan. În interiorul partidului există însă opinii diferite privind relația cu PSD: o parte a liberalilor ar accepta participarea la o formulă de guvernare împreună cu social-democrații, în timp ce alții ar prefera cel mult acordarea unui vot pentru deblocarea situației politice.
UDMR susține refacerea unei formule de guvernare cât mai apropiate de vechea coaliție, dar fără USR în actualele condiții politice.
Toate aceste condiții fac ca găsirea unei majorități de 233 de voturi să rămână principala problemă a oricărui premier desemnat.
România a trecut examenul S&P, dar a primit un avertismentNoul premier va fi desemnat la numai câteva zile după unul dintre cele mai importante teste financiare ale României din acest an.
S&P Global Ratings a decis vineri seară să mențină ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. România a evitat astfel retrogradarea în categoria „junk”, însă perspectiva ratingului a rămas negativă.
Verdictul a venit însă cu o condiție care pune o presiune suplimentară exact asupra negocierilor politice de luni.
S&P spune că scenariul său de bază presupune că România va reuși să formeze un Guvern și să prezinte un cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028. Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a Guvernului, care ar împiedica reducerea deficitului, poate conduce la scăderea ratingului.
S&P estimează pentru 2026 un deficit bugetar de aproximativ 6,25% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024, însă consideră că stabilitatea politică și continuarea consolidării fiscale sunt esențiale pentru anii următori. Agenția estimează un deficit de 5,8% în 2027 și de 5% în 2028.
Mai mult, toate cele trei mari agenții de rating – S&P, Fitch și Moody’s – păstrează în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României. Asta înseamnă că viitorul Guvern va intra la Palatul Victoria cu foarte puțin spațiu pentru experimente fiscale sau pentru o nouă perioadă de paralizie politică.
Dodik este un politician ferm pro-rus care, deși nu a apărut pe buletinul de vot, a dominat campania și a inflamat diviziunile cu o retorică separatistă care a stârnit temeri privind o nouă instabilitate în Bosnia, potrivit The Guardian.
Fost președinte al entității cu majoritate sârbă a țării, Republica Srpska, lui Dodik i s-a interzis să dețină funcții publice după ce a fost condamnat anul trecut pentru sfidarea deciziilor trimisului internațional care supraveghea acordul de pace din 1995 care a pus capăt războiului.
Cu aproape 90% din voturi numărate, aliata lui Dodik, Željka Cvijanović, din partea partidului de dreapta Alianța Social-Democraților Independenți, a obținut peste 55% din voturi pentru a ocupa unul dintre cele trei locuri în președinția tripartită a țării, depășind cu aproximativ 30 de puncte procentuale cel mai apropiat adversar.
Discurs cu trimitere la Trump și PutinÎntr-o conferință de presă de duminică seară, Dodik a declarat că partidul său naționalist va deține, de asemenea, o „vastă majoritate” în adunarea Republicii Srpska și a atribuit victoria alegerilor „victoriei magnifice” a președintelui american Donald Trump din 2024 și sprijinului președintelui rus Vladimir Putin.
„Nimeni nu ar trebui să ne ceară să schimbăm politica”, a spus Dodik. „Nu vom renunța, ci vom continua pentru poporul nostru… Nu-mi vine să cred că am dat peste cap așa ceva.”
Aproximativ 3,4 milioane de alegători au fost eligibili să aleagă cei trei membri ai președinției multietnice a țării, parlamentarii parlamentului național și șefii instituțiilor celor două entități ale țării: Federația Bosnia și Herțegovina, cu majoritate musulmană, și Republica Srpska, dominată de etnici sârbi.
Decizia a fost luată duminică, în cadrul unei reuniuni online a celor șapte membri principali ai grupului: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan și Oman, potrivit Reuters.
OPEC+ nu majorează producția în noiembrieȚintele de producție pentru noiembrie rămân astfel neschimbate. OPEC+ nu intenționează să facă noi ajustări importante ale politicii de producție înainte de anul viitor.
Producătorii din zona Golfului continuă însă să extragă mai puțin petrol decât nivelurile stabilite prin cotele oficiale. Exporturile au fost afectate de perturbările provocate de războiul dintre SUA, Israel și Iran, iar fluxurile au variat în ultimele luni între 60% și 80% din nivelurile normale, potrivit Reuters. „Piața petrolului rămâne tensionată”, a explicat analistul UBS Giovanni Staunovo, citat de Reuters.
Manchester, Regatul Unit.Prețul și disponibilitatea benzinei și motorinei au fost afectate semnificativ de tensiunile din Orientul Mijlociu. Foto: Ioannis Alexopoulos/London News Pictures via ZUMA Press Wire
Petrolul Brent rămâne peste 100 de dolariPrețul petrolului a coborât ușor la sfârșitul săptămânii trecute, după ce liderii europeni au acceptat solicitarea președintelui american Donald Trump de a elibera rezerve de motorină. Presiunea asupra pieței nu a dispărut însă. Petrolul Brent se tranzacționa în continuare la peste 100 de dolari pe baril, față de aproximativ 73 de dolari înainte de izbucnirea războiului cu Iranul.
În paralel, conflictul a întârziat evaluarea capacității de producție a statelor OPEC+, un proces important pentru stabilirea cotelor din 2027. Grupul a majorat în mai multe etape țintele de producție în 2026, după ani de reduceri. O mare parte dintre aceste creșteri au rămas însă doar pe hârtie, deoarece problemele logistice și perturbările din Orientul Mijlociu au limitat producția efectivă.
Cei șapte membri principali au produs în august aproximativ 25 de milioane de barili pe zi. Nivelul a fost cu 630.000 de barili pe zi peste cel din iulie, dar cu aproximativ 5 milioane de barili pe zi sub nivelul de dinaintea războiului. OPEC+ mai are în vigoare reduceri de aproximativ 2 milioane de barili pe zi pentru majoritatea membrilor.
Ce înseamnă pentru șoferii din RomâniaDecizia este importantă și pentru România, unde prețurile carburanților au rămas la niveluri ridicate. Datele din 1 octombrie ale Buletinului petrolier al Comisiei Europene indicau un preț mediu de aproximativ 1,90 euro pe litru pentru benzina standard în România și 2,10 euro pentru motorină.
La începutul lunii octombrie, prețul mediu raportat la pompă în România ajunsese la aproximativ 10,08 lei pe litru pentru benzină și 10,94 lei pentru motorină. Benzina era cu circa 19% peste minimul înregistrat în perioada analizată din acest an. Presiunea asupra prețurilor nu vine însă exclusiv din decizia OPEC+. Piața europeană este afectată de costurile ridicate ale petrolului și motorinei, de perturbările transporturilor și de incertitudinile legate de aprovizionarea din Orientul Mijlociu.
Comisia Europeană a avertizat recent că piața petrolieră europeană rămâne tensionată, în special în cazul motorinei și al combustibilului pentru aviație. Rezervele de urgență ale UE sunt însă la niveluri ridicate, iar statele membre pregătesc măsuri pentru limitarea impactului asupra consumatorilor vulnerabili. Următoarea reuniune a celor șapte membri principali ai OPEC+ este programată pentru 1 noiembrie. Atunci grupul va analiza din nou situația pieței și producția pentru luna decembrie.
Căldura extremă prezintă un „ risc crescut în timpul sarcinii”, a declarat luni șeful agenției ONU pentru Schimbări Climatice, Simon Stiell, într-un discurs susținut la o reuniune premergătoare COP31 din Fiji, potrivit Le Figaro. „Creșterea temperaturilor este însoțită de un risc crescut în timpul sarcinii”, a spus Stiell la lansarea reuniunii pregătitoare, desfășurată între 5 și 8 octombrie, pentru conferința internațională privind clima, COP31, care va avea loc în noiembrie la Antalya, Turcia.
„Valurile de căldură extremă legate de schimbările climatice din timpul sarcinii sunt din ce în ce mai mult asociate cu nașteri premature, nașteri de copii morți, greutate mică la naștere și complicații materne”, a continuat el. Riscurile căldurii și, prin extensie, ale schimbărilor climatice, pentru sarcină sunt din ce în ce mai bine documentate, chiar dacă rămân multe întrebări cu privire la mecanismele fiziologice care le explică.
Creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldurăUn studiu amplu, publicat în 2024 în revista Nature Medicine, oferă o idee generală asupra stării actuale a cunoașterii: temperaturile ridicate cresc riscuri multiple, de la nașteri premature până la decesul nou-născutului și malformații congenitale.
Conform unui sondaj la care a făcut referire Stiell în discursul său, în care a intervievat profesioniști din domeniul sănătății materne din cinci țări din întreaga lume (inclusiv Australia, Regatul Unit și Brazilia), 73% au raportat o creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură cauzate de valurile de căldură extremă care au afectat femeile însărcinate în ultimii cinci ani.
„Sarcina ar trebui să fie o perioadă a speranței”, a subliniat el luni. Însă „pentru milioane de oameni, devine o sursă de anxietate”, deoarece „valurile de căldură extremă și alte dezastre legate de climă pun presiune pe sistemele de sănătate și amenință resurse esențiale precum alimentele, apa și electricitatea”, a remarcat el luni.
„Schimbările climatice nu trebuie niciodată folosite pentru a justifica o scădere a siguranței sarcinilor și a nașterii”, a declarat și Simon Stiell. Pentru națiunile din Pacific, întâlnirea din Fiji este o oportunitate de a atrage atenția comunității globale asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice în regiune.
„Super Forța de Informații” va acționa pentru a se asigura că SUA continuă să fie lider în dezvoltarea tehnologiei și va coordona interacțiunea guvernului cu publicul, a declarat Trump pe rețelele de socializare, potrivit BBC.
Președintele Comisiei Federale pentru Comerț, Andrew Ferguson, și subsecretarul Apărării pentru Cercetare și Inginerie, Emil Michael, vor face, de asemenea, parte din grupul de lucru.
Trump a declarat săptămâna trecută că va înființa un consiliu care să supravegheze siguranța inteligenței artificiale, după ce șefii de top din domeniul tehnologiei vor semna ceea ce a descris ca fiind un pact „obligatoriu din punct de vedere moral” pentru reglementarea tehnologiei.
Pe 30 septembrie, președintele a semnat și un ordin executiv pentru a redenumi IA drept „superinteligență”, după ce anterior afirmase că termenul artificial făcea ca tehnologia să sune „falsă”.
Unii lideri de top din domeniul tehnologiei au început deja să folosească noul nume, inclusiv multimiliardarul Elon Musk, care a declarat pe rețelele de socializare că va redenumi platforma de inteligență artificială a firmei sale, SpaceXAI, în SpaceXSI.
Rashad al-Alimi, șeful consiliului prezidențial al Yemenului, a declarat duminică într-un comunicat începerea unei acțiuni militare. „Anunț astăzi începerea operațiunilor militare pentru recucerirea teritoriilor rămase ale republicii și extinderea autorității statului și a instituțiilor sale pe întreg teritoriul național”, relatează The Guardian.
Anunțul stabilește un obiectiv ambițios pentru guvernul aflat în dificultate, care a pierdut recent porțiuni din coasta țării la Marea Roșie și zone din jurul strâmtorii Bab al-Mandab – un punct de legătură pentru transportul maritim internațional – după o ofensivă fulminantă a houthilor, susținuți de Iran.
Guvernul Yemenului, recunoscut la nivel internațional, s-a străduit să limiteze valul de atacuri, chiar și cu sprijinul militar al Arabiei Saudite. Rebelii houthi au vizat din ce în ce mai mult Arabia Saudită în ultimele săptămâni, iar duminică au declarat că au atacat din nou infrastructura petrolieră din capitală.
Declarația a venit la doar câteva ore după ce houthii au tăiat o rută vitală de aprovizionare care lega orașul asediat Taiz de capitala interimară a guvernului, Aden, potrivit unor surse din domeniul securității.
Avansul Houthi a urmat după zile de lupte grele în oraș și în împrejurimi.
Poliția prefecturii Okinawa a anunțat că a arestat un pușcaș marin în vârstă de 20 de ani, staționat la baza aeriană Futenma, sub suspiciunea de ucidere a unei localnice în vârstă de 39 de ani la un hotel din Naha, capitala insulei Okinawa, și de furt al portofelului și rucsacului acesteia în primele ore ale zilei de sâmbătă, poytivit AP.
Agenția de știri Kyodo, citând poliția, a relatat că trupul femeii a fost găsit în camera ei de hotel și că aceasta pare să fi fost strangulată de moarte.
Poliția a declarat că imaginile de pe camerele de supraveghere l-au arătat pe bărbatul despre care se crede că este suspectul intrând în hotel cu victima și ieșind singur. Un ofițer l-a arestat pe suspect după ce l-a văzut mergând singur pe o stradă din cartierul de divertisment din Naha sâmbătă seara, a declarat Kyodo.
„Cazul este un șoc major și adaugă frică locuitorilor din Okinawa, care au fost deja forțați să trăiască lângă bazele americane”, a declarat reporterilor noul guvernator ales al Okinawa, Genta Koja. „Este absolut de neiertat și suntem indignați.”
„Trebuie să spun că disciplina și educația trupelor nu funcționează deloc”, a spus Koja, referindu-se la măsurile luate de armata americană ca răspuns la cazurile penale din trecut.
Locuitorii se plâng de multă vreme de prezența militară americanăAproximativ 50.000 de soldați americani sunt desfășurați în Japonia în baza unui pact de securitate bilateral, aproximativ jumătate dintre ei fiind în Okinawa, al cărei rol strategic este considerat din ce în ce mai important pentru alianța militară nipono-americană, pe fondul tensiunilor crescânde cu China. Reorientarea Japoniei spre sud-vest în ceea ce privește concentrarea sa militară se concentrează în mare măsură pe Okinawa și insulele din apropiere.
Locuitorii din Okinawa s-au plâns de mult timp de zgomotul, poluarea și criminalitatea legate de bazele americane, infracțiunile care implică militari americani în Okinawa complicând legăturile dintre guvernul central al Japoniei și administrația din Okinawa. Cel mai recent caz survine în contextul în care cabinetul prim-ministrului Sanae Takaichi face eforturi pentru a consolida și mai mult prezența militară japoneză în Okinawa și pentru a colabora mai strâns cu armata americană.
La miezul nopții, senatorul conservator Flavio Bolsonaro avea un avantaj larg față de actualul președinte de stânga Lula da Silva, după ce aproximativ un sfert din voturi au fost numărate duminică în primul tur al alegerilor prezidențiale braziliene, relatează Le Figaro.
Fiul fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022) are aproximativ 50,20% din voturi în această numărare parțială, comparativ cu aproximativ 41,63% pentru Luiz Inácio Lula da Silva. Până la ora locală 23:50, 47% din buletinele de vot fuseseră numărate.
Jair Bolsonaro nu a putut candidaFlavio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, era un senator relativ necunoscut acum câteva luni, când tatăl său l-a desemnat drept moștenitor politic. Jair Bolsonaro nu a putut candida deoarece își ispășește pedeapsa cu închisoarea în arest la domiciliu pentru tentativă de lovitură de stat împotriva lui Lula în 2022.
Liderul de stânga, în vârstă de 80 de ani, candidează pentru un al patrulea mandat la conducerea celei mai mari țări din America Latină, un important bastion al stângii într-o regiune care a cunoscut un val conservator în ultimii ani.
Pe de o parte, Lula, în vârstă de 80 de ani, este un pilon al multilateralismului, folosind întâlniri internaționale majore pentru a sublinia importanța sa în găsirea colectivă de soluții la provocările semnificative cu care se confruntă omenirea. Pe de altă parte, Flavio Bolsonaro propune o aliniere mult mai puternică cu Statele Unite sub Donald Trump, care vizează sistematic organizațiile internaționale și a cărui viziune asupra lumii seamănă cu legea celui mai puternic.
Președintele Braziliei este ales prin vot direct: buletinul de vot al fiecărui alegător contează în mod egal și nu există un colegiu electoral. Dacă niciun candidat nu câștigă mai mult de 50% din voturile valabile exprimate în primul tur, un al doilea tur de scrutin va avea loc trei săptămâni mai târziu, între cei doi candidați care au obținut cele mai multe voturi.
Bombardierele au fost redistribuite înapoi la bazele lor din Statele Unite, potrivit unui oficial al Pentagonului care nu era autorizat să discute despre mișcări militare sensibile și care a vorbit duminică sub condiția anonimatului, relatează AP.
Observatorii aviației, precum Military Air Tracking Alliance, au observat zeci de bombardiere B-52 și B-1 operând de la baza RAF Fairford încă de la începutul războiului din Iran. Ei au observat o serie de bombardiere B-1 decolând din bază duminică.
Poliția a arestat joi un cetățean cu dublă cetățenie britanică și iraniană, sub suspiciunea de a plănui un atac terorist în urma unui incident de securitate la o bază aeriană militară administrată de SUA în Anglia, pe care autoritățile britanice au legat-o de Teheran.
Poliția britanică antiteroristă, care anchetează incidentul de securitate la baza aeriană, a anunțat, sâmbătă, faptul că bărbatul cu dublă cetățenie britanică și iraniană, care fusese arestat în acest caz, a fost eliberat pe cauțiune.
Duminica trecută, cinci bărbați, toți cetățeni britanici din Londra, au fost arestați sub suspiciunea de deținere de explozibili și infracțiuni teroriste în apropierea bazei aeriene RAF Fairford, care a fost folosită de bombardierele americane pentru a ataca Iranul. Poliția a declarat un „incident major”, iar mai multe locuințe din satul Whelford, aflat în apropierea bazei, au fost evacuate.
