După ce candidatul AUR, George Simion, a pierdut alegerile prezidențiale, mai mulți susținători și-au filmat reacțiile extreme, tăind sau arzând pașapoarte și acte de identitate, exprimându-și dezamăgirea față de rezultat. Aceste imagini au fost imediat preluate și promovate de Russia Today, postul rus de televiziune interzis în UE, și redistribuite de site-ul Lenta.ru.
Potrivit jurnaliștilor ruși, românii nemulțumiți „și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul statului” și „s-au plâns că nu-și mai pot salva țara”. Totodată, unii dintre ei au cerut azil politic în Rusia și alte țări, scrie Agora.md.
Presa Kremlinului folosește reacțiile românilor pentru a contesta legitimitatea alegerilor din RomâniaArticolul din Lenta îl citează pe Pavel Durov, fondatorul Telegram, care acuză implicarea serviciilor franceze în procesul electoral din România. Durov susține că i s-a cerut blocarea canalelor conservatorilor români în timpul votului, cerere pe care a refuzat-o.
În același registru, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat alegerile ca fiind „cel puțin ciudate”, susținând că fostul candidat Călin Georgescu ar fi fost „scos forțat din cursă”.
Maria Zaharova: „Alegerile din România nu pot fi numite alegeri”Într-o declarație dură, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a afirmat că procesul electoral din România a fost lipsit de legitimitate și că „este imposibil să te amesteci într-un asemenea proces, nu poți decât să te alegi cu probleme”.
Russia Today, instrument de propagandă interzis în UE, promovează haosul post-electoral din RomâniaDeși Russia Today este blocat oficial în România și în întreaga Uniune Europeană, presa rusă continuă să distribuie materiale online prin platforme alternative și rețele sociale. România a interzis accesul la RT și Sputnik în februarie 2022, considerându-le instrumente de dezinformare și propagandă ale Kremlinului, după invazia rusă în Ucraina.
În prezent, accesarea canalului de Telegram al Russia Today este imposibilă în România, utilizatorii fiind întâmpinați cu mesajul: „Acest canal nu poate fi afișat deoarece a încălcat legi locale (România)”.
Articolul Românii care și-au distrus actele după alegeri sunt promovați intens de presa Kremlinului apare prima dată în Mediafax.
„Nu sunt 500 000 de bugetari intrați pe pile, ci maxim 100 000”. Este afirmația făcută de liderul sindicaliștilor BNS, Dumitru Costin, în cadrul unei conferințe de presă, în care a comentat mai multe declarații făcute în campania electorală de George Simion.
„Eu am făcut o afirmaţie săptămâna trecută legată de cifra aia de 500.000. Am spus că este o cifră absolut hazardată, că, din ce cunosc eu, cred că la nivelul întregului sector public din România, te opreşti undeva în maxim 100.000 de pile venite pe criterii de partid, indiferent de culoarea acestora, cam 100.000 din total”, a spus liderul sindical în cadrul unei conferinţe de presă.
Dumitru Costin spune că, pentru o reducere a personalului în administrația de stat este nevoie ca pe fiecare ordonator să fie făcute analize-diagnostic.
„Sectorul public este în deficit cronic”El a reamintit, însă, că sectorul bugetar se confruntă, în domenii-cheie ale sale, cu lipsă acută de personal:
„Dacă se doreşte acest lucru (reducerea angajaţilor din sectorul public – n.r.), atunci pe fiecare ordonator de credite din ţara asta trebuie făcute analize diagnostic. Pentru că sectorul public în România suferă de nişte dezechilibre majore. Avem componente în sectorul public în care avem deficite cronice şi am explicat asta pe acea declaraţie halucinantă a domnului Simion cu jumătatea din milion de bugetari care să zboare. Sunt componente ale sectorului public care sunt în deficit cronic. Educaţia este o componentă. O a doua componentă în deficit cronic este cea a sănătăţii publice din România. (…) A treia componentă care se află în deficit cronic este cea de apărare – ordine publică. Pe fiecare din cele trei componente la fel ca şi pe celelalte trebuie să se făcute analize de diagnostic”, a afirmat preşedintele BNS.
Costin a amintit și situația angajaților din sistemul penitenciar, spunând că aceștia au un volum de 1,3 milioane de ore suplimentare.
Conferința de presă a fost prilejuită de recunoașterea reprezentativității Federației Publisind în cadrul grupului de unități din Primăria Ploiești și a instituțiilor publice subordinate Consiliului Local al Municipiului Ploiești.
Articolul Dumitru Costin: „Nu sunt 500 000 de bugetari veniți pe pile, ci 100 000” apare prima dată în Mediafax.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a cerut să fie pusă presiune pe Putin pentru a renunța la ambițiile sale imperialiste: „Să-l împingem pe Vladimir Putin să pună capăt fanteziei sale imperialiste”, iar omologul său britanic, David Lammy, a insistat că „întârzierea eforturilor de pace nu va face decât să ne întărească hotărârea de a ajuta Ucraina să se apere și să folosim sancțiunile noastre pentru a restricționa mașinăria de război a lui Putin.”
Ultimele sancțiuni vizează în principal desființarea unei flote de transport maritim pe care Rusia o folosește pentru a exporta petrol, ocolind plafonul de 60 de dolari pe baril impus de grupul G7 al țărilor industrializate pentru a limita veniturile Rusiei, scrie Reuters.
Marea Britanie și liderii Uniunii Europene au declarat că intenționează să înăsprească sancțiunea, scăzând plafonul de preț, pentru ca Rusia să câștige și mai puțin din vânzarea petrolului. Anunțul noilor sancțiuni nu a avut un răspuns imediat din partea Washingtonului, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a reafirmat că așteaptă un armistițiu imediat și necondiționat din partea Rusiei: „Am subliniat de multe ori că așteptăm un singur lucru de la Rusia – un armistițiu imediat, fără condiții prealabile.”
Presiunea asupra Rusiei pentru a obține armistițiulTrump a declarat luni că Rusia și Ucraina sunt pregătite pentru negocieri. Pe de altă parte, Putin a susține procesul va fi de durată. La rândul său, Ucraina a anunțat că este pregătită să accepte armistițiul imediat propus de președintele Trump, în timp ce Rusia a cerut mai întâi inițierea unor negocieri.
Liderii europeni au considerat că această situație arată că Putin, care a început războiul prin invadarea Ucrainei în 2022, nu este dispus să încheie conflictul. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a discutat cu Volodimir Zelenski și că pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. „Este timpul să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a obține armistițiul,” a scris ea pe platforma X.
Rusia spune că nu acceptă ultimatumuriPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat importanța sancțiunilor, într-o postare pe Telegram: „Sancțiunile contează și le sunt recunoscător tuturor celor care le fac mai concrete pentru făptașii războiului.”
Prin purtătorul de cuvânt al Ministerului său de Externe, Rusia a declarat că nu va accepta ultimatumuri.
Articolul UE și Marea Britanie au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei fără să aștepte decizia lui Trump apare prima dată în Mediafax.
Numărul infracțiunilor motivate politic a atins un nivel record în Germania, cu 84.172 de cazuri raportate în 2024 – o creștere de peste 40% față de anul anterior. Cele mai multe dintre aceste fapte sunt atribuite actorilor cu ideologie de extremă dreapta, potrivit raportului prezentat marți de ministrul de Interne, Alexander Dobrindt.
„Vom continua lupta împotriva extremismului de dreapta”, a declarat Dobrindt, subliniind amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă această formă de radicalizare, scrie POLITICO.
Extremismul de dreapta, principala sursă de infracțiuni politice în GermaniaInfracțiunile de extremă dreapta în Germania au crescut cu aproape 50%, iar numărul faptelor violente motivate politic a ajuns la cel mai înalt nivel din 2016 încoace — 4.107 cazuri. Mai mult de un sfert dintre aceste acte de violență au fost comise de persoane cu ideologie de dreapta radicală.
Holger Münch, șeful Oficiului Federal al Poliției Criminale (BKA), a avertizat că aceste date nu sunt doar cifre seci, ci reflectă o polarizare socială profundă și o radicalizare tot mai accentuată.
„Vedem o deplasare a societății spre dreapta, mai ales în rândul tinerilor, și o creștere a acceptării violenței”, a spus Münch.
Politicieni, activiști și comunitatea evreiască – ținte tot mai frecventeUn alt fenomen îngrijorător este creșterea atacurilor împotriva politicienilor și a celor implicați în campanii electorale: 8.034 de infracțiuni de acest tip au fost înregistrate în 2024.
În plus, infracțiunile antisemite au crescut cu aproape 21%, ajungând la 6.236 de cazuri. Aproximativ jumătate dintre aceste fapte sunt atribuite tot extremei drepte, dar raportul menționează și o formă de „antisemitism importat”, legat de actori cu origini străine, adesea în contextul protestelor împotriva războiului din Gaza.
„Trebuie să ne așteptăm ca instituțiile evreiești și cetățenii evrei să rămână ținte și în viitor”, a avertizat Münch.
Articolul Creștere alarmantă a criminalității de extremă dreapta în Germania: Cu 50% mai mult în doar un an apare prima dată în Mediafax.
Persoana în cauză, identificată ca Paweł K., a fost arestată în luna aprilie 2024, în urma unei colaborări între procuratura poloneză și cea ucraineană, și riscă o pedeapsă de până la opt ani de închisoare, potrivit Reuters.
Potrivit anchetatorilor, Paweł K. și-ar fi exprimat disponibilitatea de a colabora cu serviciile de informații militare ale Federației Ruse și ar fi stabilit legături cu cetățeni ruși implicați direct în conflictul din Ucraina.
„Activitățile urmăreau, printre altele, sprijinirea planificării, de către serviciile speciale ruse, a unei posibile tentative de asasinat asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski”, se arată într-un comunicat al parchetului.
Conform aceleiași surse, atribuțiile inculpatului includeau culegerea și transmiterea de informații referitoare la măsurile de securitate de la Aeroportul Rzeszów-Jasionka, situat în sud-estul Poloniei.
Polonia, considerată un nod logistic esențial pentru sprijinul militar occidental acordat Ucrainei, afirmă că a devenit o țintă prioritară pentru serviciile de spionaj rusești, acuzând Federația Rusă și Belarusul de acțiuni menite să destabilizeze țara – acuzații respinse în mod repetat de Kremlin.
Articolul Un cetățean polonez, acuzat că ar fi ajutat serviciile secrete ruse într-un complot de asasinare a lui Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Consilierii municipali i-au ales la începutul anului pe Stelian Bujduveanu (PNL) și Adrian Vigheciu (PSD) în funcțiile de viceprimari ai Capitalei.
La acel moment, Vigheciu a fost numit în poziția de înlocuitor al primarului general în eventualitatea vacantării funcției.
După victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale, rolul de primar interimar ar putea reveni liberalului Stelian Bujduveanu.
Un proiect de hotărâre în acest sens urmează să fie discutat în ședința Consiliului General programată pentru vineri.
Inițiativa, inclusă pe ordinea de zi a reuniunii convocate de actualul edil general, propune ca Bujduveanu să preia atribuțiile de conducere ale Primăriei Capitalei.
Deși anterior Adrian Vigheciu fusese desemnat să-l suplinească pe Nicușor Dan în caz de vacantare a postului, adoptarea acestui proiect ar putea modifica configurația conducerii interimare a municipalității.
Articolul Se caută primar! Bujduveanu (PNL), favorit pentru a asigura interimatul la Primăria Capitalei, după vacantarea postului apare prima dată în Mediafax.
Membrii Biroului Electoral Central au semnat, marți, procesul verbal care validează rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Membrii Biroului Electoral Central au semnat, marți, procesul verbal care validează rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit căruia Nicușor Dan este câștigător.
Următorul pas este validarea și de către judecătorii CCR, care va avea loc, probabil, în ședința de joi.
Nicușor Dan a obținut 53,6% din voturi, iar George Simion 46,4%, după centralizarea proceselor-verbale din toate secțiile de votare din țară și străinătate. Potrivit site-ului AEP, diferența între cei doi candidați a fost de 829.697 de voturi.
Nicușor Dan a obținut 6.168.696 de voturi (53,6%), iar George Simion 5.338.999 (46,4%).
Articolul Biroul Electoral Central validează alegerile prezidențiale apare prima dată în Mediafax.
