Pentru a obține calificarea la turneul final, tricolorii trebuie să câștige două meciuri eliminatorii, semifinală și finală, disputate fiecare într-o singură manșă.
Tragerea la sorți pentru play-off are loc joi, de la ora 14:00, la sediul FIFA din Zurich.
Evenimentul va fi acoperit în timp real pe MEDIAFAX, în format Live Text.
Cum arată urneleUrnele 1–3 au fost formate pe baza clasamentului FIFA, iar urna a patra este destinată câștigătoarelor de grupă din Liga Națiunilor care nu au încheiat pe primele două poziții în preliminarii.
Urna 1: Italia, Danemarca, Turcia, Ucraina
Urna 2: Polonia, Țara Galilor, Cehia, Slovacia
Urna 3: Irlanda, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo
Urna 4: Suedia, România, Macedonia de Nord, Irlanda de Nord.
În semifinală, echipa României va întâlni una dintre echipele din urna 1 (Italia / Danemarca / Ucraina / Turcia) în deplasare.
Dacă va învinge, naționala noastră va juca finala împotriva câștigătoarei dintr-un duel între o echipă din urna 2 și alta din urna 3, duel stabilit prin tragere la sorți.
De asemenea, gazda finalei va fi stabilită tot prin tragere la sorți.
Detalii despre posibilii adversari ai tricolorilorItalia a făcut parte din Grupa I, unde a întâlnit Norvegia, Israel, Estonia și Moldova. „Squadra Azzurra” a fost înfrântă de Norvegia lui Erling Haaland de două ori.
Italienii au încheiat pe locul secund, departe de ritmul impus de norvegieni, continuând astfel seria campaniilor complicate din ultimii ani.
Danemarca a evoluat în Grupa C, alături de Scoția, Grecia și Belarus. Danezii au pornit ca favoriți, însă două meciuri slabe în fața Scoției, un egal și o înfrângere, le-au compromis șansele la primul loc.
Turcia a fost în Grupa E, unde Spania a dominat autoritar. Deși turcii au avut un parcurs solid, pierderea meciului direct cu Spania i-a scos din lupta pentru locul întâi.
Ucraina a jucat în Grupa D cu Franța, Islanda și Azerbaidjan. Echipa lui Rebrov a avut evoluții bune, însă duelurile cu Franța au făcut diferența. Francezii au controlat grupa de la început până la final.
Ediția din 2026 a Cupei Mondiale va fi găzduită de trei țări: Statele Unite ale Americii, Mexic și Canada, fiind prima ediție cu 48 de echipe.
„Stimați colegi, înainte de a începe ședința de Guvern, vă rog să ținem un moment de reculegere în memoria patriotului basarabean Ilie Ilașcu. Dumnezeu să-l odihnească!”, a a fost îndemnul dat de Bolojan.
Membrii prezenți la ședința de Guvern s-au ridicat în picioare, pentru momentul de reculegere.
Ilie Ilașcu, parlamentar în Republica Moldova, dar și România, s-a stins din viață luni, la vârsta de 73 de ani. Acesta a fost senator în Parlamentul României, în perioada 2000-2008 și a deținut funcții importante în comisii pentru sănătate publică, drepturile omului, apărare și ordine publică.
A fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” – Cavaler (2001, decorație oferită de președintele Ion Iliescu), Ordinul Republicii (2010, Republica Moldova) şi numit Cetățean de onoare al municipiilor București și Chișinău, Sighișoara și al altor 37 de localități din România.
https://www.youtube.com/watch?v=H3hssqiCNcU
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis joi pe pagina sa de X că România a avansat semnificativ în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„România a făcut încă un pas decisiv spre aderarea la OCDE. Am promulgat săptămâna aceasta legea privind întărirea regulilor de integritate în instituțiile publice, un pachet complex de măsuri care introduce restricții clare înainte și după exercitarea funcțiilor publice, pentru a preveni conflictele de interese și influența nejustificată asupra deciziilor statului.”, a spus președintele.
Legea promulgată stabilește reguli stricte pentru funcționarii cu responsabilități sensibile, cum sunt cei implicați în achiziții publice, autorizări, gestionarea fondurilor europene, audit, reprezentare juridică, precum și funcții de conducere și demnități publice.
Aceasta prevede o perioadă de „reflecție” de 12 luni, în care persoanele vizate nu pot lua decizii sau încheia contracte cu firme la care au lucrat anterior.
Totodată, legea obligă depunerea declarațiilor pre și post-angajare și introduce un mecanism de verificare și sancționare administrat de Agenția Națională de Integritate.
Practic, măsurile urmăresc să împiedice conflictele de interese și influențele nejustificate asupra deciziilor autorităților. Nicușor Dan a spus că acest pas are o mare importanță pentru aderarea României la OCDE.
„Este o condiție cheie în procesul de aderare la OCDE, un standard de integritate pe care România îl îndeplinește acum aproape integral. Practic, ne apropiem de finalizarea cadrului legislativ necesar pentru a demonstra că instituțiile noastre funcționează transparent, responsabil și predictibil, în conformitate cu criteriile cerute de OCDE.”
Proiectul de lege a fost analizat de Grupul de lucru al OCDE pentru integritate, care a apreciat angajamentul statului român în susținerea transparenței.
Adoptarea acestor măsuri reprezintă, de fapt, un semn clar că România se ridică la standardele țărilor cu democrații stabile, consolidate,
„Suntem foarte aproape de obiectivul major: aderarea României la OCDE în 2026.”, a notat președintele.
Anchetatorii au anunțat că joi, „polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Agresiuni Sexuale, sub supravegherea unui procuror specializat în investigarea abuzurilor sexuale comise asupra unui minor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, au pus în executare patru mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București, într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de viol asupra unui minor și lovire sau alte violențe.”
Polițiștii Capitalei au fost sesizați cu privire la faptul că o adolescentă, în vârstă de 16 ani, ar fi fost victima unor agresiuni sexuale și fizice, persoana bănuită fiind antrenorul acesteia de lupte libere.
„Cercetările au fost preluate de către polițiști din cadrul Serviciului Agresiuni Sexuale, iar din probatoriul administrat până în prezent a rezultat că un bărbat, în vârstă de 42 de ani, profitând de vârsta minorei și de relația de încredere pe care aceasta o avea față de el, ar fi întreținut raporturi sexuale cu aceasta, la o adresă din Sectorul 5. Totodată, din verificările efectuate a reieșit faptul că, în timpul antrenamentelor, bărbatul ar fi agresat-o fizic pe minoră”, au transmis anchetatorii.
Audieri și cercetăriBărbatul a fost dus la audieri. Surse apropiate anchetei susțin că bunicii adolescentei i-au sesizat pe polițiști deoarece au devenit suspicioși cu privire la relația fetei cu antrenorul său. Sursele mai transmit că bărbatul făcea antrenamente în trei săli din București. Se pare că acesta este căsătorit și are un fiu de o vârstă apropiată victimei.
Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Serviciului Agresiuni Sexuale, sub supravegherea unui procuror specializat în investigarea abuzurilor comise asupra unui minor din cadrul Serviciului Agresiuni Sexuale.
Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut premierului japonez retragerea comentariilor privind situația Taiwanului. He Yongqian, un purtător de cuvând al ministerului, a afirmat: „Remarcile evident eronate ale prim-ministrului Takaichi cu privire la Taiwan au subminat fundamental fundamentul politic al relațiilor China-Japonia și au afectat grav schimburile economice și comerciale bilaterale. Dacă partea japoneză persistă pe calea greșită, China va lua cu hotărâre măsurile necesare, iar toate consecințele vor fi suportate de Japonia”, joi, într-o conferință de presă.
China este al doilea cel mai mare partener de export al Japoniei, cu achiziții de aproximativ 125 de miliarde de dolari în 2024, în special echipamente industriale, semiconductori și automobile, astfel Japonia ar avea dificultăți majore în a găsi piețe alternative dacă Beijingul restricționează accesul produselor japoneze, întrucât, a treia piață ca mărime, Coreea de Sud, a importat doar 46 de miliarde de dolari anul trecut, notează Reuters.
He Yongqian a refuzat să confirme informațiile privind o posibilă interdicție totală a importurilor de fructe de mare din Japonia. În 2023, China a interzis toate importurile de fructe de mare japoneze după decizia Japoniei de a descărca apă tratată de la centrala nucleară Fukushima, în ciuda evaluării Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, care a confirmat că procesul este sigur.
Statele Unite au reacționat, prin ambasadorul George Glass, care a transmis într-o postare pe platforma X că Washingtonul va sprijini Japonia, la fel ca în perioada embargoului din 2023.
IGPR a anunțat joi că, în primele 10 luni ale anului 2025, polițiștii au intervenit la 113.144 de sesizări privind violența domestică, cu 2.115 mai multe decât anul trecut.
„Această creștere reflectă, în mare parte, o mai mare încredere a victimelor în sprijinul pe care îl pot primi, nu o explozie a violenței, așa cum s-a speculat în spațiul public”, transmit polițiștii.
Totodată, la nivel național, numărul faptelor penale din sfera violenței domestice a scăzut cu 19,4%, de la 50.614 în 2024 la 40.798 în 2025.
De asemenea, numărul omorurilor asociate acestui fenomen este în scădere. Dacă în anii 2023 și 2024 au fost înregistrate câte 86 de astfel de cazuri, în 2025, în primele 10 luni, au fost raportate 68.
Poliția Română transmite că intervine în mod constant și ferm în astfel de cazuri, iar multe vieți au fost salvate datorită acțiunilor rapide ale polițiștilor. „Nicio persoană care a solicitat montarea brățării electronice pentru monitorizarea agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a devenit victimă a unei infracțiuni de omor. Acest instrument funcționează și salvează vieți”, arată IGPR.
Documentul, care ar sugera o cedare parțială a Ucrainei, a fost pregătit de un cerc restrâns de oficiali americani și a fost comunicat autorităților ucrainene doar după finalizarea sa.
Planul a fost elaborat de trimisul special al lui Trump pentru misiuni de pace, Steve Witkoff, vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele președintelui, Jared Kushner.
Conform unui oficial de rang înalt, scopul documentului este de a oferi garanții de securitate ambelor părți pentru a asigura o pace durabilă.
„Acesta include elemente dorite de Ucraina pentru stabilirea păcii”, a adăugat sursa.
În paralel, o delegație militară americană condusă de secretarul Armatei, Dan Driscoll, a sosit la Kiev pentru a discuta strategia și tehnologia militară, precum și pentru a contribui la relansarea procesului de pace. Delegația a fost însoțită de șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, și alți oficiali de rang înalt. Vizita survine după un atac rusesc asupra mai multor orașe ucrainene, soldat cu victime.
Oficialii ucraineni au fost informați doar despre contururile generale ale planului și nu au fost invitați să contribuie la elaborarea sa. Surse apropiate guvernului de la Kiev consideră momentul propunerii drept oportunist, coincizând cu un scandal de corupție care afectează administrația președintelui Volodimir Zelenski.
Senatorul republican Lindsey Graham a declarat că nu are cunoștință despre plan și a avertizat că „niciun plan nu va funcționa dacă Putin nu crede că Statele Unite sunt serioase în furnizarea ajutorului militar Ucrainei”.
De asemenea, Kremlinul a minimalizat informațiile, susținând că nu există planuri oficiale de pace și că nu s-au înregistrat schimbări semnificative în poziția Rusiei.
Eforturile diplomatice anterioare conduse de Witkoff au fost criticate pentru că favorizau Moscova și excludeau perspective realiste de soluționare a conflictului. Rusia continuă să impună condiții stricte, precum interdicția aderării Ucrainei la NATO și limitarea prezenței trupelor occidentale în regiune.
