Consilierul prezidențial Eugen Tomac susține că președintele Nicușor Dan este în contact permanent cu liderii politici pentru rezolvarea crizei politice din țară.
„Inclusiv la întrevederea de săptămâna trecută s-a făcut un schimb de opinie cu privire la criza politică și soluțiile pe care le avem pe masă pentru a depăși acest moment. Și este total angajat pe găsirea unei soluții”, a spus la Digi 24 Eugen Tomac.
Tomac anunță când face președintele o nouă nominalizareEl a explicat că în ultimele trei luni șeful statului a avut două nominalizări pentru funcția de prim-ministru, care însă nu au trecut. Tomac a anunțat când va face președintele o nouă nominalizare.
„În următoarea perioadă, atunci când se va găsi o formulă convingătoare pentru partidele politice de a depăși acest moment, președintele va face o nouă desemnare care va și trece în mod sigur prin parlament”, a spus consilierul de la Palatul Cotroceni.
Eugen Tomac a adăugat că președintele „este deplin angajat într-un dialog intens cu toți actorii implicați pentru a depăși acest moment complicat pentru România, pentru că avem nevoie de un guvern nou, cât mai rapid, pentru a putea construi proiecte de viitor pentru țara noastră”.
Echipa STOICA & ASOCIAȚII, formată din avocații Dragoş Bogdan (Managing Partner), Mihai Stănescu (Managing Associate) și Ingrid-Amelia Apetrei (Managing Associate), a obținut în primă instanță, pentru clientul Terapia S.A., liderul pieței de profil din România, dreptul de a comercializa în continuare suplimente alimentare care conțin substanța „albastru de metilen”. Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea actelor administrative emise de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), prin care fuseseră anulate certificatele de notificare, adică actele în baza cărora aceste produse pot fi comercializate legal pe piața din România. Decizia instanței oprește, cel puțin temporar, măsura care ar fi blocat comercializarea stocurilor în valoare de peste 60 de milioane lei, într-o piață estimată la peste 200 milioane lei. Citeşte comunicatul integral AICI
„Nu există niciodată o suficiență în ceea ce privește înzestrarea în armată. Aceste măsuri sunt cu atât mai eficiente cu cât ele sunt luate din timp”, a declarat Miruță, luni, la Digi24.
Radare de joasă altitudine și sisteme de interceptare de la solMinistrul a declarat că statul român a contractat, prin programul SAFE, noi capabilități destinate combaterii dronelor, având în vedere evoluțiile de securitate de la granița României.
„Războiul a început de patru ani și jumătate, cel puțin influența dronelor este observată de trei ani. România nu a luat la nivel politic decizii pentru a înzestra armata română cu astfel de capabilități. A venit acest program SAFE, am văzut ce ne lipsește, am contractat acele capabilități moderne de lupta anti dronă”, a precizat ministrul interimar.
Printre sistemele contractate de România se numără radare de joasă altitudine, capabile să detecteze obiecte cu o suprafață mică de reflexie, dar și sisteme de interceptare de la sol, care vor permite distrugerea dronelor fără a fi necesară, în toate situațiile, intervenția avioanelor de luptă.
Calendarul livrărilorAcesta a anunțat și un calendar al înzestrării armatei cu aceste mijloace.
„Am contractat mult mai mult decât ceea ce avem și urmează să ajungă în România din vara anului viitor, treptat, până la doi ani și jumătate, ce durează înzestrarea a cu tot ce am comandat”, a subliniat Miruță.
Contextul de securitate la granița de EstMăsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic.
Miruță a declarat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei.
O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre litoralul românesc.
De asemenea, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un avion F-18 al Spaniei, aflat în România pentru misiuni de poliție aerienă a doborât o dronă care a pătruns în România, dinspre Republica Moldova.
Nicușor Dan nu a participat sâmbătă, 15 august, la festivitățile organizate la Constanța de Ziua Marinei, fiind prezent în schimb la Mănăstirea Dejani, în județul Brașov, la poalele Munților Făgăraș.
Întrebat de ce președintele a ales, pentru al doilea an consecutiv, să nu meargă la Constanța, Eugen Tomac a răspuns inițial că șeful statului „poartă un respect profund pentru Forțele Navale Române”.
Tomac a amintit vizita făcută de Nicușor Dan în iunie la Istanbul, unde, alături de Recep Tayyip Erdoğan, a participat la ceremonia dedicată corvetei „Contraamiral August Roman”, intrată în serviciul Forțelor Navale Române.
Întrebarea a fost repetată: „De ce nu a mers?”Jurnalista a revenit însă asupra întrebării și i-a cerut lui Tomac să explice concret de ce președintele nu a fost prezent la Constanța, mai ales în contextul tensiunilor de securitate din regiunea Mării Negre.
Consilierul nu a oferit nici de această dată un motiv precis.
„Subliniez din nou, Marea Neagră este locul în care începe responsabilitatea noastră în ceea ce privește asigurarea securității europene și vom continua să acționăm în această direcție, pentru că ne știm rolul”, a spus Eugen Tomac.
El a adăugat că Marea Neagră înseamnă pentru România, pe lângă securitate, „comerț, energie și conectivitate”, iar prioritățile în regiune sunt „fundamentale” pentru președinte.
Întrebat apoi dacă prezența personală a șefului statului la Constanța nu ar fi transmis un mesaj mai puternic, Tomac a invocat participarea celorlalți oficiali.
„A participat șeful Guvernului, a fost ministrul Apărării, a fost consilierul prezidențial pentru securitate”, a răspuns acesta.
Administrația Prezidențială a fost reprezentată la ceremoniile din 15 august de consilierul prezidențial Marius Lazurca, care a prezentat mesajul șefului statului.
Și în 2025 Nicușor Dan a ales o mănăstire din zona FăgărașuluiEste al doilea an consecutiv în care Nicușor Dan nu participă la principalul ceremonial de Ziua Marinei de la Constanța.
În 2025, șeful statului a mers tot în zona Făgărașului, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Ulterior, Nicușor Dan a explicat că a dorit să rupă tradiția prezenței obligatorii a președintelui la ceremoniile de la Constanța și că decizia nu reprezintă o lipsă de respect față de Armată.
Anul acesta, Nicușor Dan a transmis de la distanță un mesaj în care a descris Marea Neagră drept o zonă „crucială pentru securitatea Europei” și a pledat pentru continuarea modernizării Forțelor Navale.
Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, peste 100 de drone au fost văzute în Ucraina, de radarele românești, în ultimele 7 zile. Acestea au atacat, în roiuri, porturile ucrainene. Acestea au fost văzute și de radarele românești. Multe din ele au fost distruse de armata ucraineană, însă resturile acestora au ajuns și pe litoralul românesc, aduse de valuri, la patru zile după atacuri.
„În acest weekend a fost un număr maxim de resturi care au ajuns, s-au fost aduse de apă la mal”, a declarat Miruță.După ce la Costinești oamenii au fost nemulțumiți că nu mai puteau să intre la plajă pentru că zona au fost blocată de un cordon al autorităților, care făceau cercetări la fața locului, privind bucățile de dronă identificate, Radu Miruță a precizat:
„Sunt niște măsuri de la ISU, pentru a limita eventualele explozii care ar putea să se desfășoare dacă resturile astea de drone ar conține explozibil”, adăugând că acestea sunt luate până în momentul în care „specialiștii confirmă dacă aceste resturi de drone sunt periculoase sau nu”.
„De îndată ce se confirmă de specialiști că nu conțin explozibil, că sunt doar pur și simplu elemente pasive de plastic, de spumă, de alte componente ale dronelor, de îndată aceste măsuri sunt eliminate”, a declarat Miruță.
Miruță a precizat că pe primul loc este protecția cetățenilor.
„Pe primul loc este protecția cetățenilor și știu și înțeleg că de multe ori poate să li se pară că măsurile celor de la ISU sunt puțin cam prea agresive, dar în astfel de situații eu sunt de acord cu cei de la ISU că e mai bine să se sufle și-n iaurt decât, Doamne, ferește, să fie cineva rănit”, a declarat Miruță.
Ministrul interimar al Apărării a mai precizat că cetățenii nu ar trebui să se lase influențați de propagandă:
„Acest război există, acest război produce consecințe indirecte în România. Nu sunt, până în acest moment, indicii că a crescut gradul de risc pentru România, însă este o stare de vigilență pe care Armata Română o are. Vedeți că, în urma măsurilor din ultima perioadă, dronele care au intrat în spațiu aerian românesc au început să fie distruse și să fie doborâte. Facem asta în permanență”, a declarat Miruță.
În noaptea de sâmbătă spre duminică a fost doborâtă o altă dronă, în județul Galați. Incidentul vine după ce, la sfârșitul lunii iulie, MApN a doborât 3 drone în trei zile consecutive.
O dronă a fost doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică, în județul Galați, de două avioane de vânătoare F-18 spaniole. Potrivit unui reprezentant NATO, drona „pare să fie rusească”.
„După ce noi am demonstrat că ne facem temele și dăm noi, cu piloți români, cu militari români, aceste drone jos, uitați un semnal foarte puternic că ieri o astfel de dronă a fost doborâtă de piloții spanioli. În colaborare cu militarii români de la Centrul de Monitorizare și Control, însă este dovada că alianța funcționează, este dovada că alianța este determinată să apere spațiul aerian al României și al NATO și este un semnal foarte puternic”, a declarat Miruță, luni, la Digi24.
Miruță: România este relevantăMinistrul interimar al Apărării susține că, în urma celor mai recente incidente cu drone, Ministerul Apărării are discuții permanente cu Administrația Prezidențială și cu NATO și că au existat discuții și cu ministerul Apărării din Spania.
„România este relevantă și România începe să genereze experiență pentru alții”, a mai spus Radu Miruță.
Radu Miruță spune că militarii încearcă să obțină performanțe suplimentare din sistemele existente prin conectarea unor echipamente care provin inclusiv de la producători diferiți.
„În permanență regrupăm, reconectăm capabilitățile existente”, a declarat ministrul Apărării.
Potrivit acestuia, analiza sistemelor aflate deja în dotarea Armatei a arătat că unele echipamente pot furniza informații utile pentru alte sisteme, însă acestea nu au fost proiectate inițial să comunice direct între ele.
„Ne-am dat seama că sunt unele dispozitive din care putem să extragem unele date pe care să le folosim, să fie transmise altor dispozitive din partea altor producători, pentru a acoperi mai multe scenarii”, a explicat Miruță.
Armata intervine asupra software-ului echipamentelorMinistrul a dezvăluit că militarii lucrează în această perioadă inclusiv la modificarea componentei software a unor sisteme pentru ca informațiile obținute de un dispozitiv să poată fi utilizate de altul.
„Am început să umblăm, dacă vreți, în soft-ul acestor dispozitive și să luăm fix parametrul pe care un dispozitiv îl poate genera, dar nu știe să-l trimită altor dispozitive. Asta este ceea ce facem în aceste momente”, a declarat Radu Miruță.
Practic, Armata încearcă să creeze o legătură între senzori, radare și sisteme de interceptare care nu au fost concepute inițial ca parte a aceleiași arhitecturi.
Miruță susține că aceste adaptări au contribuit deja la îmbunătățirea reacției Armatei în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc.
„Pe urmă de asta ați văzut că unele drone au început să fie doborâte. Nu s-a întâmplat de la sine”, a spus ministrul Apărării.
România așteaptă noile sisteme anti-dronăSoluțiile software sunt folosite în perioada de tranziție până la sosirea noilor capabilități comandate de România.
Potrivit lui Miruță, primele echipamente suplimentare ar urma să ajungă în țară din vara anului 2027, iar întregul proces de înzestrare cu sistemele deja contractate va dura până la doi ani și jumătate.
Printre noile capabilități se numără radare pentru detectarea țintelor care zboară la joasă altitudine și sisteme terestre de interceptare a dronelor.
Ministrul a explicat că dronele pot zbura la numai 70, 100 sau 150 de metri altitudine, iar relieful poate împiedica uneori detectarea acestora de către radarele clasice.
Obiectivul este ca dronele să poată fi interceptate de la sol, fără să fie necesară de fiecare dată ridicarea avioanelor de vânătoare și folosirea unor rachete costisitoare.
Peste 100 de drone observate în apropierea RomânieiMăsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic.
Miruță a declarat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei.
Acestea s-ar fi grupat în roiuri și ar fi participat la șapte atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre teritoriul României.
Ministrul susține că numărul mare al incidentelor recente este direct legat de intensificarea atacurilor din Ucraina și că, în acest moment, nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru România.
Într-o scrisoare confidențială din 4 iunie, adresată unui director al Rosatom, Autoritatea pentru Centrale Nucleare din Egipt semnalează mai multe „defecte” la unitățile de reactor și încălcări ale „culturii de securitate nucleară” în timpul lucrărilor la centrala El Dabaa. Scrisoarea menționează, de asemenea, „neglijență deliberată” din partea unui responsabil al proiectului, potrivit Politico.
Documentele au ajuns la Politico prin intermediul unui oficial din serviciile de informații, care a cerut anonimatul deoarece nu este autorizat să vorbească cu presa. Acestea nu au mai fost făcute publice până acum și includ documente interne ale Rosatom care indică întârzieri în construcție și probleme de inginerie identificate chiar în evaluările companiei.
După invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse ulterior Moscovei, Rosatom a încercat să convingă guvernele europene că rămâne un furnizor sigur și competent în domeniul energiei nucleare. Noile acuzații ar putea însă accentua îngrijorările privind activitatea companiei controlate de Kremlin în Uniunea Europeană.
Rosatom respinge acuzațiile privind siguranța centralei El DabaaÎntr-un răspuns pentru Politico, Rosatom a susținut că respectă cele mai ridicate standarde de securitate nucleară și că acestea au fost aplicate pe întreaga durată a lucrărilor de la El Dabaa. Compania nu a precizat însă dacă a primit scrisoarea sau reclamațiile Autorității egiptene pentru Centrale Nucleare.
„Standardul ridicat de organizare a activității, sistemul de management al calității și cultura de siguranță sunt confirmate de atenția constantă acordată proiectului de conducerile politice ale Federației Ruse și Republicii Arabe Egipt, precum și de conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, ai cărei reprezentanți participă în mod regulat la etapele-cheie ale proiectului”, a transmis Rosatom.
Premierul egiptean Mostafa Madbouly a declarat în iulie că se așteaptă ca lucrările la toate cele patru reactoare de la El Dabaa să fie finalizate până în 2030, iar prima unitate să înceapă producția de energie în 2028.
Centrala din Egipt va folosi aceeași tehnologie utilizată și în proiectul Paks II din Ungaria, extinderea nucleară susținută de Rusia care a provocat în repetate rânduri tensiuni între Budapesta și Comisia Europeană.
Proiectul Paks II a fost aprobat în 2014, în timpul guvernării lui Viktor Orbán, și a devenit unul dintre simbolurile relației apropiate dintre Budapesta și Moscova. Proiectul a oferit, totodată, tehnologiei nucleare rusești o prezență importantă în interiorul UE. Lucrările au început în februarie anul acesta.
Rosatom are proiecte nucleare și în Turcia și China. În Germania, autoritățile au fost criticate după ce au aprobat în iulie un acord prin care una dintre filialele Rosatom va putea participa la producerea de bare de combustibil nuclear pentru o instalație din Saxonia Inferioară. Guvernul german a precizat că activitatea va fi supusă unor controale stricte de securitate națională.
Muncitori trec prin fața unor panouri cu președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe șantierul centralei nucleare El Dabaa din Egipt. Sursa foto: Mediafax Foto
Defecte la reactoare și acuzații privind lucrărileCând va deveni complet operațional, complexul El Dabaa va avea patru reactoare nucleare de concepție rusească, aflate sub supravegherea Autorității pentru Centrale Nucleare din Egipt. Potrivit scrisorii trimise Rosatom, unele dintre unitățile aflate încă în construcție s-au confruntat deja cu defecte.
„Au reapărut defecte grave ale betonului, inclusiv goluri în spatele placării metalice la Unitatea 4, defecte ale plăcilor de fundație ale Unităților 1, 2 și 3, a căror reparare a durat un an, precum și defecte în structura celulară a peretelui cilindric al clădirii reactorului de la Unitatea 4”, se arată în document.
Autoritatea egipteană acuză Rosatom și de folosirea unor „metode înșelătoare” și de efectuarea unor „lucrări fictive” pentru a arăta că proiectul este finalizat în proporție de peste 50%, „în timp ce o inspecție vizuală la fața locului arată clar că clădirile principale ale insulei nucleare se află încă în faza de construcție subterană”.
Documentul reclamă și probleme de disciplină și securitate pe șantier. Muncitori ar fi fost găsiți cu „băuturi alcoolice interzise”, ar fi folosit „legitimații falsificate și s-ar fi dat drept alte persoane pentru a obține acces neautorizat”, iar fotografii și înregistrări realizate pe șantier ar fi ajuns pe rețelele sociale, ceea ce ar fi afectat „reputația proiectului”.
Scrisoarea menționează și un accident grav în care un muncitor a suferit „o fractură deschisă gravă”. Acesta ar fi fost transportat într-un vehicul privat, și nu într-o „ambulanță echipată corespunzător”. Autoritatea egipteană susține că acest lucru ar fi fost făcut „în mod intenționat” pentru a ascunde incidentul.
Alte patru documente interne ale Rosatom, consultate de Politico, descriu la rândul lor întârzieri, probleme privind calitatea construcției și deficiențe de management.
Problemele din Egipt pot avea efecte și asupra proiectului Paks IIAcuzațiile din documente ar putea ridica noi semne de întrebare și asupra proiectului Paks II din Ungaria și ar putea alimenta îngrijorările de la Bruxelles privind implicarea unei companii controlate de Kremlin în infrastructura critică europeană.
Guvernul lui Magyar a început recent o reevaluare a proiectului Paks II, inclusiv a costurilor acestuia și a legăturilor cu Rusia.
Fostul europarlamentar ecologist ungar Benedek Jávor, un critic al proiectului Paks II și al fostei guvernări Orbán, a declarat pentru Politico că acuzațiile privind El Dabaa ar putea avea consecințe atât pentru Rosatom, cât și pentru proiectul din Ungaria.
Drunkometer-ul, primul „etilotest”, era un dispozitiv portabil care măsura concentrația de alcool din aerul expirat. Universitatea din Indiana îl descrie drept primul test practic de respirație care putea determina dacă o persoană era în stare de ebrietate.
Șoferii trebuiau să sufle într-un balonAparatul era foarte diferit de etilotestele moderne. Persoana testată trebuia să sufle într-un balon, iar aerul expirat era apoi analizat pentru a determina nivelul de alcool.
Invenția lui Harger a apărut într-o perioadă în care autoritățile americane căutau metode mai precise pentru a stabili dacă un șofer consumase alcool. Până atunci, polițiștii se bazau în mare parte pe observarea comportamentului și a semnelor de ebrietate.
Drunkometer-ul a făcut posibilă folosirea unei metode bazate pe analiza respirației, oferind autorităților un instrument mai obiectiv pentru depistarea șoferilor aflați sub influența alcoolului.
Invenția brevetată în 1936 a deschis drumul către etilotestul modernHarger nu s-a limitat la dezvoltarea aparatului. În 1938, el a făcut parte dintr-un comitet al National Safety Council care a lucrat la un proiect de lege-model privind folosirea testelor chimice pentru stabilirea intoxicației și a limitelor concentrației de alcool în sânge pentru șoferi.
Drunkometer-ul a fost însă doar începutul. În 1954, Robert F. Borkenstein, membru al laboratorului criminalistic al Poliției Statale din Indiana, a dezvoltat un dispozitiv mai mic și mai eficient, numit Breathalyzer. Aparatul a fost brevetat în 1958.
Placă dedicată lui Harger și BorkensteinStudiile privind aceste tehnologii au contribuit la dezvoltarea metodelor moderne de testare a alcoolului.
Astăzi, etilotestul poate încăpea în palma unui polițist și poate oferi un rezultat în câteva secunde. În urmă cu 90 de ani, însă, testarea alcoolului prin respirație însemna un aparat mult mai complicat și un balon în care șoferul trebuia să sufle.
Rolla Neil Harger a murit în 1983, la vârsta de 93 de ani. În 2020, Universitatea din Indiana a dezvelit o placă dedicată contribuției lui Harger și Robert Borkenstein la dezvoltarea dispozitivelor Drunkometer și Breathalyzer.
