„Galicia este principala putere piscicolă a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a declarat europarlamentarul spaniol Adrián Vázquez Lázara.
Europarlamentarul spaniol de centru-dreapta Adrián Vázquez Lázara găzduiește miercuri seara o cină tradițională galiciană pentru a apăra rolul regiunii de „principală putere piscicolă a Europei”, a anunțat parlamentarul într-un comunicat.
Invitațiile au fost trimise după ce cantina Parlamentului European a îndrăznit să servească ceea ce Vázquez a numit o versiune „falsă” a celui mai emblematic fel de mâncare din Galiția: caracatiță fiartă cu ulei de măsline, boia de ardei și sare, așezată în mod tradițional pe lemne și adesea servită cu cartofi.
„Totul era în neregulă cu acea «caracatiță în stil galician» falsă. Caracatiță amestecată cu calamar și broccoli – care nu a fost niciodată mâncată în Galicia. Caracatița aceea era la fel de galiciană pe cât este clădirea Parlamentului renascentist: adică deloc”, a spus Vázquez.
Printre lista invitaților la cina sa se numără președintele Galiciei, Alfonso Rueda, și Suso Pereira, șeful asociației bucătarilor tradiționali de caracatiță.
Într-un e-mail din aprilie adresat europarlamentarilor și asistenților, văzut de POLITICO, Vázquez a precizat că este vorba de mai mult decât o nemulțumire culinară, indicând sectorul piscicol din Galicia. „În urma celebrului fals polbo á feira pe care l-am descoperit în cantină, a venit momentul să readucem acest sector în centrul atenției”, scrie Vázquez. „În spiritul acestei misiuni sacre, sunt încântat să vă invit la o adevărată feira galiciană.”
„Am promis că în Parlament vor cunoaște rețeta tradițională, iar noi ne îndeplinim sarcinile”, a declarat Vázquez pentru POLITICO, indicând planurile de reducere a politicii în domeniul pescuitului.
„Galicia este principala putere de pescuit a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a adăugat el.
Nu este prima „criză alimentară” din instituțiile UE, relatează Politico.
Cantina PE a servit burgeri vegetarieni a doua zi după ce deputații europeni au votat pentru interzicerea acestora, iar cu o altă ocazie, angajații Băncii Centrale Europene au protestat împotriva scăderii bruște a calității uleiului de măsline servit cu salatele de prânz.
Inițial, organizatorii competiției au pus în vânzare doar abonamente. Începând de luni, se pot procura și bilete pentru o singură zi de competiție. Organizatorii au anunțat că nu vor fi puse în vânzare bilete pentru câte un singur meci.
Organizatorii au precizat că sistemul de bilete pe zile a fost adoptat pentru a oferi publicului acces la mai multe meciuri într-o singură sesiune, dar și pentru a eficientiza organizarea competiției.
Orașele gazdă sunt: Oradea și Cluj-Napoca (România), Katowice (Polonia), Brno (Cehia), Bratislava (Slovacia) și Antalya (Turcia).
Meciurile din faza preliminară (3-9 decembrie 2026) vor avea loc la Oradea, Cluj-Napoca, Brno, Katowice și Bratislava.
Pentru această fază, prețurile biletelor de zi sunt următoarele:
VIP: 780 lei, Categoria 1: 189 lei, Categoria 2: 130 lei, Categoria 3: 99 lei, Categoria 4: 69 lei
Un bilet de zi oferă acces la două meciuri programate în aceeași zi de competiție.
Faza din Grupele principale (10-16 decembrie 2026) se va disputa la Cluj-Napoca și Katowice, unde vor evolua cele mai bune echipe calificate din faza grupelor.
Pentru această fază, prețurile sunt:
VIP: 988 lei, Categoria 1: 239 lei, Categoria 2: 179 lei, Categoria 3: 125 lei, Categoria 4: 79 lei
În această etapă, un bilet de zi oferă acces la până la trei meciuri pe zi.
Reprezentantul firmei de ticketing, Vlad Enăchescu, a explicat luni, într-o conferință organizată cu prilejul lansării biletelor de zi, că interesul pentru competiție este ridicat.
Acesta a precizat că au fost deja vândute 1.843 de abonamente din România, echivalentul a aproximativ 6.222 de bilete.
Acesta a precizat că abonamentele VIP și cele din categoria de preț cea mai accesibilă s-au epuizat rapid.
Totodată, el a subliniat că România domină cererea de bilete, cu aproximativ 90% din vânzări, fiind urmată de Ungaria.
La Cluj-Napoca, pentru meciurile României din preliminarii, au fost deja achiziționate 912 abonamente, una dintre cele mai ridicate cereri înregistrate.
Școală, teme, meditații, internet.
Asta e ziua majorității copiilor din România.
Somnul, sportul, lectura și timpul în aer liber au rămas, pentru mulți, lucruri la care visează.
Dacă ai vrea să înțelegi cum arată o zi obișnuită pentru un copil român în timpul școlii, datele sunt mai puțin liniștitoare decât ai spera.
Potrivit unei anchete realizate de „Salvați Copiii România” pe un eșantion de aproape 1.500 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, programul zilnic al unui elev este dominat de școală și ecrane și lasă prea puțin loc pentru odihnă, mișcare sau familie.
O zi tipică: opt ore pentru școală, patru pentru telefonTabloul e destul de clar. Un copil petrece 5-6 ore la școală, plus o oră pe drum.
Acasă, mai alocă 1-2 ore pentru teme. Apoi vine internetul: 3-4 ore de navigat, socializat sau jucat online. Familia? Cam 1-2 ore de interacțiune directă, în cel mai bun caz.
În total, un copil dedică școlii și pregătirii temelor aproximativ opt ore pe zi. Pentru patru din zece copii, acest număr urcă la zece ore.
Încărcătura e mai mare în orașele mari și în București, unde 41% dintre copii petrec trei ore sau mai mult doar pentru teme, față de 33% în mediul rural.
Și crește cu vârsta: dacă la ciclul primar 20% dintre elevi stau peste trei ore la teme, la gimnaziu procentul sare la 41%.
Internetul: trei ore pe zi pentru majoritatea, șase pentru unul din patru62% dintre copii petrec trei ore sau mai mult pe internet zilnic – rețele sociale, jocuri, filme.
25% depășesc șase ore.
Și, previzibil, cu cât copilul e mai mare, cu atât petrece mai mult timp online: 32% dintre elevii de primar stau peste trei ore pe internet, față de 57% la gimnaziu și 73% la liceu.
Între timp, 75% dintre copii fac mai puțin de cinci ore de activități în aer liber pe săptămână – adică sub o oră pe zi.
13% nu fac deloc activități afară, procentul urcând la 16% în rândul liceenilor.
34% nu fac sport deloc într-o săptămână obișnuită.
Meditațiile, o industrie invizibilă în orarul copilului42% dintre copiii din eșantion fac meditații – procentul urcă la aproape 60% în București și în orașele mari. Trei sferturi dintre aceștia alocă între două și patru ore pe săptămână pregătirii suplimentare, cel mai frecvent la matematică, română și limbi străine.
Meditațiile nu înlocuiesc școala – o completează, strâns legat de profilul de studiu. La liceul real, 74% dintre copiii care se pregătesc suplimentar o fac la matematică.
Ce își doresc copiii: somn, familie, aer liberCând au fost întrebați ce le-ar plăcea să schimbe în programul lor, răspunsurile copiilor au fost surprinzător de clare și nu au inclus timp petrecut pe telefon.
Aproape unul din doi copii ar vrea să doarmă mai mult.
Nevoia de somn crește dramatic cu vârsta: de la 24% la ciclul primar, la 42% la gimnaziu și 52% la liceu.
Cei care dorm cel mai puțin sunt, de regulă, tot cei care petrec cel mai mult timp cu temele și pe internet.
Un copil din trei vrea mai mult timp cu familia și mai mult timp în aer liber.
41% și-ar dori mai multă socializare directă cu prietenii – nu online, ci față în față.
36% ar vrea să facă mai mult sport.
„Un semnal de alarmă pentru sănătatea psiho-emoțional㔄Copiii simt nevoia unui timp de calitate pe care să-l petreacă cu familia și prietenii, dar și timp pentru a se odihni”, spune Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al „Salvați Copiii România”.
„Industria meditațiilor, pe de o parte, și lipsa de organizare a mai multor activități în aer liber, departe de rețelele sociale, au repercusiuni asupra vieții emoționale și sociale a copiilor”, spune aceasta.
Ancheta a fost realizată pe un eșantion de 1.483 de copii cu vârste între 9 și 17 ani.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat RFI România, în contextul votului decisiv asupra moțiunii de cenzură. Diana Buzoianu a cerut parlamentarilor să voteze „pentru români”, nu în funcție de interese politice: „Așteptarea mea este ca fiecare parlamentar să voteze pentru români, nu pentru a mulțumi un șef de partid sau altul (…). Sper că există suficient de mulți parlamentari, care nu sunt parlamentari de buzunar pentru PSD”. Ministrul a criticat în termeni direcți inițiativa PSD-AUR, sugerând că votul nu ar trebui să fie unul de partid, ci unul de responsabilitate politică.
Posibil scenariu: Guvern minoritarÎn cazul în care Executivul condus de Ilie Bolojan ar fi demis, Buzoianu nu exclude varianta unui Cabinet minoritar. „Discuția onestă este în momentul de față dacă vreun partid dintre USR și PNL își dorește să fie partid de buzunar pentru PSD. USR a spus foarte clar că nu-și dorește (…), PNL pare că și ei au spus exact același lucru”. Ea consideră că, în lipsa unei majorități clare, există două opțiuni: fie formarea unui Guvern minoritar, fie o nouă coaliție condusă de PSD. „Fie se va crea un Guvern minoritar, pentru că în formula actuală pare că o majoritate clară nu mai există, fie va încerca PSD să croiască un Guvern majoritar (…). Partidele care vor merge să facă acum (…) o coaliție (…) se duc în calitate de partide-satelit pentru PSD”.
Nu exclude alegeri anticipateMinistrul Mediului a menționat și posibilitatea alegerilor anticipate, deși recunoaște dificultatea acestui scenariu: „Știu că toată lumea zice că e foarte greu să ajungi la alegeri anticipate (…), dar parlamentarii își doresc atât de mult posturile lor”. Ea a explicat că decizia finală depinde de voința aleșilor: „Avem două variante: fie parlamentarii își doresc foarte mult posturile lor și atunci vor vota un Guvern (…), fie parlamentarii își doresc să ne întoarcem la cetățeni și sunt dispuși să-și sacrifice poate postul”.
Preferință clară pentru varianta PNL-USRDiana Buzoianu a subliniat că, deși nu este ideal, un Guvern minoritar ar putea oferi mai multă responsabilitate decât alte formule politice: „Un Guvern minoritar nu este un Guvern perfect (…). În mod cert, consider că un Guvern minoritar între PNL și USR ar putea să fie mult mai bun pentru România decât, de exemplu, un Guvern PSD cu orice alt partid”.
Jandarmii din cadrul IJJ Tulcea au intervenit la Murighiol după ce o femeie a fost mușcată de un câine.
S-a întâmplat joia trecută, în jurul orei 11:00, jandarmii fiind sesizați de soțul victimei.
Echipajul de jandarmerie s-a deplasat de îndată la fața locului pentru verificări. Din primele declarații, a reieșit că femeia se îndrepta către locul de muncă, moment în care patru câini au ieșit dintr-o curte, iar unul dintre aceștia a mușcat-o în zona coapsei.
Soțul femeii a precizat că nu este prima dată când animalele sunt lăsate nesupravegheate și ies în afara proprietății.
Proprietarul câinilor a declarat că aceștia nu sunt agresivi și că, în mod obișnuit, nu părăsesc curtea.
Femeia a mers la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri de specialitate.
În cauză, jandarmii au întocmit actele de sesizare pentru neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, acestea fiind înaintate organelor competente pentru continuarea cercetărilor.
