În luna mai 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut față de luna aprilie 2026 atât ca serie brută, cu 1,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,3%, potrivit INS.
Creșterea ca serie brută a fost determinată de avansul vânzărilor de produse nealimentare, cu 3,2%, și al vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun, cu 0,5%. Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,3%.
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, creșterea față de luna precedentă a fost susținută de vânzările de produse nealimentare, care au urcat cu 2,3%, și de vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, care au crescut cu 2,2%. Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,5%.
Scădere față de mai 2025Față de luna mai 2025, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în luna mai 2026 atât ca serie brută, cu 4,5%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 4,7%, conform datelor INS.
Ca serie brută, scăderea a fost determinată de scăderile înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, cu 5,5%, la vânzările de produse nealimentare, cu 4,8%, și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, cu 3,5%.
Ca serie ajustată, scăderea față de luna mai 2025 a fost cauzată de reducerea vânzărilor de produse nealimentare, cu 5,3%, a vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun, cu 4,3%, și a comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, cu 2,0%.
Primele cinci luni ale anului, sub nivelul din 2025În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut față de perioada similară din 2025 atât ca serie brută, cu 5,5%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 5,3%, arată Institutul Național de Statistică.
Ca serie brută, scăderea din primele cinci luni ale anului a fost determinată de reducerile înregistrate la vânzările de produse nealimentare, cu 7,9%, la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, cu 3,7%, și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, cu 2,8%.
Ca serie ajustată, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 7,7%, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 3,5%, iar comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a coborât cu 1,7%.
Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) își extinde oferta educațională prin înființarea Facultății de Robotică, Inteligență Artificială și Sisteme Autonome – o structură academică nouă care va pregăti viitori specialiști în unele dintre cele mai căutate domenii ale transformării tehnologice.
Noua facultate va reuni programe de studii precum: Informatică, Mecatronică, Robotică, Ingineria Dronelor și Informatică Aeronautică, la intersecția dintre software, inteligență artificială, automatizări și sisteme autonome, potrivit comunicatului universității.
UPT vrea să dezvolte laboratoare moderne și să atragă cercetători și studenți performanțiCererea tot mai mare de specialiști în tehnoogiile emergente justifică intenția universității de a acredita programe noi începând chiar cu anul academic viitor.
Reprezentanții universității afirmă că noua facultate face parte dintr-o strategie amplă de dezvoltare prin care Timișoara ar urma să devină un centru regional și european pentru robotică, inteligență artificială și sisteme autonome.
Planurile instituției includ dezvoltarea unor laboratoare moderne, atragerea de cercetători și studenți performanți, colaborarea cu mediul de afaceri și participarea la proiecte internaționale de cercetare și inovare.
„Vrem ca Facultatea de Robotică să devină un reper regional”Universitatea estimează că acest ecosistem va contribui la atragerea de investiții, startup-uri tehnologice și parteneriate strategice la nivel internațional.
„Viziunea pe termen lung este ca Timișoara să devină unul dintre cele mai importante hub-uri de robotică și inteligență artificială din Europa Centrală și de Est. Ambiția noastră este ca Facultatea de Robotică, Inteligență Artificială și Sisteme Autonome să devină un reper regional în educația și cercetarea din domeniile tehnologiilor emergente.
Vrem ca studenții noștri să dezvolte roboții, sistemele autonome și aplicațiile de inteligență artificială care vor defini viitorul industriei, mobilității, sănătății și societății”, a spus rectorul UPT, Florin Drăgan.
Prin această inițiativă, Universitatea Politehnica Timișoara urmărește să adapteze formarea academică la evoluția rapidă a tehnologiilor digitale și să pregătească specialiști pentru domenii considerate esențiale în economia următoarelor decenii.
Pentru Europa și România, modelele sugerează deocamdată o probabilitate mai mare a unei ierni cu temperaturi peste normal, mai ales în a doua parte a sezonului. Episoadele de ger, ninsorile abundente și viscolele nu sunt însă excluse.
Două semnale oceanice importante sunt urmărite cu atenție de meteorologi înaintea iernii 2026-2027. În Pacificul tropical, fenomenul El Niño se intensifică rapid, în timp ce în nordul Atlanticului a reapărut așa-numita „pată rece” sau „cold blob”, o regiune în care temperatura apei este considerabil mai scăzută decât în zonele învecinate, potrivit Severe Weather.
Interacțiunea dintre aceste anomalii poate influența poziția curentului-jet, distribuția centrilor de presiune și traseul furtunilor care ajung în Europa.
El Niño ar putea deveni unul dintre cele mai puternice din istorieAdministrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA – NOAA – a confirmat oficial, în iunie, apariția condițiilor El Niño. Specialiștii estimează că fenomenul va continua să se intensifice în toamnă și în iarna 2026–2027.
Potrivit NOAA, există o probabilitate de 63% ca El Niño să ajungă la o intensitate „foarte puternică” în intervalul noiembrie 2026–ianuarie 2027. Într-un asemenea scenariu, episodul s-ar putea număra printre cele mai intense înregistrate după anul 1950.
Cea mai recentă actualizare sezonieră a Organizației Meteorologice Mondiale arată că media modelelor internaționale anticipează o încălzire de aproximativ două grade Celsius în regiunea centrală a Pacificului tropical încă din perioada iulie–septembrie. Traiectoria ascendentă ar urma să continue pe parcursul toamnei.
„Pata rece” din Atlantic revine și se extindeÎn același timp, imaginile și analizele temperaturii de la suprafața Oceanului Atlantic indică revenirea unei anomalii reci în regiunea subpolară, la est de Newfoundland și la sud de Groenlanda.
Analiza datelor de la sfârșitul lunii iunie arată că, în nucleul acestei zone, temperatura apei era cu aproximativ 0,5 până la două grade Celsius mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut. Modelele sezoniere citate indică posibilitatea ca anomalia să persiste până în decembrie și chiar în primele luni din 2027.
Produsul NOAA Coral Reef Watch, actualizat zilnic, compară temperatura actuală a suprafeței oceanului cu media perioadei climatologice 1991–2020 și permite observarea zonelor mai reci sau mai calde decât normalul.
„Pata rece” este relevantă deoarece nordul Atlanticului reprezintă una dintre regiunile-cheie pentru circulația atmosferică a Europei. Diferențele mari dintre apele reci și cele calde pot influența intensitatea furtunilor și poziția curentului-jet, însă nu permit singure stabilirea vremii într-o anumită țară.
Ce ar putea urma în EuropaModelele sezoniere analizate conturează, pentru începutul iernii, o zonă de presiune atmosferică ridicată care s-ar putea extinde dinspre sudul continentului către centrul Europei.
Într-un asemenea scenariu, Europa Centrală, de Sud și de Sud-Est ar putea înregistra mai multe perioade cu temperaturi peste media sezonului, în special din ianuarie spre februarie. Nordul și vestul continentului ar rămâne mai expuse schimbărilor rapide provocate de deplasarea curentului-jet.
Acesta este însă doar un semnal sezonier. Prognozele pe câteva luni nu pot spune în ce zile va ninge sau când va apărea un val de ger. Ele estimează probabilitatea ca media temperaturilor ori cantitatea totală de precipitații să se situeze peste sau sub valorile normale. ECMWF precizează că astfel de predicții se bazează pe fenomene climatice cu evoluție lentă, precum El Niño, și trebuie interpretate probabilistic.
Ce înseamnă primele semnale pentru RomâniaPentru România, configurația prezentată de modelele actuale sugerează o probabilitate crescută pentru o iarnă mai caldă decât media ultimelor decenii, în special în sudul, estul și vestul țării.
Un posibil regim de presiune ridicată peste sud-estul Europei ar putea aduce:
Chiar și într-o iarnă mai caldă decât normalul pot apărea una sau două invazii de aer arctic, cu temperaturi foarte scăzute, ninsori abundente și viscol. Media sezonului poate rămâne pozitivă chiar dacă există câteva episoade severe de ger.
Prognoza pentru România se va clarifica în toamnăSemnalul El Niño este deja mult mai solid decât era în primăvară, dar prognoza pentru Europa și România rămâne la o distanță de aproape șase luni.
Primele informații mai relevante pentru temperaturile și precipitațiile din România vor apărea odată cu actualizările modelelor din septembrie și octombrie. Detaliile privind riscul de ger sau ninsoare vor putea fi evaluate abia cu câteva săptămâni înainte.
În acest moment, scenariul principal indică o iarnă 2026–2027 posibil mai caldă decât normalul în România, dar foarte variabilă, cu alternanțe între perioade blânde și episoade scurte, potențial severe, de vreme rece.
