Marți, în timpul turului de la uzina Ford din Dearborn, Trump a fost întrerupt de strigăte venite din mulțime. Într-un videoclip de circa 15 secunde publicat de TMZ, se aude o voce acuzându-l direct că este „protector al pedofililor”. În imagini, Trump pare vizibil deranjat, își îndreaptă privirea către zona de unde veneau acuzațiile. Conform înregistrării, ridică degetul mijlociu – un gest considerat vulgar, arată The Guardian.
Poziția Casei Albe și reacția companiei FordSteven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe, nu a confirmat explicit gestul. El a declarat pentru The Guardian că Trump a avut „un răspuns clar și adecvat” față de ceea ce a descris drept „o persoană instabilă care striga obscenități într-un acces de furie”. Oficialul a evitat să comenteze în detaliu imaginile. Astfel, mesajul transmis, sugerează că administrația nu consideră reacția liderului ca fiind nepotrivită.
Un reprezentant al Ford a declarat pentru TMZ că vizita a fost, per ansamblu, un succes, și că firma apreciază modul în care angajații au reprezentat compania. În același timp, Ford a subliniat că nu acceptă comportamente sau limbaj indecent în spațiile sale. „Avem proceduri clare pentru astfel de situații, dar nu comentăm cazuri punctuale”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Donald Trump și presiunile pentru publicarea dosarelor EpsteinEvenimentul survine într-un moment tensionat din punct de vedere politic. Administrația Trump se confruntă cu solicitări tot mai ferme de a publica integral „dosarele Epstein”. Aceste documente ar putea scoate la iveală conexiuni și influențe ale fostului finanțist condamnat pentru trafic sexual. Conform datelor judiciare, Departamentul de Justiție a divulgat sub 1% din aceste materiale, deși legislația federală impunea publicarea completă până la jumătatea lunii decembrie.
Săptămâna trecută, congresmenii Ro Khanna (democrat) și Thomas Massie (republican) au cerut unui judecător federal să dispună publicarea integrală a documentelor. Procurorul general Pam Bondi a motivat întârzierea prin necesitatea protejării identității victimelor. Totuși, multe dintre actele publicate până acum sunt masiv cenzurate și au un conținut limitat. Această lipsă de transparență a alimentat suspiciuni și critici, inclusiv din partea unor democrați de top, care cer clarificări.
Donald Trump a avut în trecut o relație cunoscută cu Jeffrey Epstein și a fost fotografiat în mai multe ocazii alături de acesta. Președintele SUA a minimalizat importanța dosarelor, numindu-le „o farsă”. Gestul surprins la fabrica Ford și răspândit masiv online riscă să intensifice tensiunile, într-o perioadă în care presiunea publică pentru transparență este în creștere.
Datele furnizate de Administrația Generală a Vămilor indică faptul că valoarea totală a comerțului de bunuri al Chinei a atins 6.480 miliarde de dolari în 2025. S-a marcat astfel al nouălea an consecutiv de creștere. Diferența dintre exporturi și importuri – respectiv surplusul comercial – din China, a ajuns la un nivel fără precedent, conform CNN.
Reprezentanții guvernului chinez subliniază că economia „a avansat” în pofida unui mediu internațional „dificil și provocator”, caracterizat prin tensiuni geopolitice și obstacole comerciale.
Avans puternic al exporturilor high-tech și verziUn factor esențial în atingerea acestor rezultate l-a constituit expansiunea exporturilor de produse cu valoare adăugată mare. Bunurile din categoria high-tech – inclusiv roboți industriali și echipamente sofisticate – au înregistrat o creștere anuală de 13%.
Sectorul „verde” a avut o evoluție și mai remarcabilă. Exporturile de automobile electrice, baterii pe bază de litiu și panouri solare au urcat cu 27%. Poziția Chinei de lider mondial în domenii considerate strategice pentru viitor, s-a consolidat semnificativ.
Reducerea livrărilor către SUA, creștere pe alte piețeChiar dacă exporturile către Statele Unite au scăzut cu circa 17% în primele 11 luni ale anului, China a reușit să compenseze printr-o prezență mai puternică pe piețele din Asia, Europa, Africa și America Latină.
Această realiniere a destinațiilor de export are la bază experiența acumulată în timpul primului război comercial lansat de administrația Trump. Ăn acea perioadă companiile chineze au început să-și diversifice mai agresiv partenerii externi.
Succesul exporturilor chineze a amplificat însă nemulțumirile altor state. Tot mai multe guverne acuză Beijingul de practici comerciale incorecte și de „supracapacitate industrială”. Se ajunge astfel la o producție excesivă de bunuri care ajung să domine piețele externe, afectând industriile locale.
Aceste tensiuni alimentează discuțiile despre impunerea unor noi bariere comerciale și măsuri de protecție atât în economiile avansate, cât și în cele emergente.
China și armistițiul temporar cu WashingtonulNegocierile bilaterale dintre SUA și China au culminat, în toamna anului trecut, cu o întâlnire între Donald Trump și Xi Jinping. A rezultat astfel un acord temporar: tarifele aplicate produselor chineze au fost reduse la 20%. Anterior atinseseră un nivel extrem de 145%.
Acordul rămâne însă fragil. Trump a avertizat recent că țările care colaborează economic cu Iranul riscă noi taxe vamale. Această măsură ar putea afecta din nou China, unul dintre partenerii importanți ai Teheranului.
Dependenta tot mai mare de exporturi este strâns legată de dificultățile interne. Criza persistentă din sectorul imobiliar și eforturile limitate de stimulare a consumului intern au determinat autoritățile să se bazeze puternic pe piața externă pentru a susține creșterea economică.
Specialiștii avertizează însă că menținerea acestei dinamici va fi o provocare pe termen lung. În special într-un context global în care multe țări caută să își protejeze piețele de fluxul masiv de produse „Made in China”.
Procesul de încălzire a vremii va continua în perioada imediat următoare, însă temperaturile vor rămâne sub mediile climatologice, iar riscul de polei va fi ridicat, avertizează directorul de prognoză al Administrației Naționale de Meteorologie, Florinela Georgescu.
Temperaturi ușor mai ridicate, dar sub mediile climatologice„Ne așteptăm ca procesul de încălzire să continue. Sigur, temperaturile de peste noapte au marcat o creștere, dar încă au mai fost zone cu ger”, a explicat Florinela Georgescu, la Digi24. Potrivit acesteia, cele mai afectate regiuni au fost „partea de nord a țării, mai ales Maramureșul și nordul Moldovei, dar și regiuni sudice, Oltenia și Muntenia”, unde s-au înregistrat și cele mai scăzute temperaturi ale dimineții.
Meteorologii estimează că temperaturile diurne vor crește față de ziua precedentă, însă vor rămâne sub normalul perioadei.
„Chiar dacă peste zi temperaturile vor crește, categoric încă se vor menține sub mediile multianuale, în special în partea de nord, de centru și de est a teritoriului”, a precizat Georgescu.
Maximele se vor încadra, în general, „între minus 6 și 6 grade, cele mai scăzute valori fiind așteptate în nordul Moldovei, iar cele mai ridicate în Banat”.
Nopțile vor rămâne reci în cea mai mare parte a țării.
„Rămân sub 0 grade temperaturile minime în mare parte a țării, probabil iarăși la limita gerului în jumătatea de nord a Moldovei, poate izolat și în partea de sud”, a mai spus directorul de prognoză al ANM.
Atenție la poleiÎn acest context, specialiștii atrag atenția asupra riscului crescut de polei. „Atenția maximă pe care trebuie să o acordăm astăzi și mâine este referitoare la condițiile de formare a poleiului, pentru că precipitațiile nu vor fi importante cantitativ, dar vor fi mixte, în special în partea de vest, de centru și de sud a teritoriului. Trebuie să fim extrem de atenți cum circulăm”, a avertizat Florinela Georgescu.
Răcire accentuată în weekendDupă această scurtă perioadă de încălzire, vremea se va răci accentuat.
„Urmează, din păcate, o nouă răcire a vremii, pe care o vom resimți deja din noaptea de joi spre vineri, începând din partea de est a țării, din Moldova”, a explicat meteorologul.
Ulterior, temperaturile vor scădea în toate regiunile, iar weekendul va aduce valori tot mai coborâte, chiar și pe timpul zilei.
„Zilele de weekend vor fi cu temperaturi din ce în ce mai scăzute, sub minus 10 grade, iar în estul țării, în special în Moldova, vom avea maxime negative inclusiv pe parcursul zilei, mai ales în nordul regiunii”, a adăugat Georgescu.
Gerul va persista și în prima parte a săptămânii viitoare. „Va fi ger și ziua, dar mai ales noaptea. Temperaturile minime vor fi caracteristice gerului, sub minus 10 grade în toate regiunile țării, iar această situație va dura până spre jumătatea săptămânii viitoare”, a mai spus directorul de prognoză al ANM.
Monitorizarea activității ciclonice din MediteranaMeteorologii urmăresc și evoluțiile din zona Mării Mediterane.
„Suntem atenți la ce se întâmplă în Bazinul Mării Mediterane, unde formațiuni ciclonice aduc precipitații bogate. Deocamdată sunt departe de țara noastră, dar urmărim dacă această activitate ciclonică va ajunge să ne influențeze și pe noi”, a conchis Florinela Georgescu.
Franța va inaugura un consulat în Groenlanda pe 6 februarie, decizie anunțată încă de anul trecut, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot.
Măsura are loc în contextul presiunilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului arctic, scrie Reuters.
Jean-Noël Barrot a declarat la radioul RTL că „Statele Unite trebuie să înceteze șantajul asupra Groenlandei și să exprime dorința de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez”.
„A ataca un alt membru NATO nu ar avea sens, ar fi chiar contrar intereselor Statelor Unite… și, prin urmare, acest șantaj trebuie evident să înceteze”, a adăugat ministrul francez.
Donald Trump: SUA trebuie să „dețină” GroenlandaPreședintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă, relatează BBC.
„Țările trebuie să aibă proprietate, iar tu aperi proprietatea, nu aperi contractele de închiriere. Și noi va trebui să apărăm Groenlanda”, a spus Donald Trump reporterilor, vineri, răspunzând la o întrebare.
El a mai spus că Statele Unite o vor face „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”.
Casa Albă a precizat recent că administrația analizează posibilitatea de a cumpăra teritoriul semi-autonom al Danemarcei, membră NATO, fără a exclude însă opțiunea unei acțiuni forțate.
Danemarca și Groenlanda afirmă că terenul nu este de vânzare, iar Danemarca avertizează că o acțiune militară ar duce la sfârșitul alianței transatlantice de apărare.
Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv opoziția, au cerut într-o declarație comună de vineri seară ca „lipsa de respect a SUA față de țara noastră să se încheie”.
„Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez.”, au spus ei.
