Entităţile din sectorul real cu cinci salariaţi şi mai mult şi instituţiile bugetare au realizat în anul 2020 investiţii în active imobilizate în valoare de 27,1 miliarde lei sau cu 2,6% mai puţin (în preturi comparabile) decât în anul 2019, anunţă Biroul Naţional de Statistică.
La prima vedere, este un pas înapoi, comparativ cu anul 2019, când investiţiile în active imobilizate au crescut cu 10,2 la sută faţă de anul precedent, până la 31,3 miliarde lei. Anul 2020 a fost însă altfel decât cel precedent. Afectată de o criză fără precedent, economia a fost pusă la încercare. Anul 2020, de fapt, a testat încrederea investitorilor, locali sau străini, în economia R. Moldova. Criza pandemică nu a tăiat, eufemistic vorbind, din pofta antreprenorilor de a investi în viitor sau, altfel spus, perspectiva afacerilor lor, fie că e vorba de procurarea mijloacelor de transport, construcţiilor inginereşti sau chiar clădiri.
De ce ar trebui să fie privite cu mai mult optimism aceste statistici oficiale care arată o descreştere de 2,6 la sută? Pentru că a fost un an deosebit de dificil. Multe activităţi au fost stopate. Agenţii economici şi populaţia au fost nevoiţi să taie din cheltuieli, pe fondul reducerii veniturilor. Dar, indiferent de problemele cu care s-au confruntat, oamenii de afacerii nu au redus considerabil, cum se aşteptau unii, din investiţiile în capital fix. Nu e neapărat să ai studii academice ca să înţelegi că investiţiile de astăzi se capitalizează într-un viitor mai bun. Lansarea unor programe cu sprijinul finanţelor publice („Prima casă”, infrastructura drumurilor), slăbirea birocraţiei, fie că e vorba de „tăierea” numărului actelor permisive sau a organelor de control, în anii precedenţi, şi-au arătat efectul, au făcut domeniul mai imun la crize.
Domeniul a trecut prin „epoca de aur” din 2009-2014, când investiţiile în active materiale pe termen lung aproape că s-au dublat, de la o cifră de 11,1 miliarde de lei în 2009 până la recordul de 21 miliarde 156 milioane de lei, în 2014, după ce a intrat într-o recesiune uşoară pe fondul crizei economice. Investiţiile s-au redus cu 1,5 miliarde în 2015-2016 şi abia au revenit în 2017.
Rezultatele pentru 2020 au întrecut aşteptările Ministerului Economiei şi Infrastructurii, care în noiembrie a revizuit prognozele evoluţiei economiei, anticipând o diminuare a volumului investiţiilor cu circa 4,8%. „În condiţiile crizei pandemice, majoritatea companiilor private îşi vor restrânge activitatea investiţională, fiind constrânse de insuficienţa mijloacelor financiare. De asemenea, investiţiile publice nu vor putea fi menţinute la nivelul anului precedent din cauza resurselor bugetare limitate de criza pandemică”, prognoza ministerul.
Biroul Naţional de Statistică anunţă că investiţiile în imobilizări corporale (ceea ce constituie 98,1 la sută din valoarea totală a investiţiilor în active imobilizate) au descrescut cu 1,4 la sută faţă de anul precedent, până la 26,6 miliarde lei. Investiţiile în imobilizări necorporale au constituit 519,5 milioane lei sau cu 39,9% mai puţin faţă de anul 2019.
Statisticienii notează că pe tipuri de imobilizări corporale, se evidenţiază creşteri ale volumului investiţiilor în mijloace de transport, cu 22,7 la sută şi în construcţii inginereşti cu 14,7 la sută. Totodată, în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a volumului de investiţii la următoarele imobilizări corporale: clădiri nerezidenţiale – cu 13,5 la sută, maşini şi utilaje – cu 11,4 la sută, clădiri rezidenţiale – cu 5,1 la sută.
Experţii economici afirmă că investiţiile în activele materiale pe termen lung efectuate din sursele proprii ale agenţilor economici, acest indicator fiind unul dintre factorii decisivi care pot asigura creşterea şi bunăstarea economică din ţară, au fost stimulate şi de creşterea investiţiilor din banii publici.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii estimează că, începând cu anul 2021, agenţii economici treptat îşi vor restabili activitatea investiţională, fiind stimulaţi de dorinţa de a creşte competitivitatea producţiei şi productivitatea muncii, de oportunităţile oferite de Acordul de asociere, precum şi de condiţiile de creditare în general favorabile.
După depăşirea efectelor crizei pandemice, sectorul construcţiilor va continua să se dezvolte, cererea pe piaţa imobiliară fiind susţinută de veniturile în creştere ale populaţiei, de condiţiile de creditare în general favorabile, precum şi de Programul de stat “Prima casă”.
„Vor continua proiectele investiţionale ale statului, acestea fiind privite ca un mijloc eficient de depăşire a situaţiei de criză. O sursă de bază pentru activitatea investiţională vor fi proiectele investiţionale ale statului finanţate preponderent din sursele organizaţiilor internaţionale. Vor fi implementate proiecte de modernizare a infrastructurii, inclusiv drumuri, reţele electrice, locomotive”, planifică autorităţile.
Totuşi, consideră ministerul, mediul politic instabil, constrângerile prezente în calea mediului de afaceri vor fi factorii ce vor afecta negativ activitatea investiţională şi atragerea investiţiilor străine în perioada de prognoză.
Ministerul Economiei anticipează o creştere cu 6,5 la sută a investiţiilor în 2021, cu 4,2 la sută în 2022 şi cu 4,9 la sută în 2023.
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” prognozează pentru anul 2021 o creştere economică relativ înaltă (+5,4%), având în vedere anul agricol mai favorabil, reanimarea consumului intern, dar mai ales extern, precum şi baza scăzută de comparaţie. În mod evident, prognoza depinde şi de evoluţia pandemiei, fiind bazată pe ipoteza unei temperări a crizei şi eliminarea graduală a restricţiilor de circulaţie şi activitate economică.
Totuşi, estimează experţii, creşterea respectivă va avea loc pe fundalul reducerii activităţii investiţionale, atât private, cât şi publice. „Anul 2021 va fi caracterizat prin continuarea reducerii apetitului investiţional al companiilor, dar şi a scăderii investiţiilor publice. Estimările pentru anul 2020 relevă o scădere a investiţiilor private de 9,9 la sută, iar anticipaţiile pentru anul curent arată o reducere a acestora de 7,8 la sută, în condiţiile în care principala provocare a agenţilor economici pentru acest an rămâne atenuarea presiunii capitalului circulant şi adaptarea relaţiilor de afaceri la noua realitate”, notează „Expert-Grup”.
Potrivit experţilor, pe segmentul clădirilor rezidenţiale este de aşteptat ca cererea să se menţină la un nivel constant în condiţiile în care pandemia a relevat şi mai mult importanţa deţinerii de case proprii. În schimb, după o creştere estimată a investiţiilor publice de 22,4 la sută în 2020, în anul 2021 prognoza are în vedere o reducere de 18,4 la sută, în condiţiile în care cererea din partea statului prin investiţiile publice este posibil să consemneze un regres notabil reieşind din instabilitatea guvernamentală şi sursele nesigure de acoperire a deficitului bugetului public, care ar putea duce la o austeritate pronunţată în finanţele publice din care vor suferi în primul rând investiţiile publice.
Vlad Bercu
