Cetăţenii străini care vor să obţină cetăţenia Republicii Moldova o pot face printr-o investiţie de 100 mii de euro sau cumpăra hârtii de valoare în sumă de 250 mii USD. Legea privind “comercializarea cetăţeniei” a atras mai multe critici din partea societăţi, iar cei care au promovat legea susţin că Republica Moldov va avea dor de câştigat.
“Poate nu întâmplător, programele de obţinere imediată a cetăţeniei prin investiţie, sunt caracteristice ţărilor denumite de economişti paradisuri fiscale sau zone off-shore. De cele mai multe ori, aceste ţări sunt cunoscute prin faptul că se abţin de la implementarea standardelor internaţionale de transparenţă şi pentru care secretul bancar sau nedezvăluirea informaţiilor sunt principii de existenţă naţională. De asemenea, nu de puţine ori, aceste ţări sunt implicate în scandaluri privind spălare de bani, acţiuni ilicite sau evaziune fiscală, principalii beneficiari fiind politicienii corupţi, afaceriştii dubioşi sau traficanţii de arme şi droguri din întreaga lume. Totodată, în ultimă instanţă, cetăţenia prin investiţie poate deveni şi un refugiu pentru persoanele condamnate în ţările de origine, or, extrădarea devine foarte dificilă în cazul lipsei unor acorduri de cooperare în acest sens”, constată economistul de la Expert-Grup, Dumitru Pântea.
Există o compatibilitate insuficientă între legea adoptată şi standardele naţionale în domeniul combaterii corupţiei. De fapt, avizul CNA recunoaşte în mod expres faptul că modificarea legii cetăţeniei face abateri de la principiile anticorupţie existente în legislaţia naţională. Regulamentul propus spre aprobare face referinţă la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă care, la moment, este inexistent. Avizul CNA atenţionează asupra faptului că amendamentele la legea cetăţeniei au introdus aspecte nereglementate încă de legislaţia naţională – Fondul de investiţii publice. Aceasta este considerată drept abatere de la Legea privind actele legislative, de la care pot rezulta norme adoptate cu caracter discreţionar ce pot favoriza acte de corupţie. Totodată, perioada pentru examinarea dosarelor este una relativ scurtă. În evaluarea sa, CNA evidenţiază faptul că 30 de zile este o perioadă excesiv de redusă pentru acordarea cetăţeniilor. Totodată, din proiectul Regulamentului lipseşte mecanismul clar dedicat monitorizării modului în care cei 5000 de străini care vor intra în posesia cetăţeniilor moldoveneşti, vor respecta obligaţia de a aloca investiţiile pe o perioadă de 5 ani (60 luni).
FMI spune într-o analiză că, în cazul ţărilor mici sau a celor cu o economie mică, riscul deteriorări echilibrelor macroeconomice nu sunt deloc de neglijat. Intrarea de capital prin intermediul unor programe de oferire imediată a cetăţeniei contra unor investiţii poate fi destul de consistentă în raport cu anumite sectoare ale economiei (ex. sectorul imobiliar sau cel financiar-bancar). De aceea, un astfel de program trebuie să fie fundamentat în baza unor analize de impact, cu o viziune clară asupra echilibrelor economice din sectoarele implicate sau din economie în general. Eventualele rezultate şi efecte ale programului depind atât de conceptul propus, cât şi de volumul intrărilor de capital în ţară. De asemenea, importantă este şi calitatea acestui capital, în cazul în care este calificat ca fiind de provenienţă dubioasă, acesta poate afecta semnificativ imaginea ţării şi relaţia cu partenerii şi instituţiile financiare internaţionale. În cazul Moldovei, aceasta mai poate duce şi la suspendarea regimului fără vize, dacă în rezultatul acordării cetăţeniei va fi afectată grav ordinea publică.
“Lipsa cetăţeniei moldoveneşti nu pare să fie o constrângere în calea atragerii investiţiilor străine şi prezenţei potenţialilor investitori pe teritoriul ţării. Conform rapoartelor şi studiilor internaţionale cu privire la mediul de afaceri şi cel investiţional (ex. Raportului competitivităţii globale sau Indicele Doing Business 2014), principalii factori care subminează activitatea antreprenorială în Republica Moldova ţin de instabilitatea politicilor, corupţia, accesul la finanţe, cadrul birocratic ineficient sau instabilitatea Guvernului (practic, fiecare al doilea antreprenor consideră cel puţin unul din aceste constrângeri drept principala problemă a mediului de afaceri). Astfel, atât investitorii străini, cât şi mediul de afaceri în general sunt preocupaţi mai degrabă de problemele sistemice prezente în ţară decât de posibilele avantaje ale obţinerii cetăţeniei. Respectiv, există bariere mult mai importante şi fundamentale în calea accesului investiţiilor străine asupra cărora autorităţile trebuie să se focuseze în mod prioritar”, mai atrage atenţia Dumitru Pântea.
În acelaşi timp, deţinerea cetăţeniei nu oferă un avantaj semnificativ pentru potenţialii investitori, Republica Moldova asigurând aplicarea principiului tratamentului naţional în baza Acordurilor internaţionale încheiate. Fiind un principiu promovat de Organizaţia Mondială a Comerţului, la care ţara noastră este parte, acesta presupune că investitorii străini sunt trataţi pe picior de egalitate cu cei naţionali. Mai mult ca atât, Acordurile reciproce privind protecţia investiţiilor semnate cu majoritatea partenerilor exteriori tradiţionali conferă suficiente garanţii pentru investitorii strategici în marea majoritate a sectoarelor economice, inclusiv cel imobiliar şi cel al VMS. Astfel, avantajele obţinerii cetăţeniei Republicii Moldova din perspectiva unei protecţii suplimentare în procesul investiţional par a fi minime, cu excepţia poate a dreptului de a deveni proprietar de pământ şi libera circulaţie în spaţiul Schengen.
Mai mult ca atât, în cazul acordării cetăţeniei prin investiţie, domeniile de investiţiei nu pot fi considerate sectoare de dezvoltare strategică. Conform proiectului de Regulament elaborat de Ministerul Justiţiei şi propus spre aprobare Guvernului, domeniile de dezvoltare strategică în cadrul programului sunt sectorul imobiliar şi cel al valorilor mobiliare de stat (VMS). Chiar dacă acestea reprezintă sectoare importante ale economiei naţionale, prin prisma documentelor şi planurilor strategice de dezvoltare a ţării acestea nu pot fi considerate, la moment, sectoare de dezvoltare strategică.
Astfel, conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare SND „Moldova 2020”, sectoare strategice de dezvoltare ar fi agricultura, energia, drumurile şi educaţia. Alte documente de planificare strategică definesc sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, industria automotive sau cea textilă drept sectoare prioritare de dezvoltare economică, de atragere a investiţiilor străine directe şi dezvoltare durabilă a ţării.
În concluzie, economistul de la Epert-Grup spune că atât sectorul imobiliar, cât şi cel al VMS, sunt caracterizate la moment de o serie de deficienţe şi riscuri insuficient cuantificate. Alimentate suplimentar sau gestionate incorect, acestea ar putea determina o criză cu implicaţii dincolo de graniţele sectoarelor în cauză. Expunerea masivă pe activul băncilor comerciale confirmă conectarea puternică a sectoarelor menţionate cu sectorul bancar, orice variaţii de preţ sau cantitate fiind puternic resimţite în activitatea băncilor. De asemenea, efectele recentei crize bancare nu s-au disipat în totalitate, procesul de reformă şi recuperare fiind în plină desfăşurare, ceea ce presupune necesitatea evitării unor perturbaţii majore ale pieţei. Mai mult ca atât, nu a fost finalizată investigarea şi recuperarea fondurilor deturnate din băncile moldoveneşti, de aceea există posibilitatea ca în lipsa unor filtre solide, o bună parte din aceste fonduri să se reîntoarcă în ţară prin intermediul programului de obţinere a cetăţeniei prin investiţie. Respectiv, acesta ar putea reprezenta un mecanism indirect de spălare a banilor deja furaţi din sistemul financiar naţional.
Victor URSU
